Loviştea în date

 

           Genul acesta de lucrare, anume, o istorie a Loviştei în date, presupune mult curaj, interdisciplinitate şi capacitatea de analiză comparativă a datelor, pentru a le aşeza într-o ordine, atât cronologică, cât şi logică.

           Apoi îmi simt, responabilitatea acestui demers, pentru că anumite date importante din această zonă, au fost prezentate lacunar ori chiar eronat de mulţi dintre pasionaţii de istorie. Unii cronicari nu au consemnat fidel evenimentele, apoi unele dintre ele n-au avut impactul sau rezonanţa pe care o recunoaştem acum, la multă depărtare de timp. Este adevărat că alte adevăruri contextuale s-au pierdut, locul lor luându-l “adevăruri” fabricate ori plasate ca atare, nu neapărat cu intenţie de fraudă, ci din lispa unor dovezi sau din neînţelegerea omenească deplină a evenimentelor.

           Am reţinut acele date care au avut un anumit impact aupra evenimentelor sau a persoanelor dintr-o localitate de-a lungul timpului, desigur şi acestea pot fi subiective.

           În această muncă m-am folosit de studii, articole, recenzii, monografii mult mai multe decât cele amintite la sfârşitul acestei cărţi.

            Prezenta lucrare este suceptibilă, evident, de multe alte îmbunătăţiri şi sunt conştient de unele scăpări ale ei, pentru care, îmi cer sinceră iertare cititorului.

           Atât cititorului cât şi specialiştilor, îi rog să-mi transmită observaţiile şi sugestiile binevoitoare, pentru care efort, le mulţumesc sincer. M-aş bucura mult, dacă această cronică şi-ar găsi ecou în fiinţa celor care se hrănesc cu trecutul acestei părţi de ţară, curat românească.

           Călduroase mulţumiri de recunoştiinţă aducem părintelui Comăneci Ion, ctitor de sfinte mănăstiri pe pământ românesc, un adevărat „Meşter Manole”, care s-a zidit pe sine spre dăinuire, pentru sprijinul acordat ca lucrarea aceasta să ajungă în mâinile dumneavoastră.

                      Pr. Nicolae Moga, Voineasa 15 iunie 2011.

 

 

LOVIŞTEA  ÎN DATE

Defileul Oltului. Prof. I. Simionescu, spunea despre locurile din Lovişte: “Luminişul e la Brezoi, unde Lotru dă în Olt ; Adevăratul Olt izvora de pe aici de după Cârligul Mare şi curgea către Muntenia, în valea îngustă. Lotrul făcea cot şi apuca spre nord către Sibiu. Tinereţea vijelioasă a biruit; Oltul muntenesc prin roadere a ajuns cotul de la Brezoi, a spart zidul ce-l despărţea de el  şi astfel s-a format defileul Oltului, iar Lotru a rămas afluent. Valea Oltului de la Brezoi în sus până la Turnu Roşu este mai largă, mai veche, decât cea de la Brezoi în jos. »

Eneolitic.

               * Cercetări arheologice făcute de Cătăneţ Dinu, din Găujani, în anul 1935, la « Cula lui Duroi », a adus la luminǎ cioburi de vase ceramice. Acestea au fost datate de prof. Ion Andrieşescu, colaboratorul lui V. Pârvan, din eneolitic, cu circa 5000-6000 ani î. d. Hristos.

1600 i.d.Hr.

               * Descoperiri arheologice pe râul Boia, în locul numit « În Deluşel », o secerǎ de bronz prevǎzutǎ cu cârlig în satul Grebleşti, comuna Câineni din epoca bronzului.

1300-1200 i.d.Hr.

               * Descoperiri arheologice în Deluşel, Câinenii Mici, atestă practicarea agriculturii primitive în epoca bronzului.

Cultura Coţofeni.

           * Descoperiri în Boişoara şi Găujani a fragmentelor  ceramice de factură Coţofeni ;

              * La confluenţa pârâurilor Valea Seacă şi Valea Titeştilor, la sud de sat, s-au găsit fragmente ceramice din cultura Coţofeni.

Cultura Glina.

              * (mileniul II şi sec. XI î.e.n.). În 1960 în Gruiu – Lupului, comuna Racoviţa, locuitorul Gheorghe Paroş a găsit într-un pârâiaş un topor cu brâiele în cruce – gr. 0,802 kg, lung. 0,180.

              * Ciunget (Mălaia) în Peştera Laptelui pe Rudăreasa, s-au descoperit pe lângă ceramică de uz casnic, pumnale, sule şi topoare de cupru,  cum şi miniaturi ale roţilor de car, ce aparţin de cultura Glina.

              * În 1975 la Boişoara s-a decoperit un topor, pe albia râului Valea Cerbului, care aparţine culturii Glina.

              * În Găujani s-a descoperit un topor de aramă cu gaura transversală de înmănuşare, aparţinând culturii Glina.

Epoca Hallstattiene.

              * La Valea lui Stan (Brezoi) s-a găsit o necropolă cu morminte de încinerare în cutii şi ciste de piatră.

200- 100 * Descoperiri de fragmente ceramice lucrate cu mâna, ce aparţin epocii Latene, în satul Câinenii Mari, atestând locuirea dacilor în aceste locuri.

101 i. D. Hr.- 1.

1.   * Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos la Betleem. Începutul erei creştine. Anul 1, a devenit primul an al erei creştine. Numărarea anilor de la Naşterea Lui Hristos s-a impus datorită lui Dionisie Exiguul (“cel Mic” sau “smeritul”), călugăr originar din Sciţia Mică (Dobrogea) 470-540.

42.       * La Valea lui Stan (Brezoi), s-a descoperit o monedă de aur, cu efigia regelui  Koson, care se află la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj.

87 d.Hr.* Are loc bătălia din Lovişte, în care dacii, conduşi de către Decebal, obţin victoria împotriva romanilor – căzând victimă Cornelius Fuscus.

               * În Geografia lui Ptolomeu (90-168) este amintit râul Atla care nu poate fi altul decât bătrânul Alutus (Oltul), după unii specialişti.

101-200 d.Hr.

101-102.* Una din armatele invadatoare conduse de Luius Quietus a străbătut Loviştea, prin Jiblea, Sălătrucel, apoi peste Clocotici, Perişani, Titeşti, Boişoara şi Câineni.

               * Pe malul stâng al Oltului, la Vărateca, se află « turnul roman » din această perioadă.

101-106.* Atestare arheologică şi documentară pe malul stâng al Oltului în punctele: Priloage (sat), Leasa, Turnuleţe, Priboi, Dealul Jugaştrilor, Valea Curpănului, de pe teritoriul comunei Câineni.

              * Bătrânii şi vechile hrisoave ale Brezoiului spuneau “Troian” sau “la Troian”, câmpului de la Gura Lotrului, situat între cele două restaurante (fostul post de control al circulaţiei) şi până la Podul Oltului, unde a exitat un turn de observaţie, cu scopul de a controla întreaga Vale a Lotrului.

              * După pacea din 102, dintre romani şi daci, întreg defileul Oltului era sub control roman, până la Turnu Roşu.

              * Pe Valea Oltului a trecut cea mai puternică forţă armată condusă de împăratul Traian.

              * Deasupra şi spre sud de Câineni, romanii aveau o cetate Arxavia, care păzea drumul roman pe Valea Oltului şi drumul vechi Câineni-Titeşti-Curtea de Argeş. Aceasta a fost stricată de vreme, fiind rezidită la 1718, de austrieci, cu numele de Strasbourg.

117.     * La răscoala împotriva romanilor participă şi dacii din Munţii Lotrului.

              * În cetatea de la Copăceni au fost descoperite două inscripţii şi un stâlp militar, din timpul împăratului roman Hadrian (117 –138).

124.     * Drumul de pe Valea Oltului care mergea de la Copăceni pe Olt în sus, până la Turnu Roşu, a fost păstrat şi refăcut în timpul împăratului Hadrian.

138.       *  S-a construit la Copăceni (Racoviţa) Praetorium l, din ordinul comandantului militar Titus Flavius Contan, procuror al provinciei Dacia Inferior.

                 * Atestare arheologică şi documentară a castrului roman Pons Vetus (Podul Vechi)   din Câineni, pe locul unei vechi, probabile aşezări dacice. Prof. D. Tudor spune că acest toponim ar fi o traducere în limba latină a unui toponim getic.

              * Spre sfârşitul domniei lui Hadrian s-a construit un drum, pe partea stângă, a  Oltului.

140.   * Se reface Praetorium de la Copǎceni (Racoviţa), adăugându-se două turnuri, sub conducerea procuratorului Iulius Fidus Aquila.

              *  În această perioadă este construit şi castrul de la

                  Titeşti.

201- 300.

              * S-a redactat un document pe un pergament – Tabula Peutingeriana – în care sunt amintite locuri din Lovişte: Praetorium (Racoviţa) şi Pons-Vetus (Câineni).

              * Romanii au construit un turn de apǎrare al castrelor de pe Limesul Alutan – Praetorium (Copǎceni).

301 – 400.

              * La Racoviţa au fost descoperite, monede din perioada lui Constantin cel Mare (306 –337), 3 buc., Constant (333 – 350), 2 buc., Constantinu II (214 – 361, 2 buc).

               * Laînceputul secolului al IV– lea, circulaţia pe Valea Oltului a cunoscut o activitate intensă.

1201-1300.

1233.  * Diploma dată de regele ungurilor Bella al IV – lea contelui Conrad de Tălmaci, în care este amintit ţinutul “Ţara Loviştei”, sau “Terra Loyta”, întărindu-i stăpânirea. Document fals.

1241.  * “Cetăţeaua” Boişoarei, aminteşte după cum spun legendele locale, de lupta dusă de localnici împotriva tătarilor.

               * Buceg, o căpetenie a tătarilor, a trecut din şesul Valahiei prin Loviştea, pe drumul Titeşti – Câineni, pe sub munţi devastând spre vest, prin Valea Oltului până la Tălmaciu.

1247.    * Diploma cavalerilor ioaniţi, menţionează statele feudale conduse de Ioan şi Farcaş, care se întindeau până la Olt. Cnezatul lui Farcaş era aşezat în judeţul Vâlcea, iar al lui Seneslau, în stânga Oltului, în zona Loviştei. După Seneslau a urmat Tihomir, tatăl lui Basarab I, întemeitorul Ţării Româneşti.

1301-1400.

1310-1320.* « Este mult mai probabil ca stăpâni mai de seamă să fi fost Voyna de Loyta, care îşi va fi avut curtea la Voineasa, de unde îşi trage şi numele, şi al cărui nepot Stoican, la 1374 fugise la regele unguresc », spune A. Sacerdoţeanu.

1319.   * Loviştea era sub stăpânirea românească a domnitorului Basarab.

 1330.   * 9-12 noiembrie, la Posada, pe defileul de la Pripoare-Perişani, oastea condusă de către Basarab l, a înfrânt armata condusă de Carol Robert de Anjou, obţinând independenţa Ţării Româneşti.

1358.   * Cronica pictată de la Viena (Chronicum Pictum), relatează despre lupta de la Posada.

1373.    * Cea mai veche atestare a Nedeei, într-un document de  la regele Ludovic cel Mare al Ungariei care introduce pe Balk, Drag şi Ioan, fiii voievodului în domeniul moşiei din Muntele Nedeia.

1374.    * Se menţionează – între feudalii din Ţara Româneascǎ fugiţi din Transilvania – pe Stoican, nepotul lui “Voinea de Lovişte”.

1380.

                  * Itinerarul de la Bruge, cu principalele drumuri de pelerinaj din Europa indică şi localitatea Berbom, între Sibiu şi Argeş, identificată cu Perişani.

    1389.    * 4 septembrie. Mircea cel Bătrân dă Mănăstirii Cozia, satul Jiblea, ale cărui hotare se întindeau până la Gura – Lotrului.

1393. * 1 septembrie. Atestare a toponimelor : Boia şi Petriceaua din Boişoara într-un document din timpul lui Mircea cel Bătrân.

1394.     * Atestare documentarǎ a toponimului Boişoara.

1396.    * Peter von Rez participant la bătălia de la Nicopole, din partea atacanţilor, în drum spre retragere pe Valea Oltului către Europa, descrie drumul făcut pe Olt ; « sufla vântul şi ploua cumplit şi a  trebuit să trecem prin vad o apă mare şi mulţi  s– au înecat atunci. Ei (locuitorii) dărâmau înaintea noastră punţile, a trebuit să alergăm cu  toţii razna prin munţi înalţi şi pe nişte poteci rele,…Nu aveam nici  carne, nici pîine şi nici alt mijloc de trai. Se murea de foame şi de frig…  Noi mâncam măcriş şi muşchi de munte… Cetatea Lotrului se află pe un hotar şi Pattolmezei (neidentificat) lângă un turn roşu. Apoi am ajuns la Sibiu în Transilvania, la creştini ».

1401-1501

1415.   * 28 Martie 23. Se atestă documentar localităţile : satul Râul Vadului şi Câineni (Vama de la Genune) într-un act semnat de către Mircea cel Bătrân, prin care întăreşte Mănăstirii Cozia vama de la Câineni.

1421.    * 19 iunie. Se menţionează satul Luncani de pe Valea Lotrului, care a  dispărut.

1423.     * Se atestă satul Boişoara, din Lovişte.

1428.  * 10 septembrie. Se certifică existenţa Muntelui Călugărul – Boişoara.

              * Prin hrisovul lui Basarab Voievod (Dan al ll –lea) se face menţiunea despre Muntele Repedoşii, cǎruia lotrenii îi spun Pǎrǎginosul, situat în Comuna Mǎlaia.

1437.    * 20 ianuarie. Se menţionează toponimul Săsciori în Lovişte, care a dispărut.

              * Apare atestat documentar, satul Sărăcineşti (Balota) şi Clocotici într-un hrisov semnat de către Radu cel Frumos.

1438.     * Au loc primele năvăliri otomane.

1440.  * 16 septembrie. Se menţionează într-un document Muntele Murgaciu, din Câineni.

1442.     * Ungurii au bătut pe turci la Râul Vadului.

1445. * Ioan Hunyadi comandantul oştilor maghiare şi guvernatorul Ungariei trece în Ţara Românească pe la Câineni – Piteşti – Târgovişte ca să înscăuneze pe Dan Vodă, partizanul său şi să ucidă pe Vlad Vodă, care era de partea turcilor.

$11451.                    * Hrisovul dat de Vladislav Voievod, menţionează satele Boişoara şi Găujani, dăruindu-le cei şapte munţi, pe care îi posedă şi azi: Zănoaga, Leul, Pietriceaua, Faţa Sfântului Ilie, Stâna Mare, Paltinul şi Arsurile. Acest hrisov a fost păstrat de ascendenţii lui Ion Popescu zis Nicu până în 1913, când a fost depus la Arhivele Statului Bucureşti.

             * 7 august. Vladislav al II-lea întăreşte Mănăstirii Cozia, « moara şi vama de la   Câineni  dintre munţi ».

1456.     * Este menţionat toponimul Robeşti într-un hrisov.

$11463.                    * Într-un document al lui Radu Vodă, apare toponimul Sărăcinul, apǎ, afluent al Lotrului.

1468.   * 24 septembrie. Se atestă toponimul Plaiul Poienii, munte situat în Mălaia.

1471.    * 12 Decembrie. Se menţionează toponimul Spinu, într-un act semnat de către Radu cel Frumos.

              * Într-un document al lui Radu Voievod, Loviştea, apare ca ţinut.

$11473          * Se atestă toponimele Clocotici şi Bumbuieşti.

1478.     *  20 mai. Basarab cel Tânăr dăruieşte lui Stan Mîndre şi fiilor lui, Neagoe şi Manea, a patra parte din Bumbuieşti.

              * 9 septembrie. Basarab cel Tânăr întăreşte Mănăstirea Cozia, alături de alte sate şi « vama de la Genune » (Câineni).

1479.    *  În vara acestui an au pătruns turcii pe la Câineni şi după ce au pustiit Sibiul şi au cuprins Alba – Iulia, au fost bătuţi de Bathori, lângă Orăştie.

1484.   * 24 aprilie. Se menţionează Muntele Paraginosul, munte, de pe Valea Lotrului, amintit într-un hrisov al lui Vlad Călugărul.

1486.     * 1 Septembrie. Se atestă Muntele Tătarul din Boişoara.

1493.     * Ungurii au bătut pe turci la Râul Vadului.

1496.     * Şerban din Câineni este folosit de trei ori, în reţeaua de soli şi informatori cu misiuni în Ţara Românească.

1501-1600.

$11500.            * 14 iulie. Radu cel Mare, fiul lui Vlad, întăreşte lui Neagoe cu fiii şi fiicele sale Neacşa, Cîrstiana şi Calea şi nepoţilor lui, lui Manu cu fiii şi cu fratele lui stăpânirea peste a patra parte din Bumbuieşti.

1501.    * 24 mai. Radu cel Mare semnează un hrisov în care se aminteşte de Câineni.

1502.   * 9 martie. Se atestă toponimul Bora,  Micaia, Mogoşu, Negovanu, Ştefanul şi Ştefleşti, de pe Valea Lotrului.

1504.    * 12 iunie. Apare numele înălţimii, Piatra Roşie, de pe Valea Lotrului din timpul lui Radu cel Mare.

1505.    * 20 ianuarie. Radu cel Mare întăreşte Mănăstirii Cozia, vama de la Genune (Câineni), în care se spune; “şi lotrenii care vor fi negustori şi vor purta cumpărături din ţara domniei mele sau de la unguri, toţi lotrenii să plătească vama sfintei mănăstiri, pentru ca acel om care nu va plăti vama sfintei mănăstiri, şi cât ceea ce se cuvine, pe un asemenea om astfel să ştie că-l voi pune în ţeapă la vad”.

               *  Se atestǎ documentar hidronimul Lotru.

               * 10 decembrie. Apare atestarea documentară, într-un hrisov al lui Radu cel Mare, a satelor: Cucoiu, Gruiu Lupului, Măldăreşti (sat dispărut), Podeni (Perişani) şi Voiceşti (sat dispărut)

1515.   * 1 septembrie. Se atestă Muntele Balţuri din Ciunget, Comuna Mălaia.

              * 1 septembrie. Se menţionează toponimul Mălaia, într-un document semnat de Neagoe Basarab.

1519.  * 10 ianuarie. Atestarea satului Bratoveşti, comuna Titeşti, la această dată.

              * 26 aprilie. Se menţionează satul Prisecani, de pe apa Lotrului care a dispǎrut.

              * 9 iulie. Se atestă toponimul Pietrosul, munte de pe Valea Lotrului.

              * 10 august. Se menţionează Muntele Olanu, Boişoara, într-un hrisov al lui Neagoe Basarab şi Stârminoasa, munte din Câineni.

1520.  * 9 iunie. Se face prima menţiune documentară a Comunei Voineasa, în hrisovul, care stabileşte graniţa dintre Ţara Românească şi Transilvania, în timpul domniei lui Neagoe Basarab şi Ioan Zapolia. Tot în acest document apare şi satul Câineni şi toponimele Râul Vadului, Valea Fratelui, Voineasa, Măgura, Vârful Muntelui Pătru, Iezer, Leurda, Dealul Negru, Nedei, Piatra – Albă, Groapa – Mare, etc. Acest document se găseşte la Muzeul Brukental din Sibiu.

1526      * 1 ianuarie. Prin hrisovul dat de Radu de la Afumaţi, se atestă satul Titeşti.

1530.   * 1 septembrie. Se menţionează într-un document Muntele Cocora, situat pe teritoriul comunei Mălaia.

1532.     * 29 decembrie. Se atestă pârâul Mioara de pe Valea Lotrului.

1533.   * 13 octombrie. Apare toponimul Miclăuş, munte, în satul Grebleşti  şi toponimul Poiana (Perişani)

1537    * 14 ianuarie. Se menţionează hidronimul Vasilatul, afluent al Lotrului.

             * 4 decembrie. Se aratǎ într-un act, numele apei Priboiasa, de pe Valea Lotrului.

             * 16 decembrie. Într-un hrisov al lui Radu Voievod apare numele satului Văratica din Brezoi.

1539.  * 1 septembrie. Radu Paisie întăreşte lui Chirca, surorii sale şi urmaşilor lor, stăpânirea peste o ocinǎ, la Bumbuieşti şi Clocotici.

1542.    * 4 mai. Radu Voievod a dat hrisov lui Ioan şi fraţilor săi Datco, Vâlcu şi Voicilă, ca să stăpânească moşia din Clocotici – Racoviţa.

1547.    * 8 mai. Într-un document semnat de Mircea Ciobanul se aminteşte de Perişani – Spinu.

1549.   * Se menţionează pentru prima dată localitatea Brezoi, într-o condică de socoteli a oraşului Braşov, din care rezultă vânzarea de mărfuri, de către un negustor braşovean la Brezoi, în valoare de 1 000 aspri.

1550.     * 3 iulie. Într-un document al lui Mircea Ciobanul, se aminteşte de apa Băiaş şi satul Băiaşu.

1556.   * 28 aprilie. Pătraşcu cel Bun întăreşte Mănăstirii Cozia şi egumenului Mitrofan, Mănăstirii Cotmeana şi egumenului Dosoftei, vama de la Câineni.

1561.    * 1 septembrie. Apare toponimul Molivişul Mare şi hidronimul Valea Rea, apă, afluent al Lotrului din Mălaia.

               *  Apare documentar satul Valea lui Stan din Brezoi.

1562.    *  31 august. Se atestă toponimul Molivişul Mare, munte de pe Valea Lotrului, într-un hrisov al lui Pătru Voievod.

1567.  * 4 mai. Într-un hrisov al lui Petru Voievod, apare toponimul Pripoare, sat din Perişani.

1566.   * 27 iunie. Se certificǎ printr-un zapis, satul Călineşti – Brezoi şi Copăceni – Racoviţa.

1573.    * Într-un document se arată extremitatea sud-estică a Loviştei, menţionând nume de persoane din satul Podeni.

1575.     * Într-un act de proprietate apare toponimul Soci, munte din Voineasa.

              * Într-un hrisov al lui Alexandru Voievod, se menţionează Muntele Veveriţul, de pe  Valea Călineştilor.

              * 4 decembrie. Se întăreşte dreptul de proprietate pentru “… Călin, Badea, Călinel şi fiii lor din satul Călineşti… care au cumpărat ocina şi cu muntele şi din apa Lotrului cu peşti să-i aibă cu Brezoii şi încă sunt cumparate din zilele lui Radu – Voievod Călugărul ».

              * Locuitorii din Racoviţa erau în conflict cu cei din Călineşti.

              * 5 decembrie. Într – un document se spune: “apa Lotrului cea cu peşte”.

1579.   * 10 iunie. Este menţionată apa Latoriţa, afluent al Lotrului, într-un hrisov al lui Mihnea Voievod.

              * Monahul Silvestru de la Mănăstirea Cozia a cumpărat un loc pe Valea Doabrei – Brezoi, de la Stanciu Mârşavu, pentru a-şi face loc de stupină.

1580.    * 10 ianuarie. Într-un hrisov semnat de Mihnea Turcitul se aminteşte despre Boişoara şi împrejurimi.

              * 16 iulie. Stoica îi dă ficei sale Dobra şi ginerului său Chirca din Bumbuieşti, toate bucatele sale, casa, ocina, viile şi sculele după moartea sa.

1583.    * La Proieni (Brezoi), are loc cununia lui Mihai Viteazul cu Doamna Stanca, văduva postelnicului Dumitru Vălcăneşti

                * 10 decembrie. Petru Cercel Voievod întăreşte feciorilor lui Stan al Chircăi, din  Bumbuieşti anume, Stanciul logofăt, lui Chirca, lui Radu, unchiului lor Neagoe şi lui Stoica, stăpânirea peste moşii şi rumânii de la Bumbuieşti şi Clocotici.

  1585.  * 19 iunie. Mihnea Turcitul întăreşte lui Neagoe, lui Stan şi Stoica, stăpânirea peste partea de moşie din Bumbuieşti şi Clocotici.

             *  În timpul domniei lui Petru Cercel (1583-1585), este amintită exploatarea auriferă de la Valea lui Stan, de pe Valea Lotrului.

1587.   * 8 ianuarie. Mihnea Turcitul întăreşte Mănăstirilor Cozia şi Cotmeana vama de la Câineni.

1590.   * Schitul Cornet era atât de vechi încât se ruinase cu desǎvârşire şi numai putea funcţiona nimeni în el.

1592.     * Într-un act se vorbeşte de satul Brezoi.

   1596.    * 8 septembrie. Atestarea documentară a satului Mlăceni, într-un hrisov al lui Mihai Viteazul.

1597.    * 14 iunie. Se menţionează toponimul Balul şi apa Dobra de pe Valea Lotrului.

             * 14 iunie. Într-un document se aminteşte de un călugăr pe nume Silvestru din Brezoi, care a « dăruit Dobra, mănăstirii Cozia… ca să-i fie două fălci de loc de stupină… »

             * 14 iunie. Mihai Viteazul întăreşte lui Silvestru Călugărul din Brezoi, două locuri de stupină, cumpărate din partea lui Stanciul Mârşavul.

              * 6 septembrie. Mihai Viteazul întăreşte lui Stanciu, logofăt, jumătate din ocina din Bumbuieşti, în urma judecăţii pe care acesta a avut-o cu Chirca şi cu Radei.

1599.    * Trupe din armata lui Mihai Viteazul, în număr de 6 000 de luptători, conduse de boierii Buzeşti, trec pe Valea Oltului, înaintea luptei de la Şelimbăr, poposind în satul Robeşti.

  

1600.    *  Trece pe Valea Oltului, Mihai Viteazul care vine din Transilvania spre Curtea de Argeş, încercând fără succes să-l învingă pe Simion Movilă.

1601-1700

1601.   * După moartea lui Mihai Viteazul, pe câmpia Turzii, boierii şi oştile româneşti care fuseseră lângă Mihai, s-au pogorât pe la Câineni, la un sat Cârtăneşti pe Topolog, unde au fǎcut ştire şi celorlalţi boieri din ţară.

1602.  * 8 noiembrie. Gavriil Lotreanul scrie testamentul monahiei Theofana, mama lui Mihai Viteazul, care dăruieşte Mănăstirii Cozia, satele Frăsinetul şi Studeniţa din Romanaţi.

1605.   * 12 ianuarie. Atestarea primului preot în Voineasa, pe nume Oprea.

1610.     * Se atestǎ un locaş de cult, din lemn, pe locul unde se aflǎ astǎzi Schitul Cornet.

1620.   * Într-un document semnat de Matei Vodă se vorbeşte despre satul Bratoveşti referitor la dezbaterea unui proces cu boierii fanarioţi.

1623.   * Locuitorii Văii Lotrului se ridică la luptă împotriva fiscalităţii Mănăstirii Cozia.

              * 1 septembrie. Apare într-un hrisov de la Alexandru Voievod, toponimul Comunei Racoviţa.

1625.   * 25 aprilie. Sunt menţionate cele două sate Racoviţa şi Clocotici, în mai multe documente.

              * 1 septembrie. Apare documentar numele satului Grebleşti, din Câineni, cu moşneni care erau crescători de oi, posesori de moşii şi au drepturi (dramuri) în munţi.

1626.     *  Se atestă documentar satul Cucoiu.

              * 13 octombrie. Se atestă satul Drăgăneşti – Brezoi.

1628.    *  Alexandru Voievod dă hrisov lui Radei şi popii Stan din Clocotici cu neamul lor pentru a stăpâni o moşie în Clocotici şi în Bumbuieşti, cu hotarul menţionat.

              * 8 iunie. Stanciul, feciorul Radului din Şuici, vinde lui Martin, săliştea lui Tîmpănă şi locul de pe Gruiu. Printre martori : Criţu din Boişoara şi Ioan cel Tăiat din Titeşti. S-au cheltuit « 2 vedre de vin care fac bani 300 şi celui ce a scris zapiul 60 bani ».

             * 25 octombrie. Într-un act de înfrăţire se aminteşte de satul Grebleşti şi preotul Lazăr.

1629.   * Ianuarie. Ioan cel Şchiop din Voineasa a dăruit Mănăstirii Cozia, 20 holde din pădure şi a patra parte din moşie.

1630.   * 8 ianuarie. Leon Voievod, fiul lui Ştefan Voievod, întăreşte Mănăstirii Cozia, o moşie în satul Voineasa.

              * Într-un document apare numele de Bolovanu.

1631.   * Plăieşii din Spinu sunt iertaţi, când s-au întors pe moşiile lor.

1632.    * 1 septembrie. Alexandru Coconul întăreşte lui Radei şi lui popa Stan din Clocotici, dreptul de proprietate asupra a şase delniţe, dintre care trei în Clocotici şi trei în Bumbuieşti.

1633.   * 23 iunie. Mănăilă din Brezoi dăruieşte Mănăstirii Cozia, partea lui de moşie din Brezoi, de peste tot hotarul şi din Vasilat cât se va alege din câmp, din apă, din uscat şi din munte.

              * 3 iulie. Matei Basarab întăreşte Mănăstirii Cozia şi egumenului Dionisie partea de ocină în Brezoi a lui Mănăilă, fiul lui Neagu din Brezoi, râul Vasilatului închinat mănăstirii.

1634.    * 6 iulie. Într-un zapis se vorbeşte despre satele Boişoara şi Călineşti.

              * 26 noiembrie. Stanciul şi Cotea vând lui Ion Varvora din Titeşti o delniţă a lui Stan Cremene şi locuri câte se vor afla în câmp.

1635.    * 18 mai. Maria şi Stana, fetele lui Ion din Brezoi din Gura Lotrului, dau Mănăstirii Cozia, toată partea tatălui lor din satul Brezoi, deoarece a făgăduit-o tatăl lor, dar a fost ucis când mergea de la Mănăstirea Bistriţa la Ocna.

              * 23 mai. Călin şi fratele său Opriş din Mălaia vând dreptul lor de moşie Mănăstirii  Cozia.

1638.  * 11 august. Matei Basarab acordă Mănăstirii Cozia vinăriciu din Jiblea de la « tot omul », unde alături de alte profesii sunt enumeraţi şi plăieşii de pe Lotru.

1639.     * Se atestă într-un act practicarea agriculturii în Mălaia.

              * Mănăilă din Brezoi, închină toată partea lui de moşie din Vasilat, Mănăstirii Cozia.

              * Ion din Brezoi, din Gura Lotrului, închină Mănăstirii Cozia, toată partea lui de moşie.

              * Ion, feciorul Stanciului, nepotul lui Şerban, închină Mănăstirii Cozia, toată partea lui de moşie din hotarul de la Voineasa.

              * 23 aprilie. Matei Voievod, nepotul lui Basarab întăreşte Mănăstirea Arnota cu daruri. Printre acestea şi din « vama de la Câineni » un ban.

1646.     * 18 iunie. Stoica Vădievoiul şi soţia sa Neacşa dăruiesc Mănăstirii Cozia, moşia lor din Câineni, care se află lângă Bucşă Cornecu.

1650.    * Matei Basarab întăreşte lui Popa Oprea din Titeşti drept de moştenire a unei părţi din zonă.

1657.    * 30 martie. Datco paharnic din Boişoara şi Dumitru vătaf din Grebleşti, au adeverit alături de boieri, că Oprian din Piteşti cu feciorii săi, este al Mănăstirii Cozia.

1661.    * 6 iunie. Monahul Onofrie din satul Luncani (cătun din Brezoi, inundat de apele Lotrului) şi fiul său Stoian dăruiesc Mănăstirii Cozia, partea lor de moşie din Luncani. Se menţionează în acest document despre existenţa satului Luncani, care a dispărut de pe Valea Lotrului şi care  a aparţinut de Brezoi. Hotarele acestui sat erau, de la Pârăul Hotarului până la apa Păscoii şi din Cândoaie până în Plaiul Pietroasei şi al Veveriţului, plus partea ce i se cuvenea din Dealul Negru.

              * 15 noiembrie. Radu, feciorul lui Opriş Gârbaciu şi fiul său Mihai, dăruiesc Mănăstirii Cozia, livadia numită Spida (Câineni).

1662.  * 15 mai. Diaconu Stoica din Câineni adevereşte egumenului Teodor de la Mănăstirea Cozia, că a făcut schimb cu Diaconu Dionisie, dându-i livadia din Valea Lazului şi primind livadia Spida, dată de pomană de unchiaşul Radu din Câineni.

              * 10 iulie. Grigore Ghica porunceşte egumenului Pantelimon de la Mănăstirea Cozia să oprească toată dijma ce se afla pe moşiile Călineşti, până ce vor veni înaintea domnului toţi cei ce au drept acolo şi cărţi de proprietate, pentru a se stabili dreptul fiecăruia.

1665.     * 3 aprilie. Bucur vătaful şi fraţii săi din Voineasa dau lui popa Ion, locul din  pădurea Săscioarei şi Gura Plăişorului.

1666.    * 28 februarie. Se atestă într-un document al lui Ivaşcu logofăt, toponimul Saşa, apă, afluent al Lotrului.

               * Banul Mareş Băjescu zideşte Schitul Cornet din cărămidă şi piatră de la castrele romane de la Titeşti, Racoviţa şi Copăceni.

               * Danie a vornicului Băjescu, prin care lăsa Schitului Cornet între alte moşii şi cele din  Copăceni.

1667.   * Apare într-un hrisov al lui Radu Voievod toponimul Surdoiu, sat din Perişani.

1670.   * 11 aprilie. Antonie Vodǎ întăreşte Mănăstirii Cozia, egumenului Anania, vama de la Câineni.

              * 29 august. Atestare a satului Robeşti şi a muntelui Robu din Câineni. Este amintit şi preotul Ion Răulea din Câineni.

1677.    * 8 iunie. Stoica Vadislava din Câineni şi soţia sa Neacşa închină egumenului Ştefan al Mănăstirii Cozia, moşia lor din Câineni, ca să fie scrişi în pomelnicul cel mare şi în pomelnicul cel mic.

              * Gheorghe Duca întăreşte Călinei, soţia căpitanului Vitantie, bunurile rămase de la Stanciul logofăt, primul ei soţ, din hotarul Bumbuieştilor.

1679.   * 12 noiembrie. Şerban Cantacuzino porunceşte slugii sale, marelui armaş, să-i oblige pe vătafii de rudari şi pe rudarii de pe moşiile Schitului Cornet să-şi plătească dajdiile.

1680.   * Într-un document din 16 mai 1680, când Radu, feciorul lui Dumitru Boţocan şi Simeon cǎlugǎrul din Rǎdǎcineşti vând lui Barbu o moarǎ cu vad, apare menţionat şi Ieromonahul Varlaam de la Cornet.

1683.   * 15 aprilie. Moşneni din Voineasa vând lui Stanciu din Grebleşti, partea lor de moşie. La întocmirea actului adălmaş, s-a dat o vadră de vin.

1685.    * 25 martie. Ion Dăniţă din Mălaia vinde nepoţilor lui o moşie în hotarul Voinesii. Martori : popa Stanciu, Ilie Cărbunaru, Lazăr Socol, Stan Fotescu, Andrei pârcălab din satul Voineasa şi alţii.

              * 21 august. Teodor, egumenul Mănăstirii Cozia, cumpără o moşie în Voineasa de la Stanciu, vătaful din Grebleşti.

1686.    * Stan Guşatul al lui Călin dăruieşte Schitului Cornet, toată partea sa de moşie din Drăgăneşti.

1688.   * Satul Cǎlineşti a fost al Mǎnǎstirii Flǎmânda, din judeţul Argeş.

1689.  * 13 iulie. Conacul de la Brâncoveni. Contantin Brâncoveanu porunceşte căpitanului Alexandru din Lovişte să dea înapoi Mănăstirii Cozia nişte “bucate” luate din satul Bratoveşti care aparţineau mănăstirii.

1690.    * 12 august. Preda, fiul lui Stanciu din Câineni, cu Stoica şi Oprea feciorii săi vând părintelui Varlaam de la Mănăstirea Arnota un loc de grădină lângă « scala » domnească.

1691.     * Vătaf al Loviştei era Mihai Postelnicu – Alesei.

              * Pǎrintele Filotei, de la Schitul Cornet apare într-un document de vânzare a unei moşii a schitului din satul Titeşti la data de 8 iulie 1691

              * 5 decembrie. Egumenul Coziei, Vasile reînnoieşte actul de arendare cu locuitorii de pe Lotru.

1692.    * 25 iunie. Florea Gligoran din Voineasa vinde cu 6 taleri lui popa Florea, locul de casǎ şi jumǎtate din sǎlişte. Îi mai dǎ un prun, celǎlalt rǎmânându-i lui.

1693.   * 8 iulie. Călin din Proieni, împreună cu feciorii lui Stanciul, Chirca şi Toma, dau ginerelui său Tudor şi fiicei sale Stanca, drept de zestre, moşia situată deasupra Mircanilor, şi ce va mai trebui, iar pentru vite partea din plai. Scrie popa Opriş din Brezoi.

1694.   * Aprilie. Radu Drăgănescu împreună cu fraţii şi feciorii săi: Pătru, Radu, Pavel şi Pârvu dăruiesc Mănăstirii Cornet partea lor de moşie din Drăgăneşti, fiindcă tatăl lor îşi închinase şi el partea lui.

1697.  * 11 mai. Şase boieri anume: Balotă căpitan, Matei logofăt, Iancu căpitan, Pârvu Suiceanu, Şerban şi Barbu logofăt hotărăsc moşiile Racoviţa şi Sărăcineşti, cumpărate de Sima Olănescu logofăt.

              * Octombrie. Constantin Brâncoveanu întǎreşte unor oameni din Lotru, anume : Gligorie, Ion Iordan, Oprea Bǎrbuleţ, Oancea Vǎsiu şi Fota, dreptul de a da Mǎnǎstirii Cozia adetul moşiei : patru jderi, 400 peşti-lipani şi pǎstrǎvi şi patru lostriţe, iar când va fi jir va face şi mǎnǎstirii parte.

1698.    * 23 martie. Stan feciorul lui Oprea Bărbuleţ încheie o învoială cu egumenul Grigore al Mănăstirii Cozia, pentru a da dreptul său de pe apa Lotrului mănăstirii : 60 de jderi, 400 de pǎstrǎvi uscaţi şi pǎstrǎvi proaspeţi şi dreptul de a vâna pe Lotru.

              * 28 martie. Oprea, Albul, Toma, Moldea şi Vâlcul din Boiţa se înţeleg cu egumenul Grigore de la Mănăstirea Cozia să facă o casă la podul mănăstirii în sus de Câineni, ca să fie pentru odihna călătorilor. Martori: Balotă căpitan, Manul logofăt, Crăciun, Vâlcul chezaş şi Cârstea diacon.

1699.   * 5 decembrie. Egumenul Vasile împreună cu tot soborul Mănăstirii Cozia, se învoiesc cu Oancea Vaisiu şi Fota din Mălaia pentru daniile faţă de mănăstire.

                * 16 decembrie. Bucur din satul Luncani de pe Lotru închină Mănăstirii Cozia şi egumenului Vasile toată partea sa de moşie din Luncani, ca să fie scrişi la pomelnic.

              * Bucur, feciorul lui Stan, mama sa Stanca, soţia sa Neacşa şi cu nepotul sǎu, feciorul lui Toma din satul Luncani de pe Lotru, dǎruiesc Mǎnǎstirii Cozia şi egumenului Grigorie jumǎtate din moşia lor din  Luncani, ca sǎ fie scrişi la sfântul pomelnic, cu moşii, pǎrinţii şi feciorii lor în numǎr de 10.

1700.    * Harta Stolnicului Cantacuzino aminteşte de Loviştea din nordul Argeşului.

1701-1800

1701.  * 22 octombrie. Constantin Brâncoveanu întăreşte Mănăstirii Cozia vama de la Câineni şi dreptul de a lua “al treilea ban din pocloanele ce vin acolo la vamă şi să pună mănăstirea ispravnic la vamă”.

1703.  * 10 aprilie. Constantin Brâncoveanu porunceşte sătenilor din Câineni să dea Mănăstirii Cozia vama din bucatele cu care fac negustorie aşa cum a fost obiceiul înainte vreme deoarece vor “petrece rea certare “ de la domn.

1704.    * 15 aprilie. Maria din Câineni, fiica lui Vasile şi fostă soţie a lui Pătru Rohat din Boişoara dăruieşte Mănăstirii Cozia săliştea ei cu pruni din satul Câineni, « din uliţă până în Olt, pe lângă vale şi până în grădina mănăstirii ».

1705.   * 1 iunie. Pătru Drăgăneşu vinde lui Vasile Cărpaciul din Câineni ostrovul din Golotreni care fusese zălogit boierului Dragomir pentru 5 taleri şi jumătate, iar acesta şi-a cerut banii înapoi şi Drăgănescu neavând de unde să-i dea şi-a scos moşia la vânzare.

1706.  * 12 mai. Constantin Brâncoveanu înştiinţează pe căpitanul de martalogi din Lovişte, pe zapciii şi pe toţi sătenii din Bumbuieşti să ştie că l-a iertat pe Stan nevolnicul şi pe fiul său Dumitru de toate daniile şi e liber să stăpânească moşia din Bumbuieşti şi în Clocotici.

1707.  * 30 august. Constantin Brâncoveanu întăreşte egumenului Mihail de la Cozia dreptul de a lua dijma de pe moşia de la Lotru, poruncind locuitorilor să dea dijma şi să nu-i împiedice, « de la tot omul, din toate ce se află pe acea moşie », deoarece mai înainte îi şi bătuseră pe călugări.

              * 5 noiembrie. Teodosie, mitropolitul Ţării Româneşti, porunceşte sătenilor din Câineni să lase Mănăstirilor Cozia şi Arnota « să ţină răvaşe, şi să dea şi ei cu săptămâna cum a fost obiceiul ».

1711.    * 23 aprilie. Dumitru şi tatăl său Toma îi vând lui Ivaşco din Câineni, un loc din Robeşti. Martori: Mitrea din Câineni, Rafail-monah, egumenul de la Cornet, Petronie-monah, Radu Bârsan, Ion-grămăticul de la Cornet şi popa Preda.

1715.    * 11 februarie. Tudor din Călineşti îi dă lui Stanciu Călin, ginerele său, jumătate din partea sa de moşie. Îi mai dă două locuri la Proieni, anume Zăpodie şi la Curmăturǎ şi unul, la lac la Proieni. Martori: popa Chirca, fratele său Nicula, fratele său din Proieni, Oprea fiul lui Tomescu, Tudora din Proieni. Scrie  Voinea, fiul popii Chirca.

              * Martin şi alţii dăruiesc Schitului Cornet mai multe locuri în Drăgăneşti.

1716.   * Schitul Cornet este pictat de “pan Alexe, căpitan za Lovişte”

              * 15 august. Au intrat cătanele nemţeşti pe la Câineni şi au mers la Piteşti. Povăţuiţi de 2 boieri, cătanele au plecat din Râmnic cu Pivoda căpitanul lor prin păduri ascunşi şi l-au prins pe Domnul Mavrocordat în pat în 14 noiembrie dimineaţa şi l-au dus la Sibiu, la generalul Stainville, prin Râmnic.

$11717.        * Ianuarie. Autorităţile austriece au pus satele din Loviştea sub autoritatea vameşului din Câineni, atât în cele juridice, cât şi în ce priveşte dările. Aceste sate sunt: Bumbuieşti, Câineni, Grebleşti, Robeşti, Boişoara, Găujani, Titeşti, Bratoveşti, Cucoi, Spin, Băiaşu, Perişani, Mlăceni, Sărăcineşti, Racoviţa, Copăceni, Cornet, Călineşti, Voineasa, Malaia şi Brezoi.

              * Început în 1717 din iniţiativa generalului Steinville şi sub conducerea ing. austriac Fr. Schwantz, se construieşte drumul pe Valea Oltului, dintre Cozia şi Câineni, cunoscut sub denumirea de “Via Carolina ”, după numele împăratului Carol al Vl –lea, care s-a terminat în 1722. Pentru această lucrare Schwantz a fost recompensat de împăratul Carol al Vl-lea cu un bust al său care avea 115 briliante. Opunând drumul vechi celui nou, Schwantz îl descrie pe primul: “ Vechiul drum, dincolo de Olt, de la Strasburg în Valahia turcească, merge de la Câineni, prin Loviştea, începând de la Grebleşti şi Boişoara, printr-un defileu destul de greu, apoi din satul Perişani prin muntele înalt”.

              * Austriecii au construit la Perişani o cetate (fortal).

              * În Câinenii de Vâlcea, în punctul numit « Ganga », s-a ridicat un monument de către Carol   al VI-lea în onoarea lui Eugen de Savoya care a învins acolo pe turci.

              * Feldmareşalul conte de Stainville a pus sǎ fie navigabil Oltul dintre Turnu Roşu şi Cozia, pe care se transporta rechizitele de rǎzboi ca provizii şi altele de care era nevoie, pânǎ ce noul drum va fi gata.

1718.   * După pacea de la Pasarovitz, Austria anexează toată Oltenia.

              * La Câineni se zideşte o cetate de apărare, pe latineşte Arxavia, adicǎ Ars a via = cetatea de la drum, de către austrieci, dându-i-se numele de Strassburg. În acest loc romanii închiseserǎ drumul cu o poartǎ şi un turn. Din el se mai vǎd ruinele şi zidurile pe care locuitorii le numesc « Poarta romanilor ».

               * Într – un act este menţionat satul Proieni.

               * Apare lucrarea lui Anton – Maria del Chiaro – « Istoria della moderne rivoluzioni della Vallachia » –  în care prezintă un număr de localităţi, printre care şi Cornetul.

1719.   * Nicolae Mavrocordat întăreşte mănăstirii Arnota a lua « din vama Câinenilor al treilea ban, cum au luat şi mai înainte vreme numai şi ea să aibă a da la vistieria domnească pe an câte taleri 200 ».

              * 3 noiembrie. În raportul adminitraţiei austriece se arată metoda de prindere a peştelui, « prin ridicarea tăvilor de nuiele şi bolovani în gârla de comunicaţie ».

1720  * Se stabileşte hotarul dintre Ţara Româneascǎ şi Transilvania şi se respectǎ cel din 1520.

              * Într-un raport fǎcut de episcopul Damaschin la 1720 cǎtre autoritǎţile austriece, se amintea cǎ pe acea vreme erau în Oltenia 18 mǎnǎstiri de cǎlugǎri, 5 mǎnǎstiri de cǎlugǎriţe şi 17 schituri. Printre aceste schituri se afla menţionat şi Cornetul din Lovişte.

        

1722.   * În satul Salişte – Mălaia, sunt menţionate familiile Onea Sălişteanu, Stoica Bărdescu, Deatco Bărdescu şi Stoica Cucu Pârcalabu.

             * Gheorghe Cantacuzino, ban al Craiovei, fiul lui Şerban Cantacuzino, trecând de la Craiova la Sibiu, a poposit cu însoţitorii săi la conacul lui Fr. Schwantz de la Gura Lotrului, cu care prilej, în urma rugăminţilor unor lotreni, a făcut aici un scaun de judecată.

             * În harta Olteniei realizată de Fr. Schwantz se spune : “Mănăstirea Cornetu, clădită în formă de pătrat cu ziduri groase, cu două caturi, are biserica la mijloc şi patru turnuri la cele 4 colţuri. Are chili foarte mult boltite şi o pivniţă bună. La nevoie pot fi adăpostiţi înăuntru 200 de oameni ».

              * 3 decembrie. Un anume Andrei, nepot al lui Neagoe, depune mărturie înaintea divanului Craiovei că Stoica Cucu părcălabul nu deţine nicio moşie în Sălişte împreună cu Stoica şi Datco Bărdescu. Aceştia se judecaseră multă vreme şi au ajuns să-şi caute dreptatea mult dorită chiar înaintea lui Gheorghe Cantacuzino. Rezolvarea apare atunci când Grigore Pârşcoveanu şi Bengescu în drum spre Sibiu, au trecut pe la Lotru, unde se afla un conac al celor din Brezoi, Mălaia şi Voineasa. Cei care au fost de faţă au depus mărturie că “Stoica Cucu” nu este moşnean în Sălişte, printre martori fiind şi mălăieni.

1723.   * Fr. Schwantz aminteşte de spălătorii de aur de pe apa Rudăreasa – Ciunget.

              * Fr. Schwantz în descrierea Olteniei (1720-1723), spune despre Lotru cǎ : “este un râu foarte repede şi nǎvalnic atunci când nu a crescut , de ploi, poate fi trecut cǎlare, dar când plouǎ în munţi, vine cu atâta repezealǎ, timp de mai multe ceasuri, încât este cu neputinţǎ sǎ rǎzbeşti a trece prin el.”

              * Despre Schitul Cornet, Schwantz spune că : “Mǎnǎstirea Cornetu, clǎditǎ în formǎ de pǎtrat, cu ziduri groase, cu douǎ caturi, are biserica în mijloc şi patru turnuri la cele patru colţuri. Are chili foarte mult boltite şi o pivniţǎ bunǎ. La nevoie pot fi adǎpostiţi înǎuntru 200 de oameni şi aceasta ar mai trebui întǎritǎ cu metereze şi cu alte mici lucrǎri de apărare pentru ca sǎ nu poatǎ fi cuceritǎ decât doar cu tunul, iar cu tunul nu se poate veni când podul pomenit mai sus este aruncat de acolo”.

     * Vitele lotrenilor din Muntele Stogu au fost prǎvǎlite peste stânci de un vifor şi o furtunǎ mare.

     * Tot Fr. Schwantz spune că “s-a gǎsit mult aur la vǎrsarea apei Bǎiaşilor în Olt în faţa acelei mǎnǎstiri Cornet”. Bǎiaşul fiind râul minerilor.

1725.  * 4 mai. Gh. Cantacuzino recunoaşte printr-un hrisov lotrenilor din Mălaia şi Voineasa stăpânirea munţilor Groapa Mălăii şi Mălăiţa. Lotrenii au dovedit şi prin jurământ, că ei au stăpânit acei munţi, nu Râmeştii.

              * Gheorghe Cantacuzino, banul Olteniei, în drumul său de la Craiova la Sibiu poposeşte la conacul de la Gura Lotrului.

1727.    * Ţinutul Loviştei era condus de un şpan şi se întindea de la Mănăstirea Cozia până la Câineni.

         

1728.   * 7 martie. Egumenul Mihail al Mănăstirii Cozia înscrie într-un registru (cărţile Lotrului) toţi munţii, pe care îi poseda mănăstirea : Brezoi, Lunca din Cârlig, Livezile din Dobra, Obrejia, satul Vasilatul, Luncani, Valea lui Stan, satul Mǎlaia, satul Voineasa, Grebleşti, Câineni, Munţii Lotrului, partea Bistriţei, Muntele Terii, Fântâna Ciorâiei, Muntele Cheieii, Cǎprǎreşti, Izvorul cel Mare, Olǎneşti, Lotru, Muntele Folii şi Lacul Miorii, cǎrţi care dateazǎ de la Neagoe Basarab, din 1519.

              * Într-un act se menţionează satul Valea lui Stan.

1729.  * Cǎzan, Vasile, Tudor, Iordan, Constantin şi Ion , locuitori din Voineasa, dau carte egumenului Mihail de la Cozia cǎ au vândut meşterului Sfanţi moşia lor de la Gura Lotrului pe care o aveau de pe timpul lui Mihai Vodǎ.

1730.   * Cele dintâi cercetǎri care s-au fǎcut prin sondaje, cu rezultate, sunt din anul 1730, din timpul ocupaţiei austriece, când s-au gǎsit în Munţii Coziei şi Lotrului în afarǎ de argint, cupru, cobalt, plumb, fier şi paiete de aur nativ, provenind din eroziunea filoanelor.

1733.    * Se ridică biserica din Câinenii Mici, de Nicolae Petru şi Gheorghe Guţ, cu hramul Sfântul Nicolae.

1734.     * Mihail scrie la Câineni un Molitfelnic.

              * 21 aprilie. Se consemnează mutarea satului Balota (Dolj) în judeţul Vâlcea pe Olt : « s-au dat carte domnului Constandin Corneşanul să aibă voie a umbla oriunde ar găsi pe oamenii de la satu Balota (Dolj), care au fugitu, deci fiindcă aceştia oameni nu s-au înţăles (nu este posibil) ca să fie trecut peste Olt sau peste Dunăre, ci să vor fi aflat într-această ţară şi mai pe largu dovedindu-să cum că ar fi la judeţul Vâlcii, fiindcă-i cunoaşte pe toţii, oriunde şi-n ce satu i-ar găsi, pe toţi să-i ia fără voia lor, ca să-i aducă la satul lor la Balota ».

1736.   * 15 februarie. Constantin din Călineşti lasă moştenire fiicei sale, Cerceluşa şi ginerelui său Chirca, mai multe locuri. Sunt menţionaţi ca martori : Unchiaşul Nicola, popa Bucur şi David grămăticul. Scrie popa Ioan din Călineşti.

1737.    * Generalul austriac Wallis concentrase o armată lângă Olt – probabil la Câinenii din Vâlcea – pe care apoi a trecut-o peste Olt, cuprinzând Perişanii până la Piteşti. Austriecii au fost respinşi de Ioan Mavrocordat cu un corp de 4 mii de ieniceri şi 10 mii de români bătând pe imperiali la Piteşti şi Perişani.

              * 24 martie. Ioan Grigore Bălăcean, bolnav fiind la Mǎnǎstirea Cozia a fugit pânǎ la Lotru, unde turcii l-au omorât la Gura Lotrului, în timp ce se luptau cu nemţii.

1738.  * 15 februarie. Odată cu înaintarea oştilor tătărăşti şi turceşti în Oltenia, Episcopul Climent al Râmnicului, a fost nevoit să-şi părăsească reşedinţa, refugiindu-se în Munţii Lotrului. Aici primeşte o scrisoare de la domnul Constantin Mavrocordat prin care îl sfătuia să iasă din munţi şi să se închine turcilor şi tătarilor, ca astfel să scape ţara de pustiire.

              *  17/28 iulie. Oastea otomană condusă de Suliman Paşa ajunge la  Perişani pentru a cuceri cetatea de aici, venind de la Curtea de Argeş.

              *  4/5 septembrie. Austriecii îşi retrag trupele de la Perişani.

1739.    * Localităţile de pe malul drept al Oltului revin din punct de vedere administrativ la Plaiul Loviştea din judeţul Argeş.

              * 9 septembrie. A încetat administrarea Olteniei de către austrieci care o ocupaseră din 1718.

              * Fortul de apărare (Arxavia), numit în alte documente şi Strasburg, adică Cetatea de la Drum, construit de austrieci la Câineni în 1719  este incendiat de către turci. De asemenea este distrus şi fortul (cetatea) de la Perişani.

              * După părăsirea austriecilor a Olteniei, şoseaua de  lângă Olt a fost impracticabilă, aşa, încât să treci din Sibiu în Oltenia trebuia să iei drumul prin Lovişte şi să treci Oltul pe la Râmnicu-Vâlcea pentru a ajunge în Oltenia.

              * Decembrie. Se încheie pacea cu austriecii şi se revine la  hotarul din 1520.

1740.    * 23 iulie. Constantin Mavrocordat porunceşte boierului Constantin, ispravnic al judeţului Argeş, să cerceteze plângerea lui Dumitru din Loviştea şi pe feciorii lui Balotă, pentru că i-au luat multe lucruri şi grâu.

1741.   * Schitul Cornet, sfântul altar, a fost zugrăvit de jupân Alexe – căpitan de martalogi din Lovişte.

              * Se atestă toponimul Jidoaia de pe Valea Lotrului.

              * 15 iunie 1741. La Râul Vadului s-a pus o cruce de hotar cu următoarea inscripţie : « În zilele prea înǎlţatului prea bunului şi prea creştinului Domn Mǎria Sa Constantin Nicolae Vodǎ, numindu-se prea gloriosul şi onorabilul Mehmet Effendi, dupǎ pacea fǎcutǎ, ca sǎ aşeze hotarul Ţǎrii Româneşti despre judeţul Sibiului, a început de la cetatea Rusovei şi încoace dupǎ un hrisov din anul 7025, ce s-a gǎsit la Hiera, vistierul al doilea ». Pe dosul crucii scrie : « Şi s-a hotǎrât sǎ se puie aceastǎ cruce de piatrǎ în mijlocul apei Râul Vadului şi de la copacul podului încoace sǎ fie streajǎ româneascǎ şi de o parte şi de alta dupǎ care şi acum s-a pus ca hotar aceastǎ piatrǎ la anul 7249 (1741), luna iunie 15, faţǎ aflându-se din partea Porţii prea gloriosul Mehmed Effendi iar din partea Nemţilor Comitele Colourad, cu câţiva ofiţeri care au pus piatra la prea citatul hotar ».

              * 28 iunie. Se stabileşte un nou hotar între Ardeal şi Oltenia, care respectă pe cel din 1520 şi 1720.

1742.    * 9 aprilie. Bucur Uşurelu din Voineasa îi dă ginerelui său, Drăghici Hereşanu, o parte din moşia ce o are la Brezoi.

1743.  * 13 aprilie. Popa Martin din Bratoveşti scrie către arhimandritul Ghenadie al Mănăstirii Cozia tot ce ştia depre moşia Bratoveşti ce aparţinea de mănăstire cu hotarele : Titeşti, Clocotici, Bumbuieşti şi Cucoi.

             * 22 iunie. Episcopul Climent dă carte de alegere stabilind hotarul Munţilor Paraginoul şi Fratoşteanu – Mălaia.

              * Cele trei fiice ale lui Ioan Groful Bălăceanu scriu că tatăl lor s-a îmbolnăvit la Mănăstirea Cozia şi că a murit în mâinile păgânilor la Lotru.

              * 1 august. Este amintit într-un document Iordache Bucşenescu, căpitan de Lovişte.

1744.    * 5 iulie. Bucur Uşurelu din Voineasa îşi separă părţile de moşie faţă de fraţii săi Ioan, Neagoe, Dobrotă şi Iordan. Martori : pârcălabul Andrei Opri şi Drăghici Vegea. Scrie popa Ilie.

1744.  * 20 iulie. Într-un document se oferă ştiri despre practicarea agriculturii în Voineasa.

1745.   * 17 martie. Neagoe şi Pană vând lui Lazar, ginerele lui Chirca din Proieni, a treia parte din moşia lor aflată în săliştea din Ostrovul Golotrenilor.

1747.   * Iunie. Constantin Mavrocordat vv. întăreşte egumenului Grigore de la Mănăstirea Cozia şi moşiile din Bratoveşti fără să i se arate hotarele.

1750.  * 5 mai. Se atestă toponimele Haneşul, Hoteagul, Dobrunul şi Voineagul din  Voineasa.

              * 5 mai. Conflict între voineşari, mălăieni şi Sandu Bucşenescu pentru 13 munţi : Voineşescu, Bucegi, Dobrunul, Hoteagul, Stricatul, Furnica, Balindrul, Haneşul, Groapele, Streaja, Goaţa, Sărăcinul şi Balul.

              * 22 septembrie. Grigore al ll-lea Ghica dă hrisov, prin care întăreşte lui Radu, Tudor şi Andrei cu cetaşii din Voineasa şi lui Fota Andrei şi Socol cu cetaşii din Mălaia, stăpânirea asupra munţilor Paraginosul şi Fratoşteanu din Mălaia.

1751.    * 31 iulie. Sătenii din Grebleşti dau mărturie că Dumitru Cătăneţ a stăpânit munţii Budislavu şi Stărminoasa.

1752.    * În iulie 1752, Schitul Cornet este închinat împreunǎ cu mǎnǎstirile Fedeleşoiu, Berislǎveşti, Brebul, Poiana Gǎiseni, Cobia etc., Mǎnǎstirii şi Spitalului Pantelimon de lângǎ Bucureşti. În marele hrisov de închinare se precizeazǎ despre Schitul Cornetul cǎ era “foarte scǎpǎtatǎ şi sǎracǎ”.

1753.   * Voievodul Constantin Racoviţă întăreşte Mănăstirii Cozia ca lotrenii să-şi plătească dijma faţă de mănăstire cum s-a procedat înainte.

              * 21 mai. Preda şi fratele său Datcu vând lui Tănase din Călineşti partea lor din Muntele Robu. « Şi adǎlmaş au dat o vadrǎ de vin ».

1754.  * 7 iulie. Oamenii din Voineasa nu sunt mulţumiţi de aşezământul ce se făcuse şi dau jalbă împotriva cernăzenilor la Constantin Racoviţă pentru îndreptare.

1755.  * 28 ianuarie. Constantin Racoviţă vv. porunceşte locuitorilor de pe Lotru să dea dijmă Mănăstirii Cozia din pomet, fâneţe şi alte bucate, cu excepţia păstrăvilor.

              * 28 august. Radu Drǎgǎnescu vinde lui Lazǎr, fiul lui Cîrcǎ din Proieni un loc din Pod, alǎturi de al lui Popa Constandin, cu 4 taleri.

1757.     * 17 februarie. Oprea Brusture din Voineasa arată că s-au ales de o parte în Muntele Groşetu şi Coşani.

1758.   * 5 ianurie. Stanciu Drǎgǎnescu lasǎ prin diatǎ fiicei sale Ilinca douǎ pǎrţi din Muntele Coasta Stǎnişoarei, urmând ca o altǎ parte sǎ rǎmânǎ Schitului Cornet.

              * 19 mai. Popa Stanciu din Mălaia lasă ginerelui său Oprea Andreescul din Proieni, moşia din Săliştea.

                 * 10 iunie. Neînţelegere între popa Stanciu din Mălaia şi Mihai Andronescu din Muiereasca de Jos pentru o moşie din Sălişte.

1759.  * 31 mai. Mihalcea cu soţia sa, de data aceasta “Constandina”, vând lui Onea, feciorul unchiaşului Stoica Sălişteanu, moşia sa din Sǎlişte, pe apa Păscoaia, pânǎ în Valea Runcului, din trei pǎrţi, douǎ, pentru 10 taleri; o parte sǎ se împartǎ în trei : lui Dumitru una, una lui Anghel şi alta lui Mihalcea. Martori la întocmirea zapisului au fost : Deatcu Bǎrdescu, Stǎnea, fiul sǎu Bǎrdescu, Lazǎr Chirculescu din Mălaia şi Pârvu Fotescu tot din Mălaia. Scrie popa Moise.

              * 1 iunie. Cartea lui Scarlat Gr. Ghica vv. prin care « volniceşte pe Bucşenescu să ia venitul munţilor de pe apa Lotrului ».

              * 25 august. Unchiaşu Oprea Lăzăreanu adevereşte înaintea căpitanului Alecse că locul lui din Ostrov, de la Robeşti este al Radei lui Vilău. Căpitanul Alecse este pictat pe zidul Schitului Cornet, picturǎ pe care a plătit-o el.

               * 5 septembrie. Boierul Sandu Bucşenescu se judecă cu moşnenii din Mălaia pentru cei 13 munţi de pe Lotru.

               * Este cunoscut numele pr. Ilie din Mălaia, care împreunǎ cu cetaşii lui, avea judecatǎ cu S. Bucşenescu pentru stǎpânirea celor 13 munţi pe care boierul îi scosese de sub stǎpânirea saşilor din Sibiu.

1760.   * Multe documente după acest an amintesc despre conflicte dintre locuitorii Văii Lotrului şi cei din Gorj şi Mărginimea Sibiului, cu privire la folosirea păşunilor din munţi.  

           

1761.    * Este zidită biserica veche « Sfinţii Mihail şi Gavril » din Titeşti, de Dumitru ieromonahul, Duminică Diaconu, jupan Pană şi Necula Grecu

              * Alexe căpitanul de plai al Loviştei a zugrăvit altarul schitului Cornet cu cheltuiala sa. Pictura a fost realizată de către pictorii Radu, Mihai şi Iordache.

              * Octombrie. Constantin Mavrocordat vv. a dat poruncă oamenilor de pe Lotru : Gligore, Ion, Iordan, Oprea Bulici, Dancea Văsiu şi Fota, să dea anual Coziei câte 4 jderi, 400 de păstrăvi şi 4 lostriţe.

1762.    * 25 aprilie. Andrei Vegea vinde vǎrului sǎu Stan Vegea o delniţǎ de arǎturǎ de « o prânzare » în zǎvoiul lui Barac şi partea de livadǎ spre Lotru. Martori : Andrei Sorcescu, Vǎsii Dan. Scrie popa Iancu din Voineasa.

1763.    * Bucur vǎtaf vinde lui popa Ioan din Voineasa o delniţǎ de pǎmânt « în grǎdini » pentru o scroafǎ cu 3 purcei şi 30 bani.

1765.    * 3 aprilie. Bucur vătaf vinde lui popa Ioan din Voineasa, o delniţă de pământ.

              * 28 aprilie. Pătru Vărăticeanu a îndatorat pe nepotul său diaconu Nicula de la Podişor să-i slujească un sărindar.

              * 18 august. Ştefan Racoviţă vv. întăreşte anaforaua marilor boieri dată în urma cercetării pe care cei din Voineasa o aveau cu cei din Cernădia pentru cei doi munţi numiţi amândoi Mănăileasa.

              * Ion Furcea vinde lui popa Ion din Voineasa un loc « în şeţul cărării ». Martori : popa Ilie, Bucur şi fratele său Iordan.

              * Radu, fiul lui Dan, dă popii Ion din Voineasa merticul său « din grădini ».

              * Bucur vătaf, fratele său Iordan şi feciorii săi vând popii Ion din Voineasa un loc în Podul Săscioarei şi o livadie în Gura Plaiului cu 6 taleri. Oprea Burtea îi mai dă şi el un loc în « şeţul cărării » cu 1 taler şi 15 bani.

1767.  * 20 ianuarie. Apare numele apei Lotrişorului din Drăgăneşti într-o foaie de zestre.

              * Onea Selişteanu lasă mărturie fiului său Mitu şi nepoţilor săi partea sa de moşie, deosebit de sătenii brezoieni. Martori: Crăciun şi popa Ion din Brezoi.

1768.  * 2 februarie. Zapisul moşnenilor din Titeşti pentru stăpânirea moşiei Titeşti de către clucerul Gheorghe Bucşenescu.

              * 14 iunie. Leaţa Bădârja din Brezoi lasă lui Pătru Călugărescu partea  ei de moşie din Brezoi.

1769    * Se ridică biserica din Câinenii Mari de către Jupan Petcu şi Stoian, cu hramul « Sfântul Nicolae. »

              * Se zugrăveşte biserica « Sfinţii Voievozi » din Titeşti.

1770.    * În harta stolnicului Constantin Cantacuzino, Loviştea cuprindea ambele maluri ale Oltului.

              * 25 aprilie. Afimia, soţia lui Vasile Armǎşelul din Câineni, vinde 2 rǎzoare de vie de la Râmnic lui Stanciu, fiul lui Necula din Frânceşti. Este de faţǎ  popa Chirea şi Stanciu Armaşu din Câineni.

              * 12 mai. Neacşu Şingherete dă popii Stanciu din Bumbueşti săliştea cu biserica pentru a-l pomeni. Scrie popa Onea din Bratoveşti.

              * Stanciu Duerescu îi vinde popii Ioan din Voineasa un loc în Plăişor. Scrie Constantin Tipografu.

1771.   * 30 ianuarie. Mihăilă Popescu vinde diaconului Ion din Boişoara şi vărului său Oprea, o livadie la Cetate. Martori  Toader pîrcălab, Martin plăieşu. Scrie logofătul Iosif.   

              * Prinsoare între locuitorii satului Mălaia, moşneni ai muntelui Cocora şi ciobanii ungureni din Sǎliştea Sibiului, pentru Muntele Cocora, până în anul 1838.

1772.  * 4 noiembrie. Mihail, fiul lui Marin Călugărescu, aflându-se înaintea morţii, lasă fiicei sale şi soţiei, moşia sa de la Gura Lotrului.

1773.   * Potrivit Catagrafiei de la Moscova, în Plasa Loviştea erau urmatoarele sate şi capi de familie după cum urmează: 1. Satul Voineasa : cu avere : 1. Andrei Sorcescu-40 ani, 2. Andrei fiul lui Vintilă-30, 3. Andrei cel Mic-51 ; cu ceva avere : 4. Vasile Vangu-40, 5. Dumitru Barboianu-31, 6. Mitu Vătăşescu-70, 7. Ion Ungureanu-42 ; fără avere : 9. Lazăr Mihăiescu-50, 10. Coman Magdane-27, 11. Oprea fiul lui Oprişor-70, 12. Vitan Unchiaşu-68, 13. Nicula Unchiaşu-59, 14. Florea Martalogu-39, 15 Mitu Plăieşu- 48. 2. Satul Mălaia : cu avere : 1. Ion fiul lui Stan- 38 ani, 2. Lazăr Socol părcălab-50, 3. Lazăr Chirculescu-42, 4. Onea Fotescu-31 ; cu ceva avere : 5. Pârvan Fotea-29, 6. Anghel, fiul lui Oprea-42, 7. Ene Plăieşu-49 ; săraci : 8. Pătraşco, fiul lui Coman-50, 9. Stan, fiul lui Fote – 42, 10. Onea, fiul lui Stan-20, 11. Dumitru, fiul lui Stoica-36, 12. Dumitru Unchiaşu-71, 13. Stanciu holteiu- 29. 3.Satul Brezoi :cu avere : 1. Ilie Hericeanu – 41, 2. Opriş Hiţiganu-45, 3. Mihai fiul lui Grigore-51 ani, 4. Barbu- 41 ; cu ceva avere : 5. Vasile Bratie- 28, 6. Stanilav –50, 7. Niţu Chiţescu-43, 8. Petre Călărescu- 70, 9. Constantin fiul lui Drăgan-45 ; săraci : 10. Radu Fuiorea, 11. Coman fiul lui Algazei-41, 12. Niţul Cofera-51, 13. Dumitru Achim-49, 14. Efrim fiul lui Preda, 15. Bucur fiul lui Vasile-36, 16. Oprea Tudorescu- 42, 17 Fota-21, 18. Busuioc-50. 4. Satul Proieni : cu avere : 1. Onea Andreescu-45 ani, 2. Oprea Bratu-39, 3. Onea fiul lui Culai-57 ; cu ceva avere : 4. Dicu-60, 5. Drăghici Plăeşu-57 ; săraci : 6. Onea Andrei-49, 7. Constantin Jerde-39, 8. Stoica fiul lui Fleşcaru-50. 5. Satul Calineşti : cu avere : 1. Radu Rehmene-42 ani, 2. Matei Caranciu-51, 3. Stoica Vlase-40, 4. Neagoe Plăeşu-29 ; cu ceva avere : 5. Grigore Părcalabu-41, 6. Toma Tomescu-40, 7. Anghel Cetacu- 51, 8. Zaharia Cetacu-51, 9. Petru fiul lui Popa-42 ; săraci : 10. Tănase Tomescu-42, 11. Zamfir Popescu-56, 12. Constantin Tomescu-48, 13. Dumitru Ciutacu- 43, 14. Mihai Ungureanu-53. 6. Satul Robeşti :cu avere : 1. Onea Cărtoiu-50 ani, 2. Nicolai Cărtoiu-53, 3. Niţul Cărtoiu-42, 4. Neagoe Lăzăreanu-50 ; săraci : 5. Ion Lăzăreanu-43, 6. Gheorghe Ungureanu-58, 7. Vasile a Fretei-63, 8. Oprea Murhoiu- 30, 9. Nicula-49, 10. Oprea Plăesu-39, 11.  Florea-43. 7. Satul Câineni:cu avere: 1. Mihai Părcălabu-56 ani, 2. Mitru-39, 3. Radu Păcuraru-49, 4. Ion Vătăşoiu-43, 5. Dumitru Neacşu-37, 6. Ion Frumeiu-50 ; cu ceva avere : 7. Constantin Andrei-49, 8. Nica Vătăşoiu-53, 9. Tudor Hurop-47, 10. Ene Lepudare-48, 11. Tudoe Darie-51, 12. Ion Daneş-39, 13. Neagoe Oancea-53, 14. Nicolae fiul lui Pană-38, 15. Dumitru Pleşoiu-41, 16. Gheorghe Logoiu-45, 17. Ion Hurop-37, 18. Neculai fiul lui Florea-41, 19. Tudor fiul lui Radu-31, 20. Onea fiul lui Oancea-39, 21. Nicul fiul lui Stan-29, 22. Nica fiul lui Oprea-32, 23. Gheorghe Plăeşu-40 ; săraci : 24. Constantin fiul lui Manta-45, 25. Simion Gateala-53, 26. Ştefan fiul lui Oancea, 27. Şerban fiul lui Alexie-53, 28. Dumitru fiul lui Ivan-49, 29. Toma Ungureanu-51, 30. Matei Goran-39, 31. Toma Moraru-46, 32. Vasile Moraru-44, 33. Oprea-39, 34. Tănase Lepădatu-43, 35. Ion Veloiu-48, 36. Ion Ducioiu-39, 37. Radu Vilgoiu-43, 38. Gheorghe fiul lui Oprea-41, 39. Negre-37, 40. Gheorghe Hance-45, 41. Stan Ungureanu-56, 42. Ştefan Ştirbei-41, 43. Andrei-50, 44. Onea Dinu-39, 45. Constantin Tepeca-45, 46. Gheorghe Tabacu-51, 47. Grigore-48, 48. Enachi Grecu-47, 50. Dinu fiul lui Andrei-63, 51. Dinu fiul lui Matei-29, 52. Radu fiul lui Radu-27, 53. Gheorghe fiul lui Stan-31, 54. Onea fiul lui Stan-31, 54. Onea fiul lui Botca-42, 55. Radu fiul lui Cote Nicul-33, 56. Opriş fiul lui Popa Oprea-27, 57. Oprea fiul lui Dari-37, 58. Năstase Plăeşu-41, 59. Nicu Plăeşu-39, 60. Critea Timiraş-38, 61. Critea fiul lui Andrei-39, 62. Oana Turca-48. 8. Satul Copăceni : cu ceva avere : 1. Andrei-46 ani, 2. Barbu Plăeşu-39, 3. Nicula Pârcălab-47, 4. Dumitru Uncheaşu-61, 5. Onea Gula-43, 6. Cotea fiul lui Florea-31, 7. Stoica Cirtei-45, 8. Onea a Ziti-39, 9. Marin Ploscaru-40, 10. Dumitru Scotuciu-30, 11. Ion fiul lui Cole-26, 12. Ion Gule-30, săraci; 13. Oprea Guca-40, 14. Şerban-39, 15. Florea Guşatul-41, 16. Andrei-38, 17. Ion Ungureanu-45, 18. Sandu Ungureanu-46, 19. Toma Plăeşu-50. 9. Satul Grebleşti: cu avere: 1.Gheorghe părcălabu-45 ani, 2. Constantin brat ego –31, 3. Nicolai Boditu –43, 4. Gheorghe fiul lui Radu –49, 5. Ion fiul lui Grigore –31, 6. Coman Ungureanu –40, 7. Sima Herişescu –45, 8. Petrache Arenescul –49, 9. Sima Curitiu –40, 10. Dumitru fiul lui Manea –35, 11. One fiul lui Grigore –32, 12. Dumitru –41, 13. Gheorghe Coje –50, 14. Gheorghe fiul lui Pătraşco –29, 15. Tănase Plăeşu –43 ; săraci : 16. Gheorghe părcălabu–42, 17. Radu brat Dumitru –31, 18. Oprea Ungureanu –41, 19. Nicula fiul lui popa Grigore –43, 20. Oprea Surdu –41. 10. Satul Găujani :cu avere : 1.Martin părcălabu –48 de ani, 2. Voicul Ungureanu –39, cu ceva avere; 3. Mărgărit brat Droul –40, 4. Oprea Telei –39, 5. Constantin Deleanu –40, 6. Nicula –41, 7. Radu Moraru –39, 8. Badea Moraru –39, 9. Oprea Bratu –41, 10. Constandin Zbarcea –41, săraci; 11. Ion Plăeşu –39, 12. Preda Ivănescu –47, 13. Ion Brecei –50, 14. Stoica Telei –41, 15. Micul Moraru –43, 16. Dumitru Ivănescul –39, 17. Ilie –41, 18. Zaharia fiul lui Badea –30, 19. Stoica Moraru –46, 20. Radu Ivănescu –52. 11. Satul Boişoara :cu avere: 1. Stan părcălab – 43 de ani, 2. Radu Rohatu –50, 3. Radu Strâmbul – 49, 4. Oprea Tupa –32, cu ceva avere: 5. Martin Ciupa –50, 6. Oprea Strâmbul –41, 7. Dumitru Tuna –31, 8. Solomon Glodeanu –45, 9. Cărtea Plăeşu –51, 10. Onea Ginerică -, 11. Stoica Algazii -, 12. Dumitru fiul lui Boboc –39, 13. Ene David –41, 14. Toader –30, 15. Opriş Jipescu –40, 16 Dinu David fiul lui Ene –34, 17. Nicul fiul lui Ion –29, 18. Panait fiul lui Stoica –39, 19. Dumitru Voicul –40, 20. Stoica Popescu –42, 21. Mihalachi –39. 12. Satul Bumbuieşti :cu avere: 1. Oprea pârcălab, 2. Radu Băraşa, 3. Niţul Ciolovan ; cu ceva avere: 4. Sima Celovan, 5. Dumitru Căteneu, 6. Neagoe Stugru –41 de ani, 7. Sima fiul lui popa Oprea –33, 8. Nicolae –40, săraci: 9. Ion Ungureanu –50, 10. Alexi  Ungureanu –43, 11.Gherghe Mihai –39, 12. Tudose Cătăniş –39, 13. Oprea fiul lui Unchiaşu –37, 14. Dancul –39, 15. Voinea fiul lui Milea –30, 16. Bratco holteiu fiul –23, 17. Voinea Plăeşu –31, 18. Pătru Timiraş –41, 19. Nicula Plăeşu –39. 13. Satul Titeşti : cu avere: 1. Dumitru Cizmaru –41 de ani, 2. Sandu Vătăşescul –39, 3. Voinea Cizmaru –40, cu ceva avere: 4. Marin Retetu –43, 5. Ion Retetu –50, 6. Caromolon –40, 7. Dima fiul lui popa Radu –39, 8. Eremie Cizmaru –40, 9. Onea Cizmaru –47, 10. Tudor Cărtoiu –39, 11. Oprea Cărtoiu –45, 12. Dumitru Varvore –46, 13.Stancu Purcaru –39, 14. Ion Stanciu –38, 15. Ion Boeresco –45, 16. Tudose Retetu –39, 17. Martin Retetu –25, 18. Andrei Ţigănaş –36, 19. Lepadat fiul lui Radu Popa –23 ; săraci: 20. Martin părcălab –36, 21. Trandafir Voicu –40, 22. Nitul Motan –36, 23. Andrei Irimia –41, 24. Drăghici Gurea –39, 25. Grigore Cojocaru –41, 26. Onea Cârtea –50, 27. Lepădat Poerescul –41, 28. Vasile-39, 29. Stanciul Motoi –43, 30. Martin –41, 31. Tudose –50, 32. Şerban Creţu –49, 33. Anghel fiul lui Voinea –40, 34. Enache fiul lui Dumitru –30, 35. Dragomir –49, 36. Mihail Cizmaru –30, 37. Părvul –40, 38. Radu Berigan –46, 39. Mihail –50, 40. Şerban –40, 41. Radu –30, 42. Vlad unchiaşu –69. 14. Satul Spinul : cu ceva avere: 1. Radu pǎrcǎlab –46 de ani, 2. Constantin –39, 3. Mihalcea –47, 4. Ipa Cărteiu –46, 5. Dragomir fiul lui Pana –39, 6. Ipa –41, 7. Petru Popescul –39, 8. Ion Unţescu –41, 9. Preda –39, 10. Stan –41, 11. Martin fiul lui Stan –49 ; săraci: 12. Nicula fiul lui Gavril –41, 13. Dumitru fiul lui Ion –30, 14. Ghenghe –30, 15. Ion fiul lui Ion –29, 16. Niţu fiul lui Nicula –30. 15. Satul Mlăceni : cu avere: 1. Mihail părcălab –49 de ani, 2. Zane Goescu –45, 3. Gherghi Vătav –46, 4. Ipa –39 ; săraci: 5. Onea –41, 6, Dumitru Serbănescul –39, 7. Petru Ungureanu –40, 8. Andrei fiul lui Bratul –30, 9. Gheorghe Plăeşu –45, 10. Ilie –46. 16. Satul Perişani : cu avere: 1. Ion Surdaru –47 de ani, 2. Onea Surdu –48, 3. Ion fiul lui Ion –39, 4. Vasile fiul lui Stegar –39, 5. Andrei Cojoc –41, 6. Vitan fiul lui Martin –39, 7. Tudor Moraru –46, săraci: 8. Ion părcălab –39, 9. Oprea –40, 10. Vaile –39, 11. Draghi Cojocaru –50, 12. Sima Surdu –49, 13. Gherghe fiul lui Ivan –38, 14. Toma fiul lui Manea –39, 15. Gherghe fiul lui Martin –42, 16. Tudor fiul lui Vasile –31, 17. Tudor –29, 18. Draghici fiul lui Radu –26, 19. Duca –46.

              * 3 iunie. Nicolae căpitan de Loviştea şi Constantin Ceauş dau carte la mâna lui Lazăr Mihăilă ca să nu mai fie supărat de Ana lui Văsîiu Vanga(u) din Voineasa pentru un furt de cai.

1774.     * Apare harta redactată de I. F. Schmidt.

              * Este atestat documentar numele pr. Nicolae din Cǎlineşti.

1775.   * 17 iulie. Zapis al lui Ilie Olănescu dat moşnenilor din Racoviţa că s-au învoit cu dânşii, a stăpâni pe lângă hotarul Schitului Cornet.

              * Sătenii din Mălaia adeveresc că au primit de la Oprea Galeş 100 de zloţi urmând a-i da 20 bani, lui Pârvu Onea de la Racoviţa.

              * 31 august. Filip feciorul lui Neagoe Bărbuleţ vinde lui popa Ion şi feciorilor lui tot « merticul său din satul Voineasa ». Scrie popa Mincu din Voineasa « înaintea a tot satul ».

1776.   * 30 iulie. Anafora pentru moşia Bratoveşti, când s-au judecat Mănăstirea Cozia cu Ioachim Bereo şi Ioan Andrei Cazlic fără a pomeni hotarele.

              * 2 noiembrie. Nicolae Popa din Cucoi vinde lui Tudose Popa din Titeşti un loc din Topliţă.

1777.   * Este zidită biserica din Robeşti de către Vătaful Din Robescu.

              * 30 mai. Alexandru Ipsilanti rânduieşte pe Stan sǎ meargǎ şi sǎ împlineascǎ treapǎdul de Mǎnǎstirea Cozia pentru disputa pentru moşiile din Bratoveşti şi Bumbuieşti.

              * 5 iunie. Mihai şi Ion din Proieni se învoiesc cu popa Stanciul din Mălaia pentru a păstra o parte din moşia de la Săliştea din Mălaia.

1778.  * Generalul Bauer, trecând prin Lovişte scrie în « Memoire Hitorique et Geographique sur la Valachie »: “ Titeşti, sat cu o biserică, are un drum mare, care duce din numitul sat în Transilvania, şi stâna din Zanoaga, han pe muntele Zanoaga, aproape de poteca ce duce în munţi”.

              * 16 februarie. Alexandru Ipsilanti vv. porunceşte ispravnicilor de Argeş să-i oblige pe moşnenii din Bratoveşti să-şi plătească dările faţă de Mănăstirea Cozia.

              * 22 mai. Lazăr Socolescu, Lazăr Chirculescu, Oprea Negoescu şi alţii dau adeverinţă la mâna cetaşilor lor de la Olt prin care se împacă în faţa vătafului Constantin de Lovişte pentru împărţirea suhatului din munţi.

              * 28 iunie. Anafora pentru moşia Bratoveşti când s-au judecat  Mănăstirea Cozia şi megiaşii din Bratoveşti.

1779.  * 6 mai. Cartea divanului Ţării Romăneşti prin care volniceşte pe egumenul de la Berislăveşti să strângă venitul munţilor de pe Lotru pentru Mănăstirea Pantelimon.

              * 5 iulie. Act de pace între mălăieni şi voineşari asupra munţilor: Fratoşteanu, Repezile, Paraginosul, Groapa Mălăii şi Mălăiţa.

              * 16 septembrie. Într-un document se menţionează că Plaiul Loviştea face parte din judeţul Argeş care se împǎrţea în 8 plǎşi şi douǎ plaiuri : Plaiul Arefului cu 20 sate şi Plaiul Loviştea cu 20 sate.

              * Prinsoare între locuitorii Voineasa cu multe familii din Transilvania pentru nişte  munţi până la 1866.

1780.    * Călătorul Domenico Sestini arată că Regiunea Loviştei era bântuită de numeroşi tâlhari şi întâlneşte chiar un convoi din aceştia condamnaţi la moarte, apoi enumeră câteva sate din această regiune : Spinu, Cucoi, Titeşti, Boişoara, Găujani şi Grebleşti.

               * 24 iunie. Alexandru Ipsilant Voievod întăreşte mălăienilor dreptul de stăpânire asupra munţilor: Mălaia, Coşana, Funigelul şi Groşetul, faţă de moşnenii din Râmeşti.

              * Pe bugetul acestui an, vameşului Gheorghe, fiul lui Ianache de la Câineni, i se prevăzuse 4 taleri pe lună, aproape cu cât era retribuit un dascǎl pe lunǎ.

1781.   * Harta lui Iacob Adam menţionează şi Loviştea cu localităţile : Racoviţa, Bradu, Sărăcineşti, Cornet etc.

              * 25 martie. Ion Mirionţă dă ginerelui său Petre, livadia din Curmătura Cărării, « podul » din Gura Latoriţei şi trei pruni din grădină.

              * 10 decembrie. Onea al Mădălinii din Mălaia lasă carte soţiei şi feciorului său Fota, cum să împartă moşia. Scrie preotul Ion.

               * Apare lucrarea lui Sulzer, o hartă în care este menţionat şi judeţul Loviştea căruia îi consacră 10 pagini.

   * Schitul Cornet este menţionat în harta lui Franz Joseph Sulzer din 1781.

1782.    * S-a zidit biserica din Călineşti de logofătul Stoica şi pr. Ioan.

1783.   * 10 iunie. Popa Ion din Călineşti, popa Fota şi Staniia din Brezoi, Pârvu şi alţi moşneni din Brezoi şi Călineşti se împacă cu cei din satul Robeşti pentru muntele Robu.

1784.   * 13 decembrie. Ion grǎmǎticul din Cǎlineşti scrie un zapis.

  1785.  * Vătaful Ştefan din Plaiul Loviştei a confirmat împărţeala între mălăieni şi voineşari [1], iar tot în acest an, Domnitorul Mihai Şuţu dǎ un hrisov prin care se aleg hotarele moşiei lui Preda Bujoreanul de proprietǎţile moşnenilor din Mǎlaia

1786.  * 13 martie. Dumitru Vătăşoiu şi Preda Andreescu cumpără de la Dumitru Daneş din Câineni o parte de moşie cu 15 taleri.

              * 17 iunie. Popa Stan din Mălaia, Lazar Socol şi alţii arată că s-au împăcat cu cei din Voineasa pentru munţii Groapa şi Mălăiţa.

1787.    * 25 ianuarie. Efrem şi fiul său Dumitru vând lui Ion locul de la Heleşteu, la Brezoi pentru 5 taleri şi jumătate.

              * 16 martie. Popa Fota, fiul lui Fotica vinde lui Văisiu, fiul lui Stanciul Borogeanu, un loc la Golotreni.

              * 26 mai. Popa Teodosie din Titeşti se judecă cu Din, vătaf de ţigani, pentru că i-au furat hainele.

              * 1 iunie. Polcovnicul Ilie Olănescu, soţia sa şi fii săi Gheorghe şi Vasile vând finului lor Din, vătaf din Robeşti, moşia lor de la Sărăcineşti, Lovişte.

              * În timpul războiului austro-ruso-turc din 1787-1792, turcii au ajuns pe Valea Lotrului şi au luat prizonieri din Mălaia “femei, fetiţe şi copii”,  iar pe bărbaţi i-au ucis pe loc.

              * 10 iunie. Ilinca, fata Stanciului Drăgănescu vinde cumnatului său Pătru partea ei de moşie de la Văratica. Scrie popa Zamfir.

1786.    * Lady Krawen, o englezoaică trecând pe la Câineni spre Transilvania, a găsit drumul aşa de distrus, încât în unele locuri caleştile trebuiau ridicate cu roatele peste bolovanii mari cât casa. Una din caleşti a căzut şi s-a sfărâmat în multe bucăţi.

              * 17 iunie. Popa Stan, Lazăr Socol şi alţi moşneni din Mălaia s-au înţeles cu cei din Voineasa pentru munţii Groapa şi Mălăiţa.

1788.   * 15 aprilie. S-au înregistrat lupte pe Valea Priporu, lângă Perişani. Forţele turceşti cu 800 de ostaşi, nu pot scoate din întărituri pe grăniceri.

              * Apare ediţia a doua a hărţii lui Schmidt în care se arată judeţul Loviştea.

1789.   * Se ridică biserica de lemn din Brezoi, cu hramul “Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, de către protosinghelul Iosif, viitorul episcop de Argeş.

              * Se atestă  toponimul – Izvorul Frumos din Călineşti.

              * Într-un calendar din acest an, se spune că se pot transmite scrisori în Ţara Românească de două ori pe săptămână, miercurea şi sâmbăta, pe ruta Sibiu – Câineni – Curtea de Argeş – Piteşti –  Bucureşti.

              * Lupte între oştile lui Mavrogheni şi cele austriece ale prinţului Cobur la Gura Lotrului, Foarfeca până la Cornet.

1790.   * Apare  harta lui Pazzini Carli în care se prezintă şi Loviştea.

1791.   * Harta austriacă realizată de colonelul Specht arată la izvoarele Latoriţei, pe Muntele Coasta Benghii, o biserică.

              * 20 iunie. Constandin, fiul lui Vegea, zălogeşte cumnatului său popa Gligore, fiul lui popa Ion, partea sa din Voineasa. Scrie Pătru grămăticul.

              * 1 august. Drăghici, din Călineşti, se înfrăţeşte cu verii săi pe moşia lor.

              * 28 august. A început retragerea armatelor austriece din Oltenia şi Ţara Românească.

1792.     * Într-un act de proprietate apare numele muntelui Gera din Mălaia.

              * Apare toponimul Poiana Arsă, din Voineasa.

              * 26 aprilie. Constandin vătaf hotărăşte, în pricina pe care Nica, fiul lui Radu Herţea şi sora sa Ioana o avea, pentru un loc din Gruiul Tetii, din Câineni.

              * Muntele Gera din Mălaia este proprietate a Mănăstirii Cozia.

              * 1 iunie. Lazăr Socolescu din Mălaia vinde fiicei sale Stana, Podul Runcului. Scrie popa Stan.

              * Un cǎlǎtor englez William Hunter care pleacǎ din Constantinopol în mai 1792 şi vine în Ţara Româneascǎ prin Dobrogea, Focşani, Bucureşti, Piteşti, Vâlcea şi apoi pe Valea Oltului. Viziteazǎ cele trei mǎnǎstiri: Cozia, Turnu şi Cornet despre care spune cǎ toate erau “rǎmase pustii de la rǎzboiul (1789-1790) încoace”.

              * 8 iulie. Toma Socolescu, Lazăr Fotescu şi alţi săteni din Mălaia, Mitu Vătăşescu, Coman Mardale şi Lazăr Miescu din Voineasa vând sătenilor din Brezoi un codru de moşie numit Dobra cu 60 de taleri. Când s-a făcut plata a fost de faţă şi Iosif Socolescu, episcopul Argeşului şi vătaful Constandin.

              * 12 iulie.  Se stabileşte un nou hotar între Oltenia şi Ardeal care nu respectă pe cele din 1520, 1722, 1741. Se atestă Muntele Turnurele din Voineasa. Aceastǎ hotǎrnicie va dura pânǎ în 1918.

1793.    * 9 ianuarie. Preoteasa Maria a popii Ion din Călineşti împreună cu cumnatul său Pătru se învoiesc să repare moara care după răzmeriţă se stricase şi i se furaseră fiarele.

              * 20 martie. Pătru Popescu şi alţii din Proieni schimbă cu Onea un loc de lângă biserică. Martori : popa Moii, popa Ioan din Proieni şi alţii.

              * 14 august. Aleşii satului din Sǎlişte, Mihai Stegaru şi Ion Stegaru stabilesc hotarele Muntelui Folea cu reprezentanţii Mănăstirii Cozia.

              * Dumitrache Iavoiu şi soţia sa, Păuna, au ridicat biserica din Grebleşti sfinţită de episcopul Iosif al Argeşului.

              * 5 septembrie. Învoială dintre Stanciu Fotescu, Chirca Pătraşcu, Andrei Fotescu şi a întregului sat Mălaia cu Matei Fotescu şi alţii asupra unor munţi.

1794.    * 27 ianuarie. Popa Ion, fratele lui Isaia monahul şi Ivan din Nisipi încredinţeazǎ pe moşnenii Robeşti şi Suceşti din Nisipi pentru cǎrţile şi hrisoavele moşiei lor. Moşnenii se obligǎ sǎ-i dea preotului drept mulţumire pentru scoaterea cǎrţilor o parte din matca Loviştei spre rǎsǎrit.

             * 1 martie. Angajament scris pentru a se face o cârciumă la Pripoare iar banii ce se   vor cheltui îi va da Anastase Constantin. În total s-au cheltuit 240 lei, iar preţul cârciumei s-a pus în folosul Schitului Cornet.

             * 27 martie. Preotul Pătru din Voineasa primeşte din partea lui Radu Mihăiescu « o livadă dă la Zăpodia Po(i)eni(i) » cu 6 taleri.

             * 23 aprilie. Unchiaşii Lazăr Socolescu, Radu Socolescu şi Vasîi Socolescu vând lui Matei Fotescu din Racoviţa partea lor de ierbărit din Muntele Mândra pe timp de 10 ani, cu 35 taleri.

             * Trece prin Loviştea ambasadorul englez Sir Robert Ainslie despre care spune, că  era ciumă, guşile erau răspândite, cafeaua era necunoscută.

             * 11 noiembrie. Oprea Andreescu din Proieni primeşte împuternicire să stăpânească partea de moşie din Mălaia.

             * Câinenii era un sat cu 10-12 bordee sǎrace. « Cârciuma-han era atât de proastǎ, încât nici-o fiinţǎ civilizatǎ n-ar fi putut dormi în ea. »

1795.    * 9 iulie. Iosif, episcopul Argeşului întăreşte diata Mariei Boba din Bratoveşti prin care lasă fiicei ei Floarea partea ei de moşie din Gruiu Lupului.

              * 5 septembrie. Radu Socolescu, Lazăr Socol, Lazăr Chirca, Onea Fota, Pîrvu Alecsie, Onea fiul lui Andrei, Ion fratele său, Chirca fiul lui Pătraşcu, Ifrim Chirca, Niculae Mezicescu, Vlad fiul lui Barbu, Barbu fiul lui Pătraşcu şi Lazăr fiul lui Stan îi vând lui Andrei Mărionţescu zăvoiul de peste râul Latoriţa. Martor popa Stan din Mălaia.

              * Din cauza ciumei care bântuia Oltenia, episcopul Iosif al Argeşului (1793-1820) se retrage la Mănăstirea Cornet, de unde menţine legăturile sale cu negustorul Hagi Pop de la Sibiu.

1796.   * 13 ianuarie. Se stabileşte hotarul Muntelui Preota între moşnenii mălăieni şi ispravnicul Preda Bujoreanu.

              * 1 iulie. Popa Drăghici Oteşanu şi alţi moşneni hotărăsc, să îndrepte hotarele munţilor până-n Latoriţa şi înspre sat până în Repedea.

1797.  * 26 mai. Zapis (adeverinţă) prin care moşnenii din Bratoveşti se înţeleg cu cei din Titeşti în privinţa hotarelor lor pentru care avuseseră pricini de judecată înaintea vătafului Ştefanie al Plaiului Loviştea.

              * 11 iunie. Se hotărăşte ca Radu Socol din Mălaia să stăpânească un loc din Valea Sărăcineştilor, pentru care avusese pricină cu David Lăzureanu din Robeşti.

              * 12 iulie. Unchiaşul Stănie din Brezoi vinde lui Şerban un loc spre Lotru. Martor popa Ion din Brezoi şi alţii.

              * 27 decembrie. Este atestat Muntele Târnovu din Mălaia.

1798.    * 20 mai. Moşnenii din Călineşti se învoiesc cu cei din Proieni pentru moşia lui Ion Proianu, ca să nu aibă nici o pricină între ei.

              * 30 iunie. Un oarecare Gheorghe din Câineni îi cere lui Simion, vătaful din Voineasa, să cerceteze pe un saraol de acolo, pentru furtul unui sac cu 20 ocale, de mălai.

              * Boiernaşul Constantin Robescu şi alţi moşneni au ridicat o biserică din zid, în satul Robeşti.

              * Negutorul Constantin Davidescu din Râmnicu-Vâlcea a construit o biserică în satul Proieni.

              * S-a construit biserica din Brezoi.

1799.   * 18 mai. Gheorghe Lungulescu spune pârcălabului Simion din Voineasa că Radu Ciupei este răspunzător de toate treburile saraolului din Voineasa.

               * Iunie. Hagi Constantin Pop din Sibiu ajută cu bani biserica din Câineni.

               * Hrisov în care se spune că mălăienii sunt nemulţumiţi de semnele puse prin zapiul din 17 iunie 1786 la munţii Groapa Mălăii şi Mălăiţa.

               * 22 septembrie. Hotărărea ispravnicilor din Gorj şi Argeş în privinţa Muntelui Mănăileasa privind disputa dintre lotreni şi Vlădoi din Gorj.

1800.    * 27 ianuarie. Socol Tudor Fuiorea, Constandin Albul şi alţii din Brezoi adeveresc lui popa Ioan pentru nişte locuri numite delniţe.

              * 25 iunie. Vătaful de Lovişte dă poruncă lui Pârvu şi alţii, să-l lase pe  Radu Socol din Mălaia, să stăpânească partea lui din Muntele Paraginosul.

              * Iulie 9. Constandin vătaf de Lovişte judecă pricina dintre Crăciun din Brezoi şi Şerban Untaru pentru o curătură (defrişare) făcută de Crăciun.

              * S-a pus problema reparării drumului pe Olt pentru care era nevoie de 60 oameni, care să lucreze 30 de zile şi să se contruiască două poduri: unul la Gura Lotrului, iar altul peste pârâul Puturoasa.

              * Matei Racoviţă semnează un document care cuprinde sumele ce trebuie să primească mălăienii, 275 taleri, pentru păşunatul vitelor în munţi.

              * A fost pictată biserica din Proieni (1798-1800) de către Ioan de la Ocnele Mari.

              * 5 septembrie. S-a sfinţit biserica din Voineasa cu hramul « Sfântul Ierarh Nicolae » de către episcopul Iosif al Argeşului, 1793-1820.

              * S-a ridicat biserica din Sălişte – Malaia dărâmată în 1884, după care s-a zidit alta din cărămidă.

1801 -1900

1801.    * 10 decembrie. Stan fiul lui Grigore Socol din Mălaia dă un zapis pentru Muntele Târnovu, pentru care avusese judecată la vistierul Gheorghe, vătaful Plaiului Loviştea.

1802.   * Frederic Murhard trecând prin vama Câineni, aminteşte despre căruţa de ostaşi şi surugiul cu haina pitorească.

              * 10 ianuarie. Se hotărăşte ca Radu Socol să stăpânească Muntele Târnovu din Mălaia.

              * 5 martie. Badea Murariu din Boişoara şi fratele său Onea vând lui Fieruţa, locul ce li se cuvenea de la Vlădărau.

              * Hagi Stan Jianu a avut ca fiu pe Gheorghiţă care a ajuns medelnicer la vama Câineni.

              * 14 decembrie. Onea Fotescu adevereşte împărţirea Muntelui Târnovu – Mălaia.

1803.    * 9 martie.Onea Fotescu adevereşte împărţirea Muntelui Târnovu şi cheltuielile pe care le are de acoperit. Iar tot în legătură cu cheltuielile făcute pentru împărţirea muntelui este şi însemnarea lui Radu Socol din 9 martie 1803: un galben şi 30 de taleri la vătaful Ştefăniţă, 7 orti pentru peşte etc.

              * 15 decembrie. Locuitorii din satele Voineasa, Mălaia şi Brezoi se plâng împotriva epistatului Mănăstirii Cozia, că le-a luat 16 trăsuri din moşia lor de la Gura-Lotrului, unde cele trei sate aveau din vechime o cârciumă.

              * Din acest an, itinerariul poştal care făcea legătura cu Constantinopol trecea numai prin Muntenia, traseul fiind Viena – Sibiu – Câineni – Piteşti –  Bucureşti –  Giurgiu – Constantinopol.

1804.  * 7 februarie. Se afirmă că Muntele Negovanu din Voineasa era al Mănăstirii Cozia.

             * Paharnicul Ion Emanuel Manuk – Bei a investit o parte din bogăţia sa în cumpărarea de moşii şi alte întreprinderi în Ţara Românească unde samavolnicia paşalelor din Rusciuc nu se extinsese în mare măsură, iar legăturile sale cu ruşii şi războiul lor, apoi împotriva turcilor îi îndreptăţeau şi mai mult intenţiile. Printre aceste moşii cumpărate sunt şi cei şapte munţi de pe Lotru : Coasta Benghii, Bora, Muntul, Muntinul, Munticul, Muşetoiul, Ştefanul, Mogoşani şi Cioara plătiţi de Constantin Ghica Banu la data de 27 mai 1804 pentru Manuk. Bivel Ban Costache Ghica cumpărase pe data de 19 mai 1804 aceşti munţi de la Clucerul George Bengescu pentru “plată de datorie”.

1805.   * 3 februarie. Divanul din Craiova stabileşte dreptul de foloinţă asupra Muntelui Bărbătescu moşnenilor mălăieni faţă de cei din Bărbăteşti.

              * 16 mai. Ocârmuitorul judeţului Argeş dă poruncă vătafului de Lovişte să cerceteze pricina dintre Ion Giupana din Boişoara şi vărul său Ion pentru o moşie părintească.

              * Este ridicată biserica de lemn din Copăceni – Racoviţa – de către protopopul Ioan, Ilinca şi Andrei Brădiceanu.

              * 25 mai. Lazăr Mihai din Voineasa vinde preotului Pătru, casa cu pruni pentru 12 taleri, cu condiţia să-l îngrijească şi să-i facă parastasele.

1806.  * 22 martie. Episcopul Iosif al Argeşului dă porunca preotului Gheorghe, administratorul Plaiului Loviştea să cerceteze jalba lui Ion şi Martin, fiii preotului Ioan, în care se plângeau că pr. Gligore venise cu un zapis fals să-i scoată de pe o moşie primită de la tatăl lor.

              * În 22 mai, înregistrăm o diată prin care Dumitru Sălişteanu “ajuns la adânci bătrâneţe” lasă moştenire feciorilor, locul de acasă (două zile de arătură), grădina de legume şi pruni, locul de o zi arătură de la Păscoaia, curăturile de la Brădişor, Plaiul Săşii, Dealul Brădişorului şi Fundul Săliştii. Scrie popa Stan din Mălaia

              * 26 iunie. S-a stabilit hotarele din muntele Gropile pentru mălăieni şi pentru sărbeşti de pe apa Olteţului.

              * 10 iulie. Într-un document se arată că moşnenii lotreni aveau drepturi în munţii Saşa, Mândra şi Stănişoara care erau ai schitului Cornet.

              * August. Într-un document, Tudor Vladimirescu era vătaf de   plai la Câineni.

              * S-a construit din lemn de stejar biserica « Sfântul Nicolae » din Copăceni – Racoviţa.

              * 22 mai . Dumitru Sălişteanu din Sălişte (Mălaia) lăsa feciorilor săi ca moştenire grădina cu legume.  Pentru legume nu se percepea dijma.

              * Noiembrie 12. Şerban şi soţia sa Chira din Brezoi lasă ca zestre fiicei lor Maria, un stup şi o sapă.

1807.   * Se zideşte biserica din Câinenii Mici de către Jupan Frâncu cu hramul « Sfinţii Voievozi » şi este reînoită de Nicolae Daneş.

              * 5 iunie. S-a construit biserica din Mălaia cu hramul « Sfântul Ierarh Nicolae » şi Cuvioasa Paraschiva facută de Episcopul Iosif al Argeşului, originar din Mălaia.

1808.  * S-a construit din lemn, Biserica filială, cu hramul « Sfântul Nicolae » din satul Bratoveşti de Anastasie vătaful şi soţia sa Constantina.

              * 26 iulie. Doroteu, ecleziarhul Episcopiei de Argeş îl roagă pe protopopul Petru, pentru pr. Martin din Titeşti care se plânse că pr. Ioan duhovnicul şi pr. Contantin din Boişoara ar fi intrat în nişte locuri lăsate lui cu acte de un moş să meargă la faţa locului şi să-i împace.

              * 2 august. O însemnare pe un Minei făcută la biserica din Doba- Romanaţi spune că Episcopul Iosif al Argeşului era “Lotrean, ales şi de neam bun, om sfinţit, ales drept şi smerit şi de toată eparhiia sfinţii sale au fot dori : de domni, de boieri mari ascultat, la învăţătură şi la sfat Dumnezeu l-au înalţat, nu cu bani, cu aur sau argint”. Apoi se aminteşte că « să se ştie că au venit mucalii în Ţara Româneacă ».

           * 9 septembrie. Coman Socolescu din Mălaia vinde vărului său Pătru, fiul pr. Constandin din Proieni, partea sa de moşie din Ostrovul  Golotrenilor. Martor : pr. Stan duhovnicul. Scrie Nicodim monahul.

              * Schitul Cornet este distrus de un incendiu.

              * Catagrafia Episcopiei Argeşului întocmitǎ de Episcopul Iosif la anul 1808 aminteşte la bisericile din Lovişte pe următorii preoţi :; Voineasa – biserică de lemn cu pr. Petru ; Mălaia – una biserică de lemn, pr. Stan ; Brezoi – biserică de lemn cu pr. Ioan ; Săliştea – biserică de lemn cu pr. Radu ; Proieni – biserică de zid cu pr. Gherman ; Călineşti – biserică de zid cu pr. Ioan ; Sărăcineşti – biserică de zid cu pr. Şerban ; Câineni – trei biserici de zid, pr. Constantin, Nicolae, Radu, Sandu ; diacon- Vasile ; Grebleşti – biserică de zid, pr. Drăghici ; Găujani – biserică de lemn, pr. Ioan, diacon – Vâlcu ; Boişoara – biserică de lemn, pr. Oprea, Constantin, diacon – Stan şi Nica.

           * Radu Socolescu şi vărul său Coman Socolescu din Mălaia vând vărului lor Pătru, fiul lui Popa Constantin din Proieni partea lor de moşie din Ostrovul Golotrenilor şi cea din munţii Mândra şi Stănişoara.

              * Clăcaşii din Copăceni de pe moşia Schitului Cornet făceau câte 6 zile de clacă.

              * Schitul Cornet avea o sǎlişte de casǎ în Proieni care da bisericii trei litre de cearǎ pe an.

              * S-a zugravit biserica din Câineni.

              * 15 decembrie. Locuitorii din satele Brezoi, Mălaia şi Voineasa se plâng la divan, împotriva Mănăstirii Cozia care le-a luat 16 trăsuri din moşia de la Gura Lotrului unde aceste sate aveau din vechime o cârciumă.

1809.  * 20 aprilie. Pătru din Voineasa îi dă jupânului Gheorghiţă Mişcurici din Călimăneşti partea sa din Muntele Plaiul Vineţii.

             * 2 mai. Pătru Tomescu, pr. Ioan şi alţi moşneni din Călineşti vând vătafului Constandin din Robeşti partea lor din muntele Robu.

             * 20 iulie. Carte de judecată dată de Ene Brătianu în pricina pe care moşnenii din Cucoi o aveau cu cei din Titeşti pentru hotarul lor.

             * 8 decembrie. Coman Badrajaca din Brezoi lasă fratelui său Fotica şi surorii Ioana să stăpânească pe din două partea lui de moşie părintească.

1810.  * 14 februarie. Pr. Ioan din Boişoara, diaconul Stan Robescu, ginerele său şi fiica sa diaconeasa Serafima vând lui Toader, locul lor din Valea Boişoarei, lângă Valea Ibradi.

              * 12 Mai. Şerban Doncescu şi alţii pun zălog partea lor din Muntele Paraginoul (Mălaia) lui Oprea Giurăscu pe toată vara, cu 8 taleri şi jumătate ierbăritul.

1811.   * 1 ianuarie. Unchiaşul Niculae Pruneş din Proieni vinde lui pr. Gherman, nepotul său, partea de moşie din Muntele Dealul Negru, Plaiul Veveriţului.

              * 2 ianuarie. Diata prin care Sora, soţia lui Stan Vegea, lasă celor care o vor îngriji la bătrâneţe mai multe bunuri. Scrie pr. Stan din Mălaia.

              * 10 februarie. Toma, fiul lui Ticu Călin din Proieni, fraţii săi Constandin, Zamfir şi Gheorghe şi vărul lor Fotica vând lui Toma şi lui Chirca, fiul lui Mihai din Călineşti, săliştea de pe lângă pârâul Bodişorului.

              * 20 februarie. Zapis prin care Ioan şi Grigorie, nepoţii lui Vlad Fotescu din Racoviţa, vând logofătului Pantazi, fiul polcovnicului Constandin, partea lor de moşie din Muntele Dealul Negru. Scrie pr. Sandu din Câineni.

              * 26 februarie. Mitropolitul Ignatie dă stareţului Sava de la Stănişoara, Schitul Cornet ca să-l repare şi să-l facă bun pentru a se săvârşi sfintele slujbe.

              * 12 martie. Inventarul Schitului Cornet care s-a dat părintelui Sava.

              * 17 aprilie. Dache Daneş din Câineni vinde “nenii Frangului” partea sa din moara părintească.

              * Slugerul Scarlat din Câineni raportează vistieriei că oierii nu trec prin vamă cu oile, nici la urcat, nici la coborârea lor la baltă.

              * 23 iulie. Voina, fiul pr. Constandin din Proieni îi da nepotului său, diaconul Nicoale, fiul lui Tudose Mugea, partea sa de livadă din Podişor, la Calea Călugărului.

              * S-a sfinţit biserica « Sfântul Nicolae » din Spinu-Perişani construiă din zid între anii 1809-1811.

              * 23 octombrie. Marin Andrei Oncescu lasă fiului său Andrei casa din Ciunget şi mai multe locuri. Se atestă toponimul Ciunget.

              * 5 noiembrie. Zapis prin care Nicolae, fiul lui Daneş din Câineni vinde “neanii” Frangului partea sa de moşie. Martori : pr. Nicolae şi Dinu Lungulescu. Scrie dascălul Constandin.

              * 22 decembrie. Constandin din Proieni vinde fratelui său Gheorghe dreptul său de moşie din Brezoi pentru două sălişti din Golotreni.

1812. * Vătaful Plaiului Loviştea, postelnicul Anastasie Ceauhrimatita, preotul Toma şi alţi ctitori, au zidit biserica din Racoviţa, sfintiţă de Iosif al Argeşului.

              * 5 februarie. Foaie de zestre prin care Ioana din Proieni lasă ca moştenire ficei sale Maria mai multe bunuri.

              * 25 iunie. Moşnenii din Voineasa vând vătafului Constandin Robescu muntele Voineşiţa cu 2300 de taleri. Talerii au fost folosiţi pentru achitarea « dărilor grele ale vistieriei ». Actul este adeverit de vătaful de plai de la Căineni, Ion Olănescu, fost mare zapciu.

1813.    * Contele francez de Lagarde trecând pe drumul Sălătruc – Câineni, nu lasă nicio însemnare.

              * Ispravnicul străinilor, căminarul Iordache Rasti înştiinţa Vistieria că 20 de familii şi 70 de holtei « au trecut du peste hotare din ţara nemţească prin plaiul Loviştea ».

              * 2 aprilie. Carte domnească a lui Ioan Gheorghe Caragea Vodă prin care se întăreşte Schitului Cornet, 100 bolovani de sare de la Ocnele Mari.

1814.    * 25 martie. Mihăilă, fiul lui Chite din Brezoi vinde lui Şerban Untariu din acelaşi sat un loc de un amiaz de arătură.

              * 6 iunie. Ispravnicul Plaiului Loviştea dă carte de judecată în pricina pe care Nicoale Vâlculeţ şi nepoata sa Neaga o aveau cu Oprea Moharta şi cu Ioana Mohartoaia, fiica Radei din Câineni, pentru o livadie din Brudari şi douǎ sălişti de case din Câineni.

              * 1 noiembrie. Ion Vodă Caragea hotărăşte să plece de la Schitul Cornet, stareţul Sava şi călugării care să meargă la Schitul Stănişoara.

              * 21 decembrie. Darea de seamă a egumenului Sava care arată unde se găsesc două anaforale ale Schitului Cornet.

1815.  * 6 februarie. Se întocmeşte un inventar cu averea Schitului Cornet.

              * 23 martie. Oprea Parolea din Brezoi vinde lui Gheorghiţă Mişcurici din Călineşti partea sa ce i se cuvine în Lunca Cârligului.

              * 30 martie. Andrei şi Dumitru Sorcescu din Voineasa vând jupânului Gheorghiţă partea lor de ierbărit din Plaiul Runculeţului.

              * Într-un zapis în care se face o vânzare de teren în comuna Bărbăteşti, este prezent ca martor şi Constantin, pandur de scaun din Mălaia.

              * 16 aprilie. Şerban Andriescu din Proieni vinde cumnatului său Oprea o “prânzare” de arătură.

  

$11816.                    * Se zideşte de către Gheorghe Mohanu cu fiii săi Ion, Nicolae şi Pătru biserica din Bumbuieşti, cu hramul “Buna-Vestire” sfinţită de Epicopul Iosif al Argeşului. A fost acoperită în 1886, în 1906, în 1954 şi ultima dată în 1979 când a fost legată şi consolidatǎ cu fier de către Pr. Moga Nicolae.

              * 2 aprilie. Ion al lui Coman Dogaru din Voineasa vinde lui Gheorghiţă din Călimăneşti partea lui din muntele Galbena, partea de ierbărit pe tot anul.

              * 5 iulie. Ancuţa, fata Stanchii, vinde lui Pătru Popescu din satul Proieni toată partea sa de moşie din Proieni.

              * 9 iulie. Stoica, fiul lui Matei Carapciu din Proieni, vinde nepotului său, diaconul Nicolae, o “prânzare” de arătură.

              * Şerban Andreescu din Proieni vinde lui Oprea, fiul lui Pătru Popescu, o prânzare de arătură cu 16 taleri.

              * Ludovic von Sturmer călătorind din Austria la Constantinopol trecând prin Lovişte, de la Câineni la Perişani spune: “Casele sunt din lut acopeite cu paie având la ferestre hârtie unsǎ cu grǎsime în loc de geamuri ; fumul iese prin acoperiş ; în jurul focului stau copii golaşi lângǎ pǎrinţii lor. Mămăliga e întinsă înaintea tuturor”.

1817.    * 1 martie. Sătenii din Câineni vând lui Ghiţă Monut, lui Nicolae Horea, lui Nica, fiul lui Mihăilă Daneş şi altora tot din Câineni arenda podului lor ce-l aveau pe apa Oltului din 1817 până în anul 1818 pentru 1416 taleri. Cumpărătorii urmează să-şi pună ce podar vor, iar dacă se strică luntrea aceasta, se va repara de cumpărător.

              * 12 mai. Se face însemnare pentru venitul ce-l are Schitul Cornet.

              * 8 octombrie. Paraschiv Diaconu, Andrei Vătăşescu, Florea Gligoran, Andrei Popescu şi Sanda din Voineasa vând Stolnicului Ioan Socoleanu din Piteşti “jumătate stâna” cu pământul ei din mijlocul Muntelui Dealul Negru.

              * S-a zugrăvit biserica din Robeşti.

              * Bisericii din Proieni i se adaugă pridvorul, fiind pictat de noii ctitori.

1818.  * 28 martie. Constandin Robescu se obligă faţă de preoteasa Maria din Mălaia de la care a cumparat o moşie în Sărăcineşti, să-i dea zapisu,l ce se afla la ginerele său de la Câmpulung.

              * 30 aprilie. Floarea, soţia lui Stan Guriţă din Malaia, dăruieşte Stolnicului Ion Socolescu “doi moşi” din Muntele Dealul Negru.

              * 1 mai. Nicolae Trăsnea epitropul Pantelimonului face jalbă către domn ca un răspuns la jalba locuitorilor din Câineni prin care cereau ca Schitul Cornet să-şi strice podul plutitor arătând că schitul are drept să-l ţină.

               * 4 mai. Pr. Oprea şi pr. Gherman din Proieni îngăduiesc Floarei să stăpânească “un moş ce se zice proianu” în Muntele Dealul Negru.

              * Pahomie monahul de la Sfânta Mǎnǎstire Bistriţa scrie pomelnicul bisericii din Bumbuieşti, Boişoara – Vâlcea.

              * 4 iunie. Paraschiva preoteasa din Călineşti, soţia pr. Ion, primeşte încredinţarea episcopului Iosif că are dreptate în demersul ei faţă de cumnatul Stanciu.

              * 6 iulie. Paraschiv, unchiul lui Ion Piloiu din Bumbuieşti şi soţia sa Maria, vând lui Ion Mohanu tot din Bumbuieşti o livadie cu pruni cu 150 taleri. Vânzarea a avut loc când Ion Piloiu se afla fugit în ţara nemţească.

              * 28 iulie. Popa Stan duhovnicul, Pârvu şi Onea din Mălaia dau adeverinţă Dumitrei Ceauşul Barbu din Râmeşti că Gheorghe Olaru din Râmeşti a lucrat în Mălaia unde a şi murit.

              * 1 octombrie. Preotul Dumitru depune cerere de angajare ca preot la Schitul Cornet.

              * 1 noiembrie. Stolnicul Ion Socolescu din Piteşti a primit de la moşnenii mălăieni pentru Muntele Gropile răscumparat de la Costache Robescu cu suma de 255 taleri.

              * 9 noiembrie. Andrei Vangu şi Mihalache Vangu din Voineasa vând lui Ioniţă Socolescu, fost mare stolnic şi diaconului Paraschiv partea lor din stână din Muntele Dealul Negru cu 220 taleri.

1819.    * Ianuarie. Andrei Vangu vinde nepotului « popa lui Pătru » locul din Lunca lui Dan, din Voineasa.

              * 4 februarie. Pr. Ioan Hereşan şi fiul fratelui său Necula dăruiesc preoţilor de la biserica din satul Văratica locurile pe care s-a zidit biserica pentru pomenirea lor. Martori pr. Ioan administrator, pr. Gherman din Proieni. Scrie Nicolae, dascăl din Mălaia.

              * 3 mai. Diata lui Fotică, nepotul lui Călin din Proieni, prin care lasă soţiei sale şi copiilor partea lui din Lazurel.

              * Prima menţiune despre  un joagăr care funcţionează pe Lotru făcută de diaconul Socol din Brezoi probabil în Ogrăzi.

              * Se atestă că Tudor Vladimirescu a fost vătaf de plai la vama Câineni.

              * Jalba moşnenilor din Robeşti, satul Nisipi şi porunca dată de Caimăcănia Craiova Ispravnicatul Vâlcii să cerceteze pricina cărţilor de moşie ale lor ce s-ar fi dovedit la Popa Pârvu şi Radu Mazilu din Bărcăneşti.

              * 27 iunie. Dionisie şi Neofit de la Schitul Cornet cer către Ştefan vel vistier să le lase mai departe, ca stăpân, pe jupân Constantin Mohor.

              * 25 septembrie. Stareţul Daniil de la Schitul Cornet cere lui Alexandru Nicolae Şuţu reînnoirea milelor.

              * 26 octombrie. Stolnicul Ion Socolescu din Piteşti împrumută de la Episcopia Argeşului 7500 taleri prin amanetarea munţilor Mănăileasa şi Funigelul din Mălaia.

1820.  * 14 februarie. Jalba către domnitor a lui Grigore Grădişteanu clucer prin care se plânge împotriva lui Constandin Robescu cǎ are pricină pentru o moşie din Sărăcineşti.

              * 10 martie. Alexandru Nicolae Şuţu porunceşte ispravnicului de Vâlcea să cerceteze plângerea lui Radu, feciorul lui Dumitru Cătăneţ şi a lui Gheorghe Piloiu din Bumbuieşti. Aceştia erau în pricină cu Gheorghe şi Mărgărit pentru moşiile lor din Bumbuieşti şi Clocotici.

              * 31 martie. Andrei, fiul lui Ion Giurăcu, vinde diaconului Florin, fiul pr. Gligore din Bratovoeşti, partea lui de moşie din Muntele Groşetu.

              * 5 iunie. Ispravnicul Plaiului Loviştea întăreşte cererea egumenului Schitului Cornet prin care se arată că Avram Ungureanu trebuie scos de la păşunatul Muntelui Stănişoara, iar Tudor Ciorogarul să-i ia locul.

              * 16 august. Medelnicerul Gheorghe Bucşenescu dă scris lui Coman Popleanca din Răşinari că arendează Muntele Negoiu din Lovişte până în 1829 pentru 2000 taleri.

              * 28 august. Theodosie, egumenul Mănăstirii Cozia, se plânge pentru moşia Bratoveşti din Lovişte că s-a facut hotărnicie nedreaptă.

              * 4 octombrie. Se adevereşte că diaconul Florea a restituit 80 de taleri lui Savu Salomia luaţi împrumut. Martori : Pr. Gligore din Bratovoieşti, Coman Plăiaşu din Voineasa, Nicolae şi pr. Pătru.

1821.  * 11 ianuarie. Vătaful Plaiului Loviştea dă poruncă locuitorilor din Mălaia, să despăgubească pe posluşnicii Stan şi Fota pentru birul plătit împreună cu tot satul.

             * 24 ianuarie. Tudor Borboană, Andrei Vătăşescu şi alţi săteni din Voineasa vând medelnicerului Ioan Budişteanu, o parte din stâna din mijloc, din Muntele Dealul Negru, pentru 2 200 taleri.

              * 12 februarie. Ion Begu şi Ioan Tusum din Bratoveşti – Loviştea sunt datori 10 lei, la Mihai Urşanu din Pârleni.

              * 19 februarie (3 martie). În raportul consulului Austriei Fr. Fleichhackl von Hakenau către cancelarul Metternich se aratǎ despre venirea mai multor delegaţii la Bucureşti şi aplanarea diferendului lor, privind cumpărarea de fostul domn a munţilor din Câineni.

              * 10 martie. Constantin Golianu era vameş la Câineni.

              * 23 martie. Turnu Roşu. Vameşii de la Turnu Roşu raportează despre fuga boierilor din Ţara Românească în Ardeal şi jefuirea lor de către 40 de rebeli la Câineni.

              * Stolnicul Ion din Piteşti primeşte 1 800 taleri arendă, pentru Muntele Gropile, de la moşnenii din Mălaia.

              * 23 aprilie. Contract prin care Nicolae Trăsnea, epitropul Spitalului Sfântul Pantelimon, dă ieromonahului Anastasie sub supraveghere pe timp de 5 ani, schiturile Titireci şi Cornet.

              * Mai. Într-un raport al Prefecturii Vâlcea se relatează despre luptele dintre turci şi arnăuţi lângă Râul Vadului.

              * 7 iunie. Ion Ionescu din Craiova a fost jefuit în timpul refugiului, de o bandă de 60 de hoţi conduşi de Gheorghe Cristache în satul Titeşti. De asemenea boierul Contantin Borănescu din Robeşti a fost jefuit de Naum, împreună cu 40 de oameni în satul Spinul din Lovişte.

             * 21 iulie. Sibiu. Instanţa judecătorească din Sibiu audiază pe arnăuţii : Constandin Hristo din satul Cacova – Albania – , Simon Chirovici din Albania, Petru Gheian din Bucureşti, Panait George din Albania, Vasile Seba din Tesalonic, Hristea Atanasie din Albania, Beico Ghica din Albania şi Spira Mărgărit din Albania care spun că după bătălia de la Drăgăşani au venit cu căpitanul Iordache la Cozia şi de acolo au fugit cu Ipsilanti la Câineni, iar de aici au trecut Oltul la Titeşti cu 15 arnăuţi, unde s-au întâlnit cu bimbaşa Anatasie care avea 100 de oameni cu el.

              * Turcii îi urmăresc pe arnăuţi până la Câineni unde au prins un polcovnic (colonel) şi 12 oameni. Turcii omoară sute de familii aflate în Lunca, mai jos de Râul Vadului, pe care le aruncă în Olt.

              * Dimitri Macedonschi, căpitan al răsculaţilor s-a întâlnit la Schitul Cornet cu prinţul, cu fraţii săi şi cu alţii, cam vreo 40 de oameni.

              * 5 august. Baronul Schustekh din Sibiu raportează ocuparea Olteniei de către turci, despre organizarea unei tabere de către arnăuţi la Râureni şi despre luptele de la Câineni şi de la Râul Vadului.

              * 7 august. Sibiu. Într-un raport asupra luptelor duse de turci cu pandurii şi arnăuţii se pune că la « Câineni au fost măcelăriţi cu această ocazie nu numai arnăuţii ci şi dirigintele poştei şi oamenii acestuia, încât acest pasaj este din nou închis ».

              * 8 august. Gh. Repezan şi C. Slăvescu, negustori din Ţara Românească descriu chinurile îndurate şi mărfurile ce le-au fost jefuite de bimbaşa (colonel) Anatasie şi banda sa la Câineni.

              * 8 septembrie. Muntele Târnovu din Mălaia este împărţit în trei părţi : una lui Radu Socolescu, una lui Lazăr Socolescu şi alta lui Mihalcea Socolescu. Tot acum preotul Stan arată într-un act pricinile pe care le-a avut cu pr. Ion Copăceanu.

                 * Poposeşte la Schitul Cornet dupǎ înfrângerea lui Tudor Vladimirescu, Alexandru Ipsilanti în drumul către Transilvania.

                 * La Gura Lotrului a fost ciocnire între turci şi eterişti.

1822.   * 19 mai. Adeverinţa satului Copăceni dată egumenului Anastasie de la Schitul Cornet cu privire la abuzurile făcute de vătaful Brătianu.

              * 18 august. Pătru Popescu din Proieni adevereşte că a primit de la egumenul Anastasie, de la Schitul Cornet nişte bani, pentru munţii Mândra şi Stănişoara.

              * 22 octombrie. Popa Dumitru adevereşte că egumenul Anastasie Cornăţeanu i-a dat banii pentru cât a lucrat la moşia Cornetului.

              * 8 decembrie. Părintele Eftimie însemnează câte lucruri are Schitul Cornet.

1823.   * 27 noiembrie. Sătenii din Copăceni fac învoiala la vătaful Loviştei, Ianache, cu părintele Anastasie, egumenul Cornetului, ca din anul revoluţiei să facă numai 7 zile de clacă. Vătaful confirmă.

1824.  * 23 ianuarie. Clucerul Nicolae Trăsnea, epitropul spitalului Sfântul Pantelimon trimite plângere la domnie spunând că locuitorii de pe moşiile Schitului Cornet nu vor să facă zilele de clacă.

              * 12 martie. Sandu Mijea din Cacova ia în arendă Muntele Coarneşu (Boarneşu) pentru un an de zile de la părintele Anastasie, egumenul Cornetului.

              * 18 aprilie. Mihai Beta din Titeşti şi Dinu Mocanu din Cornet spun părintelui Anastasie, egumenul Schitului Cornet că sunt datori 250 de taleri.

              * Catagrafia Eparhiei Argeş din acest an menţionează în Lovişte următorii preoţi : Perişani – pr. Nica (văduv) de 50 ani şi Mihail de 35 de ani ; Mlăceni – pr. Voinicul bătrân, surd, nevolnic (scutit) ; Băiaşi – pr. lipsă, biserica făcută de Barbu Vătăşoiu din Câineni din lemn cu hramul « Sfânta Paraschiva » ; Spinul – pr. lipsă, biserica de lemn cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de Mihalcea Bălan ; Cucoii – pr. lipsă, biserica de lemn cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de vătaful Anastasie ; Titeşti – biserica de zid, cu hramul « Sfinţii Voievozi », făcută de săteni, pr. Ioan scutit, vechil de protopop de 35 ani, Bucur, Barbu (văduv, neputincios de 70 ani), diacon – Dimitrie de 60 ani ; Bratovoieşti – pr. Grigore, bierica de lemn cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de săteni ; Racoviţa – pr. Toma duhovnic de 65 ani şi pr. Dimitrie de 35 ani, biserica de zid, cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de vătaful Anastasie ; Copăceni – pr. Ioan, proin (fostul) protopop, scutit de 75 de ani, biserica de lemn cu hramul « Toţii Sfinţii » făcută de protopopul Ioan ; Bumbuieşti – pr. Toma de 35 ani, biserica de zid cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de săteni ; Boişoara – pr. Nica, diaconi Leon de 30 ani şi Stan scutit fiind vătăşel de 41 de ani. Biserica de lemn făcută de săteni ; Grebleşti – pr. Nicolae de 30 de ani, biserica de zid cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de moşneni ; Găujani – pr. Lazăr de 40 ani, diaconi Ioan de 35 de ani, Ioan scutit fiind vătăşel, biserica de zid făcută de moşneni ; Câinenii de Argeş – pr. Sandu duhovnic de 65 de ani şi Preda de 30 ani, biserica de zid cu hramul « Sfântul Nicolae » ; Câinenii de Argeş – pr. Vasile de 40 ani, diacon Constantin de 25 de ani, biserica de zid cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de episcopul Iosif al Argeşului ; Câinenii de Vălcea – Biserica Sfântul Nicolae, de zid făcută de jupân Nicolae din Sibiu, pr. Nicolae duhovnic, orb de ochi, de 50 ani, Nica de 40 ani, diaconi – Gheorghe, Nicolae de 25 ani, Nicolae, olog de 25 ani ; Robeşti – pr. Mincul de 65 ani, biserica de zid cu hramul « Sfinţii Voievozi » făcută de Constantin Robescu ; Sărăcineşt – pr. Şerban de 45 ani, biserica de lemn făcută de săteni ; Cornetul – pr. Eftimie, biserica de zid cu hramul « Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul », metoh al mănăstirii Sfântul Pantelimon, făcută de Mareş Băjescu ; Călineşti – pr. Gheorghe, duhovnic de 65 ani,Nicolae de 30 ani, Diacon – Paraschiv de 26 ani, biserica de zid cu hramul « Sfânta Parascheva » făcută de moşneni ; Proieni – pr. Constantin de 40 ani şi Gherman de 50 ani. Biserica de zid, cu hramul « Toţii Sfinţii » făcută de săteni ; Văratica – pr. Pătru de 36 ani şi diacon Nicolae de 40 ani. Biserica cu hramul « Naşterea Maicii Domnului » este făcută de episcopul Iosif al Argeşului ; Brezoi – pr. Ioan de 70 ani şi Ioan de 30 ani. Biserica de lemn, cu hramul « Intrarea în Biserică » este făcută de episcopul Iosif al Argeşului ; Săliştea – pr. nu este. Biserica de lemn este făcută de episcopul Iosif al Argeşului ; Mălaia – pr. Ioan, Stan de 70 ani şi diacon Fota de 30 ani. Biserica de lemn făcută tot de episcopul Iosif al Argeşului ; Voineasa – pr. Florea de 60 ani, Pătru de 35 ani scutit, nepot răposatului episcop Iosif. Biserica de lemn cu hramul « Sfântul Nicolae » făcută de episcopul Iosif al Argeşului.

              * Este menţionat un joagăr care funcţiona în punctul numit Şipote pe Valea Oltului.

1825.   * Este menţionat într-o hotărnicie Muntele Murgaşu din Câineni.

              * Preotul anglican Robert Walsh spune că mulţi dintre locuitorii satului Pripoare erau guşaţi şi pitici. E impresionat de ţǎranii care vorbesc latineşte.

1826.   * 13 aprilie. Mihai Mardarie adevereşte că a primit 300 de taleri de la părintele Anastasie, egumenul Schitului Cornet.

              * Aprilie. Se face însemnare de reparaţiile făcute Schitului Cornet.

              * Iunie. Catastih despre venitul Schitului Cornet.

              * Octombrie 12. Proces între Preotul Bucur din Titeşti şi Sandu Voinea, Cârstea Popescu pentru o defrişare de teren.

1829.    * S-a născut la Bumbuieşti – Boişoara, Sava Popescu, viitorul stareţ al Schitului Turnu (1874-1882). Se retrage apoi la Mănăstirea Stănişoara îngrijindu-se numai de suflet până la moartea sa, la 13 februarie 1906.

1830.   * Von Sturmer face o călătorie prin Lovişte descriind costumele oamenilor care seamănă cu « al strămoşilor lor » şi explică semnificaţia numelui Lovişte – şanţ cu peşte.

              * 11 iulie. Medelnicerul Iordache Steriopol din Câineni îi scrie logofătului Iordache Caleleanu din Râmnic, răspunzându-i la scrisoarea acestuia prin care îi cerea inelul ce-l amanetase.

              * Sunt menţionate joagăre la Gura – Lotrului construite de Ioan Bratovescu, altul la pârâul Joagărului, încă unul la Lunca Ganei şi două la Gura Păscoaia.

1831.     * Trec prin Lovişte 72 689 de oi urcând la munte.

              * Oierii din Mărginimea Sibiului au urcat cu turmele în munţii : Negovanu, Turcinu, Groapa Mălăii, Repezile, Munţii Ştefleşti, Tărtărău, Ursu, Tâmpa, Turcinu, Coasta Benghii, Puru.

              * 19 iunie. În muntele Coasta Benghii, Moga Chirilă este tâlhărit de banii luaţi pentru stâni.

              * Preotul Fota din Mălaia vinde dreptul său din Muntele Paraginosul lui D. Andrieşescu din Proieni.

              * Moşia satului Câineni era stăpânită de-a valma.

              * Se iau mǎsuri privind prinderea unor tâlhari care jefuiau în Lovişte.

1832.     * Au trecut prin Lovişte urcând la munte 69431 oi.

              * Subocârmuitorul Plaiului Loviştea făcea cunoscut Ocârmuirii de Argeş că « la 26 ale lunii lui sept. posădarii au prins 13 familii care au trecut din Transilvania peste plaiuri şi voiesc a să trage la vale spre câmpuri ».

              * Se consemneazǎ trecerea ilegalǎ a unor grupuri de vite peste graniţa cu Transilvania, cu ajutorul unor locuitorii din Mălaia şi Voineasa.

1833.  * Septembrie. Trec pe la vama Câineni 15 familii din Transilvania care se stabilesc la Ploieşti.

              * Se consemneazǎ împuternicirea lui N. Furdurescu de a face investigaţii în localitǎţile Titeşti şi Valea Boişoarei unde existǎ « bǎnuiala a fi îngropate comori din vremi ».

1834.   * Pentru rezolvarea litigiilor care apăruseră ia fiinţă la Câineni, o Comisie mixtă cu delegaţi ai autorităţilor din Transilvania şi Ţara Românească pentru a cerceta plângerile oierilor. Ulterior delegaţia română a fost condusă de maiorul Voinescu ll, cunoscut pentru rolul pe care avea să – l aibă în Revoluţia de la 1848.

              * Într-un raport trimis de la Câineni, maiorul Engel arată că plângerile oierilor sunt asupra vămilor şi plăieşilor care sunt sub îngrijirea armaşului Titopoleo (ce-i zic şi Pârjol).

1835.    * Catagrafia judeţului Argeş arată că în Mălaia erau 72 de familii.

              * Harta rusească menţionează în Brezoi (cu date luate din teren în 1831) 62 de familii. Tot harta rusească menţionează în Munţii Lotrului 16 stâni.

              * Schitul Cornet este refăcut şi zugrăvit de către stareţul Irinarh, anume : naosul şi pronaosul.

              *Este zugrăvită biserica parohială din comuna Racoviţa.

              * S-a născut în Brezoi preotul Florea Marinescu.

1836.     * Prin Lovişte au trecut în acest an 118 809 oi.

1837.    * Se aminteşte despre existenţa unui joagăr pe Lotru al comerciantului Gheorghe Papazoglu şi al lui Mihalache Oromulu, pitar, care funcţiona la şcoala Carpatina.

1838.   * O catagrafie arăta că pe Valea Lotrului existau 199 de familii.

              * Ianuarie 14. Brezoi. Primul învăţător al Şcolii din localitate este Achim Popescu.

              * În Brezoi erau 91 de familii, cu 308 locuitori, 34 cai, 45 boi, 55 vaci, 457 oi, 262 capre şi 41 porci.

              * S-a înfiinţat şcoala, în Brezoi şi în Grebleşti. Primii învăţători din Brezoi au fost : Achim Popescu şi Dumitru Monescu.

              * Satele din dreapta Oltului, din Lovişte : Câineni, Brezoi, Mălaia, Voineasa, Robeşti, Proieni, Cǎlineşti şi a punctului vamal de la Câineni trec în administrarea judeţului Vâlcea.

              * În Proieni erau 50 de familii, preoţi : Pătru, fiul lui Nicolae de 48 ani, Pătru, fiul lui Oprea de 42 ani şi Stancu fiul lui Oprea de 35 ani ; Brezoi – 91 familii, fără preot ; Câinenii (Argeş şi Vâlcea) avea 127 familii. Dintre persoanele mai răsărite amintim pe – Iordache Steriopol, grec holtei de 60 ani, arendaşi de munţi cu cârciumă şi pod ; are trei femei de serviciu, printre care pe Uţa Daneş de 40 ani ; Ispir – sârb de 30 ani « comandir de graniţă » ; Costache Balotă de 20 ani, subsecretar ; D. Doxache şi Al. Zaharia, greci, vameşii Câinenilor : D. Ivanovici, sârb de 40 ani, căpitanul poştei : N. Focşăneanu, secretar. Preoţi : Preda de 40 ani, pr. Vasile de 45 ani, pr. Nica de 50 ani, diaconi : Frangu Mitu de 40 ani, Nicolae Cârstea Opriş de 35 ani, G. Vilan de 30 ani ; Robeşti – Sărăcineşti – cu 65 familii, cu boieroaica Anica Robeasca, greacă de 30 ani, preoţi – Şerban Sima de 50 ani, pr. Anghel Toma de 35 ani, Mincu fiul lui pr. Mihai de 60 ani ; Mălaia şi Săliştea – cu 72 de familii. Preoţi : Fota fiul pr. Stan de 40 ani, pr. Marin fiul pr. Matei de 80 ani, diacon Ion fiul pr. Stan.

              * S-a instituit administrarea bunurilor rămase de pe urma decesului lui Gheorghe Papazolu din Brezoi şi desfacerea datoriilor ce le avea la pitarul Mihalache Oromolu din Râmnic.

              * Arhitectul Hartel întocmeşte planul de reconstrucţie a drumului dintre Râmnic şi Câineni. Se încheie contract de execuţie a lucrării cu Ioan Drăghiceanu.

              *  Locuitorii din Lovişte erau obligaţi cu “îndestularea” militarilor din cele 11 cinuri aflaţi în punctul de graniţǎ de la Câineni. Aceştia sunt nemulţumiţi de faptul cǎ nu li s-au achitat “dupǎ orânduialǎ”, contravaloarea produselor livrate grǎnicerilor. Printre ei se aflau şi cei din Malaia, alǎturi de cei din Câineni, Robeşti, Cǎlineşti şi Brezoi.

              * Se constatǎ prezenţa masivǎ a coloniilor de şoareci în Cǎlineşti, Proieni şi Brezoi, care au compromis sǎnǎtatea oamenilor.

              * Septembrie. Oprea Vlad şi Oprea Milea în numele oierilor din părţile Sibiului, înaintează un memoriu Comisiei mixte de la Câineni pentru a cerceta abuzurile comise de vameşi. Comandantul vămii Câineni se plânge vistieriei că oierii evită vama de la Câineni, atât la coborât, cât şi la urcatul în munte.

              * În urma hotărârii Departamentului Treburilor din lăuntru al Ţării Româneşti, preoţii recomandau pe învăţători pentru şcoală.

              * Aleşii satului Brezoi erau: Oprea Moean de 60 ani, Stoica Cerna de 35 ani şi Tudor sin Oprea de 60 ani.

              * În Voineasa erau 82 de familii.

1839.     * 6 decembrie. S-a înfiinţat şcoala în satul Titeşti.

              * 13 aprilie. Este menţionată în Mălaia prelucrarea lemnului în cherestea cu ajutorul unui joagăr.

              * Locuitorii din Mălaia se plâng de nerespectarea unor contracte comerciale de cherestea.

              * S-au finanţat lucrǎrile pentru executarea drumului pe Valea Oltului între Mǎnǎstirea Cozia şi Câineni.

              * Conflict între Stan Borcea din satul Sǎlişte – Sibiu şi moşnenii din satul Câineni, cǎrora le-a împrumutat 1 000 lei în 1826 (actul în copie) în schimbul dreptului de a pǎşuna munţii timp de 35 de ani.

              * În Titeşti erau 133 de familii : Titeşti – 64 ; Bratoveşti – 38 ; Cucoi – 31.

1840.  * S-a construit din lemn, biserica « Cuvioasa Paraschiva » din satul Mlăceni-Perişani.

              * Din acest an se aduceau prin plutire pe Lotru la Brezoi buşteni de la Voineasa.

              * Mihăilă Vangu din Voineasa îi plǎteşte pitarului Mihalache Oromolu o datorie de 465 lei cu buşteni aduşi la joagul de la Brezoi.

              * Ioniţǎ Vlǎdescu din Brezoi a construit un pod plutitor şi nu a fost lǎsat de locuitori sǎ-l pluteascǎ pe Lotru.

              * Sunt pomenite mai multe joagăre în Brezoi printre care şi al pitarului Mihalache Oromolu din Rm. Vâlcea.

              * Podul plutitor peste Olt de la Cornet este închis.

1841.     * A luat fiinţă şcoala din Robeşti.

              * Medicul Vasile Anania depune activitate pentru stăvilirea unor epidemii pe Valea Lotrului.

              * Trei soldaţi români din Austria au dezertat venind în Ţara Românească, prin Voineasa.

              * Se reface clădirea şi grajdul din staţia de poştă Câineni.

              * Se înfiinţeazǎ Eforia Spitalelor brâncoveneşti.

1842.     * S-a înfiinţat şcoala din Proieni.

              * Se consemnează activitatea medicului Vasile Anania pentru stăvilirea unor epidemii izbucnite pe Valea Lotrului.

              * Locuitorii din Câineni se plâng că li s-au tăiat pădurile pentru procurarea lemnelor necesare la poduri şi alte lucrări pentru drumul între Câineni şi Râul Vadului.

              * Are loc o corespondenţă între Hrisant, egumenul Mănăstirii Hurez, Oprea şi Dumitru Borcea, păstori din Săliştea Sibiului, pentru o datorie de 100 galbeni în contul păşunii Muntelui Paraginosul din Mălaia.

              * Se înfiinţeazǎ un târg pe moşia « Valea Siliştii » din Robeşti.

1843.  * S-au înfiinţat şcolile în Voineasa, Sălişte, Câineni şi Robeşti.

             * 28 decembrie. Hotǎrnicia moşiei Pripoarele ce o stăpâneşte Schitul Cornet.

              * Locuitorii din satele de pe Lotru solicită scutirea de punerea cantităţilor de porumb în magaziile de rezervă pentru că ei cumpără porumbul, neavând teren arabil.

              * Se aminteşte de joagărul lui Stancu Pop din Brezoi şi al lui Ion Bratovoiescu, vameş în Câineni.

              * Vama din Câineni anunţă Departamentul Vistieriei cu privire la: exportul vitelor mari în Austria, numărarea vitelor trecute în ţară prin acest punct din Transilvania.

              * 29 decembrie. Hotǎrnicia moşiei Schitului Cornet care cuprinde moşia Copăceni şi o parte din Sărăcineşti.

1844.     * S-a înfiinţat şcoala în Mălaia.

                 * Valea Lotrului este cercetată de împuterniciţi ai societăţilor de mineralogie din Rusia, conduşi de Alexandru Trandafilov, în vederea descoperirii unor minereuri metalice.

                 * Se organizează pazǎ pe frontiera cu Transilvania şi paza potecilor de plai din zona muntoasă puse sub controlul punctului vamal Câineni.

              * Se fac cercetări geologice pe Valea Lotrului de către maiorul Cavarervali.

              * Refacerea drumului pe Valea Oltului.

              * Mai mulţi ciobani din Săliştea – Sibiului arendează munţii din Mălaia.

              * Aleşii satului Brezoi sunt : Mitu Stanciu Lungu, Crăciun Ion şi Neagoe Andreescu.

1845.  * La biserica Căineni erau doi preoţi: Gheorghe sin Gherghe Vilău şi Nicolae sin (fiul) Hristea Dănilă, iar cântăreţ, Nicoale Daneş: la Robeşti era Preotul Anghel fiul lui Toma Lăzăreanu, iar cântăreţ Nicolae sin Vasile Lăzăreanu: la Sărăcineşti, pr. Şerban fiul lui Sima Gărbiceanu, paraclisier Radu fiul lui Stinghie: la Călineşti doi preoţi, Paraschiv fiul popei Gheorghe şi Nicolae fiul popei Gheorghe, un diacon Constantin fiul popei Nicolae: la Proieni erau trei preoţi : Gheorghe fiul lui Istrate Pruneş, Pătru fiul lui Oprea Popescu, Ion fiul lui Constantin preotul: la Văratica pr. Paraschiv fiul lui Din Vărătuceanu şi diaconul Nicolae fiul lui Tudose: la Brezoi doi preoţi, Stanciu fiul lui Oprea Popescu şi Ion fiul lui Sandu, cântăreţ Ioachim fiul lui Ion Oprea, iar paraclisier Simion fiul lui Gheorghe: la Mălaia, pr. Fota fiul lui Preotul Stan Fotescu, diacon Ion fiul lui Stan Fotescu preot şi un paraclisier Andrei fiul lui Chirca: la Săliştea este preot Pătru fiul lui Popa Nicolae Ostroveanu şi un paraclisier Gheorghe fiul lui Popa Radu ; la Voineasa era preotul Florea fiul lui Popa Gligore Ovoescu, cântăreţ Ion Mardale, iar paraclisier Oprea fiul lui Patru Milea.

              * 18 iulie. Locuitrii din Sălişte se învoiesc cu cei din satul Mihăieşti, să le arendeze munţii Gera şi Folea pe 16 ani de zile, cu 150 lei pe an.

              * 20 august. Inginerul N. Mănăstireanu stabileşte hotarul Muntelui Folea din Sălişte pentru pricina ce au avut-o cu Mănăstirea Cozia. Sunt menţionate acte din 1728, 1782 şi 1793.

              * Se lucrează la drumul Râmnic – Câineni, lărgindu-se, se execută lucrări de zidărie pentru protecţie, se cere angajarea de meşteri şi salahori şi cărăuşi, se procură de materiale.

              * Locuitorii din Călimăneşti se plâng măriei sale lui vodă că au dat lui Mihalache Oromulu 100 de galbeni pentru aşezarea lor în paza cordoanelor de la punctul Câineni.

              * Se pomeneşte de joagărul lui Grigore Davidescu, cel care va comanda Garda Naţională în 1848, din Rm. Vâlcea.

              * Se construieşte o staţie de poştă în câmpul satului Proieni.

              * S-a format Comuna Câineni, Plaiul Cozia.

1846.     * S-a zugrăvit biserica din Câineni, « Sfântul Nicolae », de către pr. Neagoe Moţoc şi soţia sa Sânzâiana.

              * Locuitorii din Voineasa, Mălaia, Brezoi şi Călimăneşti se plâng că nu au porumb să depună în magaziile de rezervă, deoarece sunt aşezaţi în munţi.

              * Ocârmuirea judeţului Olt procură grinzi şi cherestea de pe Lotru pentru construirea podului peste Olt, la Slatina.

              * Moşnenii din Brezoi recunosc faptul că au primit 300 de lei de la Pătru Andrei Mişcurici pentru cârciuma de la Gura Lotrului ca arendă.

              * Se construiesc douǎ staţii de poştǎ pe şoseaua Râmnicu Vâlcea – Câineni : una la Mǎnǎstirea Cozia şi alta în câmpul satului Proieni.

1847.    * Constantin Dogaru din Voineasa a muncit « cu mâinile 5 zile la drumul Câinenilor ». Este vorba de întreţinerea drumului pe Olt.

              * În această perioadă s-a lucrat la drumul Râmnicu Vâlcea – Câineni.

1848.    * Iarna, în satul Titeşti a cantonat o parte a armatei ţariste trimisă pentru înăbuşirea revoluţiei.

              * Iarna a fost grea, cu zǎpadǎ mare în Lovişte, astfel încât fânul era scump, iar carul de mǎsurǎ a ajuns la 90 lei.

              * 2 februarie. Marin Piscupescu relatează Ocârmuirii Judeţului Vâlcea că nu ştie dacă lui Grigore Davidescu din Brezoi i-au luat ceva de către cazaci în momentul arestării lui.

              * 19 martie. Cârmuitorii judeţului Vâlcea anunţă că înaintarea oştirilor ruse şi otomane au împiedicat trecerea prin vama de la Câineni în hotarul ţării, a revoluţionarilor maghiari.

              * 18 iunie. Vama de la Câineni este anunţată să nu permită trecerea graniţei Hrisant Hurezeanu cu bunurile mănăstireşti pe care le admnistrează.

              * Şcolile sunt închise.

              * Au trecut în Ţara Românească, pe Valea Oltului 2 000 de soldaţi austrieci pentru a se alătura armatei imperiale cu scopul de a înfrânge revoluţia.

              * 5 noiembrie. Prin adresa nr. 2105 a Departamentului din Lăuntru, se cerea Cârmuirii judeţului Vâlcea înfiinţarea de urgenţă a comisiei pentru verificarea paşapoartelor, în punctul vamal Câineni şi a unei persoane de încredere.

              * Idem. Într-o însemnare a cheltuielilor făcute de Gheorghe Magheru din suma de bani primită de la Costache Bălcescu, apare şi comandantul vămii de la Câineni, domnul Paraschivescu, care a cumpărat 8 boi de la Râul Vadului.

              * 11 noiembrie. Ocârmuirea îşi asumă răspunderea pentru N. Baldovin care a fost recomandat în postul de la vama  Câineni.

              * Se atrage atenţia ofiţerului de la vama Câineni că ieşirea şi intrarea din ţară, se face numai pe bază de paşaport.

              * 16 noiembrie. Juraţii din mahalaua Cetăţuia – Vâlcea, fac cunoscut Ocârmuirii că nu pot face o poştă pentru corespondenţă între Câineni şi Râmnic din lipsa cailor.

              * Procurarea din pǎdurile satului Brezoi a 350 bucǎţi lemne de brad pentru salina de la Ocnele Mari.

              * 20 noiembrie. Comandantul vămii Câineni înştiinţează Ocârmuirea Vâlcea că nu vor mai trimite situaţii decât prin oameni cunocuţi sau cei care poartă o delegaţie în acest sens.

              * La Brezoi primul vâlcean cunoscut în istorie, căruia ruşii i-au zis “davai ceas” este Grigore Davidescu, cel care conducea Garda Naţională, din Râmnicu Vâlcea.

              * Mai mulţi moşneni din Brezoi vând spre tăiere, pe termen de 9 ani « un cutuluc de pe Valea Vasilatului ».

              * 25 decembrie. Trece prin punctul vamal Câineni episcopul Andrei Şaguna însoţit de secretarul său Iacob Bologa şi de protosinghelul Dionisie Roman.

1849.  * 1 martie. Câineni. Comisarul schelei Câineni, N. Baldovin raporta Cârmuirii judeţului Vâlcea că ”pă lângă o sumă de familii ce au căutat scăparea în Prinţipat, aproape la trei sute oştire austriaceacă să afla ieşită în armata… din care sânt mulţi şi răniţi”.

              * 2 martie. Câineni. Acelaşi comisar raporta că prin vamă au trecut « familiile nemţeşti fugare intră în Principat, precum şi oştirea autriacească,… al căror număr nu se poate cunoaşte ». Printre cei refugiaţi este şi pr. Ioan Bratu din Răşinari, bunicul dinspre mamă al poetului Octavian Goga.

              * 19 martie. Cârmuitorii Judeţului Vâlcea transmit Subocârmuirii de Olt că înaintarea oştirilor ruse sub comanda generalului Luders şi otomane a împiedicat trecerea pe la Câineni de către revoluţionarii maghiari.

              * Sunt aduse în Câineni, poduri plutitoare pentru trecerea materialelor militare şi proviziilor armatei ruse.

              * La Câineni este adusă arhiva şi bunurile publice de la Sibiu, pentru a nu cădea în mâna armatei revoluţionare ungare.

              * Trupele generalului Bem din jurul Sibiului resping oştirile ruseşti şi austriece de două ori până la Câineni.

              * Se înregistrează dislocarea unor trupe militare ruseşti în satele din nordul judeţului Vâlcea, pe Lotru, pentru a întări graniţa cu Ardealul.

              * Ruşii au găurit zidul împrejmuitor al Schitului Cornet, pentru a-şi aşeza tunurile şi pentru a se apăra de incursiunile rebelilor unguri.

              * Se transporta lemne de la Brezoi prin plutire la Ocnele Mari pentru construirea salinei.

              * Trupele otomane şi ruseşti se reorganizeazǎ pentru paza graniţei, primele preluând paza pasului Turnu Roşu şi fixându-se la Câineni, Cozia, Fedeleşoiu şi Râmnic.

              * Trupele ruseşti în trecerea lor prin Brezoi şi Proieni produc stricǎciuni.

              * Concentrarea podurilor plutitoare de pe Olt în vadurile de la Câineni, Cremenari, Fedeleşoiu pentru trecerea materialelor militare şi proviziile armatei ruseşti.

              * Locuitorii din satele de pe Valea Oltului sunt scutiţi de plata capitaţiei deoarece au suferit pagube din partea armatelor strǎine.

              * Ştiri privind existenţa joagǎrelor pe Lotru.

              * Sunt escortaţi un numǎr de prizonieri din armata revoluţionarǎ ungarǎ de la Târgu Jiu la Câineni.

              * Şcoala din Brezoi se închide pentru un an.

              * 5 noiembrie. La Câineni, se înfiinţează o comisie pentru verificarea paşapoartelor.

1850.    * La Câineni s-au întâlnit împăratul Autriei, Frantz Iosef cu Barbu Ştirbei Vodă, domnul Ţării Româneşti, pentru a se înţelege asupra unor probleme de bună vecinătate. Până la Câineni, ambii au călătorit cu trăsurile pe şoselele bine întreţinute nefiind cale ferată, nici de la Sibiu până la vama Câineni şi nici până la Râmnicu-Vâlcea.

              * Se face cercetarea drumului Câineni – Râul Vadului de către ing. Vairah care constată că multe materiale au fost luate de trupele străine în 1848. Se înregitrează plângerea lui Ioan Bratovescu care contractase în 1847 să facă 300 000 ocale de var în Brezoi pentru acest drum căruia i s-a stricat jumătate din cantitate din cauza evenimentelor din 1848.

              * La recensământul din acest an, în Loviştea s-a înregistrat o densitate a populaţiei mai mare de două ori decât cea medie, din Ţara Românească.

              * Chiliile Schitului Cornet devin şcoală pentru elevii din comunele : Racoviţa, Copăceni şi Bumbuieşti.

              * Satele de pe Lotru sunt scutite de cele şase zile de prestaţie pentru a tăia lemne din pădurile de pe Lotru.

              * Lui Ioniţǎ Bratovoiescu, cinovnicul punctului vamal din Câineni i s-au produs stricǎciuni cauzate de armatele ruseşti.

              * Mulţi locuitori din Proieni se plâng de faptul cǎ poşta le-a ocupat ogoarele.

              * În punctul vamal Câineni s-a confiscat un transport de lipitori.

              * S-a reconstruit drumul între Câineni şi Râul Vadului.

              * Neînţelegeri între Martin Fredel şi Stancu Pop din Râmnic, ambii proprietari de joagǎre în Brezoi, privind hotarele pǎdurilor ce le-au cumpǎrat, pentru exploatare.

              * Se dau ştiri cu privire la exploatarea pǎdurilor şi activitatea joagǎrelor de pe Valea Lotrului.

1851.   * Se înregistrează un conflict între locuitorii satului Sălişte (Mălaia) şi Mănăstirea Cozia pentru Muntele Gera.

              * Se înregitrează un deces, al unui miner din Orşova care a lucrat la construcţia şoselei din Câineni.

              * Satele de pe Valea Lotrului sunt scutite de cele şase zile de prestaţie pentru a tǎia lemnele din pǎdurile de pe Lotru.

              * Au loc neînţelegeri asupra Muntelui Plaiul Poienilor, din satul Voineasa.

              * Schela mare de la Câineni pentru număratul oilor se mută la Râul Vadului cu prilejul reorganizării graniţei.

              * Se reparǎ podul de peste Lotru.

              * Conflict între moşnenii din Proieni cu Schitul Cornet care stăpânesc în devălmăşie munţii Mândra şi Stănişoara.

1852.    * La Râul Vadului, se făcea numărătoarea oilor şi se afla o cârciumă cu trei camere şi o casă cu două camere unde locuiau pichetaşii.

              * La Prefectura Judeţului Vâlcea este consemnat numărul joagărelor din Mălaia.

              * Domnitorul Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu, întreprinde o vizită pe Valea Oltului cu scopul finalizării lucrărilor drumului prin defileu.

              * Se iau mǎsuri pentru întreţinerea drumului Câineni – Râul Vadului pentru punerea de nisip, ridicarea stâncilor şi dezǎpezirea acestor drumuri.

              * Apariţia unor boli contagioase la soldaţii din Roata I de la Câineni.

              * Vameşii de la Râul Vadului au permis ieşirea peste graniţǎ a unui important numǎr de capre al căror export era interzis.

              * Se construiesc imobile, necesare pentru locuinţele funcţionarilor administraţiei şi ai pichetului de grăniceri de la punctul de frontierǎ Câineni – Râul Vadului.

1853.  * Se ridică biserica din Boişoara, cu hramul “Sfânta Treime”.

              * Se stabileşte la Brezoi muntenegreanul Sima Stanovici care intră în posesia mai multor joagăre de pe Valea Lotrului şi a două joagăre, la Gura Păscoii.

              * George Vâlsan folosind datele demografice ale unei hǎrţi ruseşti din acest an, ajunge la concluzia că Loviştea avea « 49 locuitori pe km. pǎtrat ».

              * Se stabilesc măsuri pentru stingerea epizootiei din Brezoi.

              * Se înregistreazǎ plângeri ale lui Costache Villara în legǎturǎ cu neajunsurile suferite pe drumul Râmnicu Vâlcea – Câineni cu prilejul cǎlǎtoriei domnitorului la Sibiu.

              * La punctul vamal Râul Vadului, actorului Iosif Braim i s-a confiscat un set de arme din recuzita trupei sale, în drum spre Craiova.

1854.   * Se distruge drumul Câineni – Călimaneşti în urma trecerii armatei austriece. Ing. Vairah întocmeşte devize pentru lucrările ce se vor face la şoseaua de pe Valea Oltului.

              * S-a construit arcul de triumf la Râul Vadului pentru primirea împăratului Franz Iosef al Austriei.

              * Se reface podul de peste Lotru

1855.   * 15 martie. S-a născut în Mălaia pr. Florea Pleşanu, apoi paroh în Mălaia.

              * În Brezoi erau 122 locuitori, proprietari de moşii.

              * 27 decembrie. Este numit pr. Paraschiv Ioan la Parohia Titeşti născut  la 1 ianuarie 1855.

             * În Câinenii Mici erau 64 familii de moşneni, iar în Robeşti 64 de familii.

1856.     * 20 martie. În Mălaia se precizeazǎ cǎ fǎceau parte dintre deputaţii satului : Oprea Chirculescu şi Ghiţǎ Alexescu.

1857.     * Cornetul este fixat ca punct de numărare a oilor.

           * Se rezolvǎ neînţelegerile dintre moşnenii brezoieni şi Mǎnǎstirea Cozia.

           * Se iau mǎsuri pentru înfiinţarea barierei pe drumul ce trece graniţa în punctul Râul Vadului şi aşezarea aici, a steagului cu culorile naţionale.

           * Are loc sechestrarea joagǎrului de la Câineni al supusului austriac Alois Mayer la cererea creditorului supus prusian, Gotlib Sergel.

           * Locuitorii din Brezoi folosesc cursele pentru urşi, lupi şi mistreţi.

              * Pe la Curmătura Olteţului, toamna, au trecut peste 156 000 oi.

              * Toate şcolile au fost închise pe timpul revoluţiei din 1848 – 1857.

              * Schitul Cornet stăpânea în devălmăşie cu Mănăstirea Berislǎveşti, suhatul Toaca în care intrǎ şi numirile de “Grebla, Groşii, Lazul Dobiului”.

              * În Schitul Cornet se organizeazǎ şcoalǎ pentru elevii din Racoviţa, Clocotici şi Bumbuieşti, având ca învǎţǎtor pe Nicolae Ghiţǎ Popa din Racoviţa.

1858.  * S-a construit din lemn biserica Sfântul Nicolae din Sărăcineşti – Călineşti.

              * Se înregistreazǎ plângeri ale grǎnicerilor împotriva maiorului Bunescu comandantul batalionului Râul Vadului şi ale lucrătorilor de la joagărele Brezoi şi Câineni, ale lui Iancu Davidescu, impuşi abuziv, de aleşii satelor respective la podvezi.

              * Se rezolvǎ litigiile dintre administraţie şi fraţii Sotiriu, antreprenorii lucrǎrilor de pe şoseaua Câinenilor.

              * Se reparǎ staţia poştalǎ Cǎlineşti.

              * La şcolile din Câineni şi Robeşti era învăţător Ioan Moraru, la Brezoi şi Proieni – Ioan Ioil, la Mălaia şi Voineasa – Tudor Ioan Mardale.

1859.     * Funcţionează în Câineni, poşta.

              * 30 ianuarie. Sima Stanovici cumpără pentru tăiere, timp de 15 ani, pǎdurea de pe Valea Păscoii de la brezoieni cu 1 058 lei, achitaţi înainte.

              * 5 mai Boişoara s-a născut pr. Ioan Negoiescu din părinţii Vâlcu Popescu şi Petria Boureci.

              * S-a descoperit un tezaur monetar în apropierea Schitului Cornet.

            * Are loc împǎrţirea din moşnenii brezoieni şi Mǎnǎstirea Cozia pentru o seamǎ de terenuri aflate în litigiu.

1860.    * 10 iulie. Al. Odobescu călătoreşte pe Valea Oltului, la Cornet, Câineni, Turnu Roşu şi înapoi la Cozia.

              * 13 iulie. Al. Odobescu cu soţia sa şi pictorul Trenk au petrecut o noapte la Schitul Cornet.Între însemnǎrile fǎcute de Al. Odobescu, la 1860, despre Schitul Cornet spune “cǎ ne-a primit îngrijitorul de acolo –Schitul Cornet s.n.- Popa Constantin Ionescu din Bucureşti, care trǎieşte în mica mǎnǎstire cu doi feciori şi o fatǎ a lui…De la dânsul – Mareş Bǎjescu s.n. – a mai rǎmas zidul împrejmuirii ce l-au gǎutrit ruşii la 1849, ca sǎ aşeze tunurile lor şi sǎ se apere acolo de o incursiune a rebelilor unguri, au rǎmas ruinele bǎscilor şi bolţilor unde este acum grajdul, a rǎmas mica bisericǎ, în care s-a zugrǎvit, la locul ctitorilor, un cǎlugǎr de mai de una zi,…Biserica s-a pardosit cu scânduri şi lespezile vechi sunt aruncate pe afarǎ; ca treaptǎ a bisericii e o piatrǎ mormântalǎ ce fusese drept sub pantocratorul”.

              * Supusul prusac Gh. Naimar pleacă cu soţia din Câineni la Râmnic lăsând în urmă datorii.

              * 7 septembrie. G. M. Tătărescu cu familia şi 3 persoane au înnoptat la Schitul Cornet, ei având misiunea de a cerceta antichităţile ce le vor găsi.

              * Se iau mǎsuri pentru repararea drumului  de la Câineni.

              * Se repară biserica « Sfinţii Voievozi » din Titeşti.

1861.    * Este semnalată apariţia unor stoluri enorme de cinteze pe Valea Lotrului, în Mălaia.

              * Locuitorii din Voineasa se plâng pentru că sunt înrolaţi cu forţa la grăniceri.

              * Se aplică sechetru asupra unui joagăr din Câineni.

              * 10 august. S-a sfinţit biserica cu hramul « Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena », din satul Ciunget – Mălaia de către Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului.

              * Dumitru Negoiescu din Mălaia cere desfacerea căsătoriei lui P.S. Calinic cu Ioana – bolnavă, fără vindecare.

              * Se reparǎ podul peste râul Lotru şi cel de la punctul vamal de la Câineni.

              * Are loc un conflict între Sima Stanovici, proprietar de joagǎre din Brezoi, şi doi supuşi italieni pentru proprietatea unui joagǎr.

              * Ciobanii din Bǎbeni care merg cu oile în Munţii Lotrului vor sǎ li se numere oile la un punct mai apropiat de Bistriţa.

              * Neînţelegerile familiare dintre Anuţa şi Ion Mitre din Voineasa au ajuns la P. S. Calinic.

              * Se înregitrează inundaţii în Brezoi care distrug casa şi joagărul lui Ion Bratovescu.

1862.   * Clăcaşii din Ţuţuleşti, comuna Călineşti, se împotrivesc de a plăti Schitului Cornet taxa de trecere pentru podul plutitor peste Olt.

              * Se menţionează în Câineni existenţa unui joagăr, proprietatea unui supus prusac.

              * Învǎţǎtorul Nicolae Ghiţǎ Popa din Racoviţa devine revizor al şcolilor din Plaiul Loviştea.

              * La Brezoi se construiesc 16 vase şi lemnǎria necesarǎ la ridicarea unui pod fix pe pontoane peste Olt, la Slatina.

              * Se aprobǎ cererea unor locuitori din Câineni care au fǎcut sǎpǎturi pentru a cǎuta comori, dar fǎrǎ rezultat.

              * S-a zugrăvit biserica din Câinenii de Vâlcea.

              * Satul Drăgăneşti, din comuna Proieni, trece la judeţul Argeş.

1863.     * Este reparată biserica parohială din Racoviţa.

$11864.         * Se stabileşte la Brezoi Carol Novac, ceh de origine, care cumpară 4 joagăre în localitate, ia în antrepriză refacerea şi lărgirea şoselei de pe Valea Oltului şi construieşte în 1873 o fabrică de cherestea la Brezoi, fiind la acea dată, a doua din ţară, după cea din Galaţi.

              * 1 aprilie. Apare legea comunală.

              * 6 iunie. Au fost inundaţii în Lovişte, astfel încât s-au înecat oameni, care, vite şi chiliile Schitului Cornet.

              * În Ciunget s-au înregistrat doi morţi din cauza bolii de lingoare şi friguri.

              * Brezoiul devine comună.

              * Locuitorii satelor de pe Valea Lotrului nu-şi mai respectǎ obligaţiile ce le-au avut faţǎ de Mǎnǎstirea Cozia.

              * Se prevede învăţământul de 4 ani.

              * Se repară biserica veche, Intrarea în Biserică, din Brezoi.

              * 14. August. Se promulgă legea rurală dată de Al. I. Cuza.

              * Se înfiinţează şcoala din Călineşti cu două clase.

              * Se defiinţează Schitul Cornet. Trece sub administrarea Eforiei Spitalelor Civile Bucureşti pânǎ în 1948.

$11865.         * În urma inundaţiilor, podul de peste Lotru şi drumul spre Câineni au fost distruse.

               * Începe un proces între Carol Novac pentru stăpânirea unor joagăre pe Valea Lotrului şi Sima Stanovici şi Iacob Antonie şi Walentin Lacman, supuşi austrieci.

              * Şcoala din Voineasa făcea parte din categoria « bună », iar printre cele al căror local era într-o stare proastă, este menţionată şcoala din  Câineni.

              * Muntenegreanul Sima Stanovici, cel mai bogat om din Brezoi, tencuieşte şi zugrăveşte biserica din Brezoi

              * S-a construit din lemn, biserica din Cucoiu.

1866.   * 4 august. Se resfinţeşte biserica din Voineasa, cu hramul « Sfântul Ierarh Nicolae », de către Sfântul Calinic, Episcopul Râmnicului.

              * Se fac lucrări de reparaţie la Schitul Cornet.

              * 11 octombrie, marţi. Mihail Eminescu în zorii zilei de luni a plecat din Răşinari, de la pr. Bratu, călăuzit de un cioban din neamul Giucoilor, a trecut noaptea frontiera prin « vama cucului », adică în mod clandestin, peste munţii Cibinului, coborând până în Valea Lotrului, încât marţi 11 octombrie era în Voineasa, apoi în Malaia şi în Brezoi.

              * Sunt menţionaţi învăţători în activitate : la Câineni – Iosif Popescu, Călineşti – Ioan Joilu, Brezoi – Petre Băriaşi, Mălaia –  Foticu Chirculescu, Voineasa – Teodor Mariolea.

              * Carol Pop de Szatmary face fotografii pe Valea Lotrului pentru expoziţia universalǎ de la Paris din 1867.

              * Se iau mǎsuri pentru construirea unor clǎdiri la Curmǎtura Olteţului şi Valea Siliştii (Robeşti) unde erau principalele puncte de trecere.

              * Tratat încheiat cu Austria pentru locuitorii care puteau trece 48 de ore în Ardeal, fǎrǎ paşaport pe la Câineni.

              *  Eforia Spitalelor Civile încaseazǎ în 1866 arenda pentru anii restanţi 1864 şi 1865 pentru munţii Mândra şi Murgaşu ai Schitului Cornet.

$11867.        * Carte de hotărnicie redactată de ing. Toma Rădulescu, delegat al Tribunalului Districtului Argeş, în care se arată hotarul comunei Boişoara şi Găujani.

              * 25 aprilie. marţi. Carol l a vizitat apa Lotrului şi fierăstraiele din Brezoi unde a fost primit de Carol Novac. După această vizită C. Novac înaintează un proiect de transport a sării pe Olt care se realizează în 1868.

              * Locuitorii din Câineni cer a li se da voie să-şi facă târguielile de la Sibiu.

              * 30 august. Carol l însoţit de Ministrul D. Brătianu, vizitează podul peste Lotru, vama, pichetul de grăniceri şi împrejurimile Câinenilor, servesc masa şi dorm la familia Canini.

              * Într-un act de hotărnicie, apare numele de persoană Blanea din Titeşti.

              * În Brezoi la joagǎrele lui Carol Novac se construieşte un pod plutitor pentru oraşul Slatina.

              * Locuitorii din Cornet se plâng cǎ nu au fost plǎtiţi pentru podul pe care l-au construit peste Olt.

              * Are loc sechestrarea unor terenuri şi pǎduri din Brezoi arendate de Sima Stanovici în 1859 pentru exploatare.

              * Are loc executarea unui sondaj la Lotru.

              * Locuitorii din Câineni cer a li se da voie sǎ-şi facǎ târguielile de la Sibiu.

              * Eforia Spitalelor arendeazǎ pentru cinci ani munţii Mândra şi Murgaşu ai Schitului Cornet.

              * S-a construit Biserica “Sfântul Nicolae şi Sfântul Ioan Botezătorul, în satul Cucoiu.

              * Se iau măsuri pentru înfiinţarea de cantoane rutiere de-a lungul drumului spre Câineni şi dotarea cu unelte a acestora.

              * În zona Călineşti, drumul este distrus de viitură.

              * La comuna Titeşti sunt alipite, comunele Racoviţa şi Perişani.

              * Se cercetează abuzurile săvârşite de către Ioan Bratovoescu, şeful punctului vamal Câineni, la perceperea taxelor.

              * Ploi torenţiale la Câineni, Brezoi, Mălaia şi furtună în Robeşti.

1868.   * Raportul inginerului Al. Dragalina menţioneazǎ starea proastǎ a drumului Rm. Vâlcea – Câineni.

              * Din cauza viiturilor, drumul este distrus în dreptul comunei Cǎlineşti.

              * Incendii în Brezoi.

1869.   * Locuitorii din Brezoi se plâng de ilegalitǎţile comise de primar cu prilejul alegerilor comunale.

              * Sunt cercetate abuzurile fǎcute de Ioan Bratovescu, şeful punctului vamal Câineni, la perceperea taxelor.

              * Se înregistreazǎ nereguli în administrarea munţilor Mândra şi Murgaşu de cǎtre Eforia Spitalelor Civile Bucureşti.

              * S-au înregistrat ploi torenţiale în Câineni, Robeşti, Brezoi şi Mălaia.

1870.     * Se instituie funcţia de secretar al primăriei.

              * Are loc o corespondenţǎ între Eforia Spitalelor Civile cu subprefecturile privind administrarea moşiilor şi pǎdurilor Schitului Cornet.

              * Furtuni devastatoare în Robeşti.

1871.    * Se licitează construirea de poduri şi podeţe în Brezoi şi se reface drumul pe Olt la Călineşti, la locul Priboi.

              * Locuitorii din Voineasa doresc « deslipirea » de comuna Mălaia.

1872.    * D. Frunzescu în « Dicţionarul topograficu şi statisticu al României » afirmă că în Plaiul Loviştea erau 15 localităţi.

1873.     * Se înfiinţează fabrica de cherestea din Brezoi.

              * Se vând prin licitaţie materiale din localurile de poştă de la Câineni şi Călineşti.

              * 28 martie. Este numit pr. Ionescu I. la Racoviţa.

              * Locuitorii din Ţuţuleşti cosesc fără drept vatra Schitului Cornet.

              * Se înregistrau în Mălaia 660 de locuitori.

1874.     * Se repară Schitul Cornet.

              * La Brezoi a luat fiinţă primul oficiu poştal.

              * Se înregitrează abuzuri ale primarului din Racoviţa.

              * Revolte faţă de unele nedreptăţi ale aplicării legii agrare din 1864 în Brezoi şi în Câineni.

              * Sava Popescu din Bumbuieşti (1829 – 1906) devine stareţul Schitului Turnu pânǎ în anul 1882.

1875.     * S-a înfiinţat linia telefonică Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului.

1876.   * Învăţătorul Constantin Vasilescu din Călineşti şi-a oferit casa sa pentru a servi ca local de şcoală.

              * 12 octombrie. Şcoala din Robeşti era o ruină.

              * 24 decembrie. Este numit la Câinenii de Argeş, pr. Canini Gheorghe, născut la 12 aprilie 1854.

              * Se repară clădirea companiei ofiţerilor din punctul vamal Câineni.

1877.     * Din satele comunei Câineni au fost rechiziţionate lemne şi plutaşi pentru “podul” de la Dunăre, precum şi furaje.

               * Martie. O comisie rusă a verificat zonele forestiere de pe Valea Lotrului.

              * 16 mai. Subprefectura Plaiului Cozia cere Prefecturii Judeţului Vâlcea călăraşi pentru serviciu, mai ales pentru comunele Mălaia şi Brezoi unde se afla o companie rusească.

              * 23 mai. Carol Novac încheie un deviz pentru 385 m. cubi de lemn fasonat, necesar pentru construirea podului peste Dunăre. Pentru transportul cantităţilor de cherestea s-au folosit plutaşi din Câineni, Racoviţa, Grebleşti, Copăceni.

              * Locuitorii din Mălaia cer a se « dezlipi » de comuna Brezoi.

              * Compania rusă este în imposibiliatatea de a trece la Brezoi din cauza deteriorării drumului de pe Valea Oltului.

              * Preoţii – învăţători din Titeşti – Gh. Popescu – Vladu, George Câineni, din Câineni – Grebleşti, oferă salariul lor pe o lună pentru a « juna armată română ». Ei mobilizează sătenii pentru a contribui cu ofrande pentru cei ce luptă « pentru independenţă ».

              * Din Marica din Călineşti cu « sufletul zbuciumat de durere » donează 1 leu soldaţilor răniţi la Plevna.

              *  Popescu Mihai din Titeşti era activ în strângerea ofrandelor pe care le însoţesc cu mesaje de încurajare şi încredere în armata română.

              * 18 iulie. S-au rechiziţionat 350 de oameni în vederea tăierii şi transportării a 620 de grinzi de 9-10 m. fiecare, din pădurile moşnenilor din Câineni, Robeşti şi Călineşti şi apoi transportarea lor cu 180 de care cu câte 2 boi la Olt pentru a fi formate plute. Din pădurile din Lovişte pornesc spre Dunăre 385 m. cubi de lemn fasonat, 25 000 de scânduri, 300 scânduri groase, 620 grinzi, din care 600 cu lungimea de 9 m. şi groase de 25 cm.

               * La Brezoi se construiesc sub conducerea inginerului Nedeleanu, pontoanele podului de peste Dunăre. Acestea au fost transportate prin plutire. Trei dintre brezoieni au murit pe câmpul de luptă : Andrei Vasile, Nicolae Tufiş şi Gheorghe Beleuja.

              * Plăieşii din Brezoi aveau în pază munţii de la nord, de pe lângă Lotru.

              * Pe Valea Lotrului sunt menţionaţi 1 240 de locuitori cu « leafă », concentraţi la exploatările forestiere.

               * Septembrie. 13 învăţători din Lovişte – Câineni, Boişoara, Titeşti, Mălaia – « pătrunşi de sfânta cauză pentru care curge sângele român » oferă salariul lor pe luna septembrie în folosul armatei române.

              * 30 septembrie. Regimentul 2 Dorobanţi cere Prefecturii Judeţului Vâlcea să rechiziţioneze 2 care cu câte 6 boi, pentru transportul a 11 400 de cartuşe cu glonţ necesare pentru întărirea frontierei.

              * La fabrica de cherestea din Brezoi s-au confecţionat 50 000 bucăţi de putini de brad.

              * În comunele Mălaia şi Brezoi se afla o companie rusească.

              * Spre sfârşitul anului au fost mobilizaţi învăţători din Câineni, Boişoara şi Titeşti, care acţionau atât în jandarmerie, dar şi în unităţile operative de pe front.

1878.     * Ianuarie. Grigore Moţoc din Robeşti informează Prefectura Judeţului Vâlcea că a dat pentru armată o vacă.

              * Ianuarie. Ion Mardale din satul Voineasa, comuna Mălaia, se plânge Prefecturii Jud. Vâlcea că din noiembrie 1877 a trimis fiului său, soldat în Regimentul 4 Dorobanţi la Calafat, un pachet şi încă nu l-a primit.

              * 3 mai. Este numit pr. Florea Pleşanu la Parohia Mălaia, născut la 17 martie 1855.

              * Moşnenii din Câineni se plâng împotriva deciziei de închidere a hanului pe care îl au din vechime în punctul vamal Râul Vadului.

              * Se construiesc 53 de podeţe de piatră pe Valea Oltului pe şoseaua dintre Mănăstirea Cozia şi comuna Câineni.

              * La Brezoi s-a concentrat un escadron de călăraşi.

              *  Eroi în războiul de independenţă : Brezoi : Beleujan Gheorghe, soldat, regimentul 2 Dorobanţi ; Tufiş Nicolae, soldat, regimentul 2 Dorobanţi ; Vasile Andrei, soldat, regimentul 2 Dorobanţi ; Mălaia : Mardale Florea, soldat, regimentul 2 Dorobanţi.

              * Printre cei 133 de ostaşi decoraţi s-a numărat şi Marian Georgiu din Brezoi căruia i s-a acordat Crucea trecerii Dunării pentru străjuirea de la Nicopole.

1879.   * 14 martie. Se naşte la Câineni, Cuţescu – Storck Cecilia, pictor şi scriitoare.

              * Se naşte la Racoviţa, Lazăr Popescu, liberal care a făcut parte din baroul avocaţilor.

1880.     * Se repară biserica din Bratoveşti.

1881.   * Între anii 1881 şi 1885 sunt expropiate suprafeţe de teren pentru construirea şoselei  de pe Valea Oltului între Râmnicu Vâlcea şi Câineni.

              * După moartea lui Carol Novac, în 1881, moştenitorii acestuia închiriază toate bunurile pe care le deţinea firmei “Giovanni Stagni et Comp”, înmatriculată în Alexandria (Egipt), dar capitalul era austriac, Stagni fiind originar, din Triest.

              * 31 mai. Este numit pr. Negoiescu Ioan la Parohia Grebleşti, născut la 3 mai 1859.

              * Se înregitrează epidemii de variolă în Mălaia.

              * În timpul lui Carol Novak s-a făcut Lacul de la Vidra, Rudăreasa şi Zănoguţa de  italienii Antonia Clerici şi Mechea Giovani.

              * Iosif Vulcan a publicat în revista Familia schiţa « Excursiune din Sibiu la Câineni », în care se spune : « Câteva case între care locuinţa căpitanului, a vameşului la care Domnul Ion (scriitorul paşoptist George Ion) trase în gazdă, poşta şi un birt. Totul formează un cătun : Rîul Vadului ».

1882.    * Mai. I. L. Caragiale inspectează şcoala din Câineni la sfârşitul lunii.

              * Învăţătorul preot Florea Pleşanu din Mălaia găzduia câte 2 – 4 copii la el acasă în zilele de iarnă pentru a-i ocroti de primejdiile ce le întâlneau pe « drumuri întroienite şi cu revărsări de ape vijelioase » şi pentru a le oferi micuţilor săraci din « bucatele învăţătorului ».

              * În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în cadrul unei festivităţi s-a acordat « Premiul l cu diplomă de onoare – Industriei de lemnărie Carol Novak din Brezoi ».

1884.    * 18 august. Se ridică biserica « Sfântul Nicolae » din Sălişte – Malaia.

              * Moşnenii din Sălişte – Mălaia vând pentru tăiere Margaretei Novac din Brezoi o suprafaţă de pădure de câteva mii de hectare în schimbul zugrăvirii bisericii din sat.

1885.     * Gr. G. Tocilescu indentifică drumul roman pe Valea Oltului între anii 1885 şi 1888. « De la Gura Lotrului drumul trecea până la Praetorium (Racoviţa), peste Olt de gara Cornet. De aici spre nord peste 9 000 de stânjeni (17 kilometri) era castrul Pons Vetus (Podul Vechi) Câineni, drumul trecea iarăşi Oltul, apoi după 19 mii de paşi dubli (stănjeni) ajungea la castrul Caput Stenarum (Capul sau sfârşitul stâncilor) la Turnu Roşu ».

              * S-a construit un local de şcoală în Brezoi cu 4 clase, frecventată de 45 de elevi.

1886.    * S-a construit biserica din lemn, « Sfântul Dumitru » din satul Băiaş, Perişani.

            *   Schitul Cornet este vizitat de generalul Kisellef, care în  însemnǎrile sale spune  “Pe o limbǎ de pǎmânt şi marginea apei se  înalţǎ pǎtratul Schitului Cornet,  capul excursiei noastre. Singurele  vieţuitoare ce gǎsim înǎuntru : stareţul, un om  în vârstǎ şi aproape orb dar deştept, o servitoare ungureascǎ, care ne-a întins o masǎ cu nişte pǎstrǎviori marinaţi şi un flǎcǎiaş din satul învecinat, care  flǎcǎiaş cumula  poate cele mai multe funcţii din Ţara Româneascǎ. Era în acelaşi timp, argat fecior de casǎ, dascǎl şi paracliser la  bisericǎ, pescar şi luntraş al mǎnǎstirii”.

1887.    * Giani Stagni din Brezoi, mare industriaş, cere protecţie prin lege celor care construiesc clădiri pentru industria forestieră dupplu Franţei.

1888.     * Costică Petre Andreescu vinde lui Oprea Niculescu şi lui Nicolae Efrim cârciuma de la Gura Lotrului cu 800 de lei.

1889.   * Trece din Transilvania, de la Gura Râului, pe Valea Lotrului spre Bucureşti, poetul George Coşbuc.

1890.   * Şcoala din Voineasa este desfiinţată şi mutată la Mălaia.

              * S-a înfiinţat Comuna Robeşti cu satele Robeşti şi Sărăcineşti.

              * Până la această dată, negustorii aduceau puţină marfă de la Sibiu pe drumul ocolit prin Câineni – Titeşti – Şuici – Robaia- Jiblea. Mai multă marfă aduceau de la Braşov cu carele pe la Bran, Rucăr – Câmpulung – Piteşti – Râmnic.

1891.     * Începe construirea căii ferate Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului.

1892.    * 19 februarie. Se resfiinţeşte biserica din Mălaia de către Ghenadie, Episcopul Râmnicului.

               * Se repară biserica de lemn, « Cuvioasa Paraschiva » din Perişani.

               * Sunt aduşi 100 de muncitori forestieri în Voineasa din Transilvania.

               * Comuna Brezoi avea 3 mori, 44 ha. teren arabil, 53 ha. de fâneţe.

               * Grigore Tocilescu a efectuat săpături arheologice în satul Titeşti cu militari

               * Se înfiinţează şcoala în Ciunget – Mălaia.

              * Satul Proieni avea 409 locuitori.

               * Satul Ciunget – Mălaia avea 119 locuitori.

               * Sunt aduşi 200 de muncitori forestieri în Voineasa din Transilvania şi alte părţi – Italia.

1893.   * Istoricul Grigore Tocilescu împreunǎ cu P. Polonic fac săpături arheologice în

                    Racoviţa scoţând la iveală Castrul roman Praetorium.

              * Se vând pădurile de pe Valea Lotrului, instalaţiile de prelucrare din Brezoi şi joagărul cu aburi la care se foloseşte “sistemul de iluminat prin electricitate” din Râmnicu Vâlcea.

              * Stagni vinde bunurile firmei “J. Guttman et Comp” care continua să aducă în fiecare an muncitori din Italia, Austria, Germania, Ungaria, pentru că numărul localnicilor era insuficient. O mare parte dintre aceştia se vor stabili în comunele de pe Valea Lotrului.

              * 1 aprilie. Este transferat la Parohia Călineşti pr. Prunescu Constantin de la Sărăcineşti.

              * 1 mai. S-a transferat la Câineni, pr. Prundeanu Constantin, născut la 4 mai 1858.

                 * 8 octombrie. Episcopul Gherasim al Argeşului a vizitat Parohia Boişoara.

1894.     * În Perişani s-au semnalat mişcări ţărăneşti.

              * În Brezoi erau 8 mori.

1895.  * S-a înfiinţat comuna Călineşti cu satele Poeni, Sărăcineşti, Golotreni, Corbu şi Ţuţuleşti până în 1956.

1896.   * S-a terminat construcţia bisericii de zid din Brezoi, începută în 1888.

              * 12 mai. S-a stabilit învăţământul de 5 ani rural şi 4 urban.

1897.     * Cursurile şcolii de la Mălaia au fost suspendate.

1898.   * Se ridică localul Primăriei Boişoara. Clǎdirea a fost dezafectată în 1988, apoi demolată în 1993.

              * Prinţul Ferdinand înconjurat de suita sa şi ministrul I. C. Bratianu, au   făcut o vizită pe Valea Lotrului continuată prin munţii Gorjului.

              * Revozorul şcolar D. Constantinescu semnalează existenţa şezătorilor săteşti în Brezoi şi Călineşti.

              * Se naşte la Brezoi Gheorghe Efrim, avocat, care moare în anul 1944.

              * La Schitul Cornet a fost ridicată stăreţia (etajul), odată cu construirea căii ferate, care trece pe sub porţile din faţa bisericii, fiind necesară demolarea chiliilor. Din vechea clădire a rămas numai un foişor, zidurile şi turnul de apărare de la nord şi est de biserică.

             * Geologii L. Mrazer şi Gh. Munteanu Murgoci prezintă cercetările din Munţii Lotrului.

1899.    * Alexandru Vlahuţă vizitează Brezoiul, urcând chiar pe Turţudan. Iată câteva impresii: “într-un adevărat colţ de rai este aşezat Brezoiul…În faţa satului, dincolo de Lotru, se înalţă ca un foişor Turţudanul, de pe al cărui creştet pleşuv şi ascuţit se deschid privelişti măreţe în depărtarea zărilor, peste spinările vinete ale munţilor şi pe văile înnoptate de codri.”

              * Se termină drumul care face legătura între Brezoi şi Mălaia.

              * Se înregitrează în Mălaia, 1 150 de persoane.

              * Valeriu Puşcariu şi Radu Pascu au descoperit un zăcământ aurifer la Valea lui Stan – Brezoi.

              * În acest an era în bazinul Brezoi – Titeşti, o densitate de 54,6 locuitori pe km. pǎtrat.

              * Localitatea Brezoi avea 1 206 familii, din care 805 erau cetăţeni români, 205 austro-unguri, 115 italieni şi 4 germani.

              * S-a construit podul de cale ferată de la Proieni de către atelierele Corcil Dayde şi Pille din Paris apoi a fost transportat şi asamblat. Amplasarea s-a făcut sub îndrumarea ing. M. Râmniceanu. La acea dată era singurul pod construit în curbă cu părţile laterale în X sau Y. Podul are structura metalică asamblată prin nituire.

1900.   * Sunt menţionate fierăstraie cu turbină pentru tăiat lemne în Mălaia.

              * Se contruieşte spitalul actual din Brezoi.

              * Se construieşte un local cu etaj pentru primărie în Brezoi care a fost lăsat şcolii.

              * Începe exploatarea micii şi feldpastului pe Valea Lotrului.

              * La Brezoi s-a constituit Cercul Cultural al Învăţătorilor.

              * În drumul său spre Transilvania Alexandru Vlahuţă se opreşte în Brezoi.

              * Cu prilejul inspecţiilor efectuate la şcolile din Călineşti, Brezoi, Robeşti şi Câineni, s-a menţionat în procesele – verbale, starea localului, spaţiile sălilor de clasă şi igiena acestora, frecvenţa elevilor la şcoală, zestrea didactică, constituirea arhivei, stadiul de pregătire al elevilor.

1901 – 2000.

1901.     * Are loc inaugurarea căii ferate, pe Valea Oltului.

              * În Mălaia erau: 2 756 oi, 75 cai, 46 boi, 57 vaci şi 564 capre.

              * 1 februarie. Este numit preot, Popescu Oprea, la Boişoara.

              * Firma “I. Guttman et Comp.” se tranformă în “ Societatea de exploatare a pădurii – “ Lotru”, cu un capital de 1 801 400 lei.

              * S-a refăcut biserica din Robeşti – Câineni.

              * În Brezoi erau 14 joagăre.

              * 1 septembrie. Se înfiinţează staţii de cale ferată la; Lotru, Cornet, Balota, Robeşti, Câineni şi Râul Vadului.

1902.    * Este hirotonit pr. N. Ionescu pentru Parohia Brezoi. S-a născut în anul 1881 noiembrie 1. Studii: Seminarul Central.

              * Mai 1. La Călineşti s-a înfiinţat Banca Populară “Învierea”.

              * S-a ridicat biserica “Intrarea în Biserică” de la Văratica.

              * 28 octombrie. Comuna Titeşti avea 293 de familii şi 1 259 suflete.

              * Este expulzat din Voineasa italianul Romano Pavona care făcea propagandă socialistă.

              * La Boişoara se construieşte un local de şcoală.

1903.     * Se înfiinţează biblioteca populară din Brezoi.

              * Ianuarie 7. La Titeşti s-a înfiinţat Banca Populară « Titeşti ».

              * Apare în Brezoi prima şcoală privată « Şcoala privată mixt – Societatea Lotru »

              * 1 iulie. Numit pr. Cepăreanu Ion la Parohia Voineasa.

              * Câineni. A luat ființă Banca Populară Câineni-Loviştea.

              * Iulie 13. La Racoviţa s-a înfiinţat Banca Populară « Unirea ».

              * 15 august. Este numit la Titeşti pr. Iliescu Ioan, născut la 21 iunie 1852.

              * 22 august. Episcopul Atanasie al Râmnicului a vizitat bisericile de pe Valea Lotrului: Brezoi, Mălaia şi Voineasa.

              * S-a zidit biserica din satul Călineşti.

              * Decembrie 30. La Câineni s-a înfiinţat Banca Populară « Vulturul Câinenilor »

1904.   * Exploatatorii particulari de pe Valea Lotrului: N. D. Simian, Theofil Raux, Al. Maxim şi Ştefan Gaillac se unesc la Brezoi formând “Societatea de exploatare a pădurii – Oltul” cu un capital de 6 100 000 lei. Din consiliul de adminitraţie va face parte şi Tache Ionescu.

              * S-a înfiinţat la Brezoi Banca populară « Naşterea » cu un capital 20 000 de lei.

              * Aprilie 20. La Câineni – Grebleşti a luat fiinţă Banca Populară « Grebleşti –Boia ».

              * 1 mai. Scriitorul Caton Theodorian este numit inspector comunal în Plasa Lotru.

              * S-a construit şcoala din punctul Grui, comuna Titeşti.

              * În zona de nord funcţiona cercul cultural al învăţătorilor « Lotru ».

              * Se înfiinţează Şcoala cu clasele I – lV, Nr. 1, ca şcoală privată, în Brezoi.

              * Fosta colonie Barăci a Societăţii Lotru a ars iar pe locul ei s-a construit blocuri pe schelet de lemn păstrându-se vechea denumire.

              * La Călineşti se înfiinţează Şcoala nr. 1, privată a societăţii forestiere.

1905.  * Octombrie. S-a înfiinţat în Mălaia, Banca Populară “Cerbul Lotrului”.

              * La şcoala din Robeşti s-a înfiinţat corul religios.

              * Grebleşti. 24 aprilie. S-a înființat Banca Populară Grebleşti-Boia.

              * În Brezoi s-a înfiinţat Banca Populară « Naşterea »

              * Fabrica de cherestea din Brezoi a fost vizitată timp de două zile de Jacques Lebandy, « împăratul Saharei », şi princepele Bibescu

              * S-a născut la Mălaia, pr. Virgil Popescu, paroh la Mălaia şi Brezoi.

              * Societatea Lotru din Brezoi a construit o linie îngustă cu ecartament de 0,6 m., pentru transportul buştenilor în fabrică.

1906.    * S-a înregistrat în Mălaia decesul lui Simion Bârzoteanu de 108 ani.

              * La Voineasa a luat fiinţă “Societatea de lectură Voineasa”.

              * 7 aprilie. Este numit pr. Ionescu N. Nicolae la Parohia Brezoi.

              * Ing. Mihail Chiriachide din Brezoi face prospecţiuni pe Valea Băiaşului şi la Perişani constatând că şisturile cristaline şi sedimentele mezozoice localizează zăcăminte de aur.

              * 1 noiembrie. Este numit la Parohia Perişani, Pr. Feţeanu Ioan, născut la 9 iulie 1856.

              * Ing. Radu Pascu însoţit de Ioan Marcu, miner şi aurar din Munţii Apuseni, fac cercetări la Cataracte în vederea exploatării de mică.

              * S-a format Obştea moşnenilor din Câineni şi Robeşti care a purtat multe procese cu Societatea Carpatina şi alte societăţi care încercau să acapereze pădurile moşnenilor.

              * În Robeşti erau 134 de moşneni.

              * Ion Marcu şi M. Chiriachide, preşedintele Obştei din Brezoi, au construit şteamp de lemn cu săgeţi, cu roată hidraulică pentru exploatarea aurului la Valea lui Stan.

1907.     * S-a înfiinţat Banca Populară Boişoara.

              * Emmanuel de Martonne reunea toţi munţii de la vest de Olt sub denumirea de Munţii Lotrului.

              * În Voineasa a luat fiinţă la iniţiativa lui Petre Droc, o secţie a Ligii Culturale.

              * S-a ridicat localul şcolii vechi din satul Copăceni – Racoviţa după modelul Spiru Haret (săli de clasă, cancelarie, hol, camera directorului).

              * Flăcările rǎscoalei din 1907 sunt aduse în Ciunget – Mălaia de către învăţătorul Ştefan Iliescu (Truşcă) din comuna Amǎrăşti, Vâlcea.

              * La Câineni, învăţătorul N. Popescu înfiinţează asociaţia pentru « lăptării şi brânzeturi », dar şi pentru vânzarea în comun a lemnelor de foc şi construcţie.

              * Învăţătorul Gheorghe Anghelescu din Călineşti – Brezoi înfiinţează o asociaţie cu profil forestier.

              * La Racoviţa s-a născut Ioniţă Bărbulescu, ilegalist comunist.

              * S-a ridicat la Brezoi  un local pentru primărie.

              * Societatea Lotru avea un număr de 1 344 de angajaţi, 12 gatere, un gater american şi 7 circulare.

1908.    * Legea administrativă desfiinţează plaiul stravechi, cât şi denumirea de  Loviştea, iar Titeştiul devine reşedinţa Plasei – Oltul de Sus.

              * Voineasa este declarată comună şi e înglobată în Plasa Muntele cu sediul la Brezoi.

              * 16 mai -24 iunie Pr. Ioan Negoiescu – Hagi din greblești a făcut o călătorie la locurile sfinte. Pe i iunie a fost primit de patriarhul Ierusalimului.

              * Meletie Rǎuţu spunea despre Schitul Cornet cǎ avea câteva chilii spre miazǎ-zi ”în care locuieşte brigadierul silvic al Eforiei spitalelor civile din Bucureşti”.

              * 22 decembrie. Se naşte la Brezoi Dinu Margareta (Madi), grafician, artist decorator.

              * Se înfiinţează Judecătoria Brezoi.

              * Cecilia Cuţescu – Stork din Câineni deschide la Paris o expozitie. Este prima femeie din România care organizează o asemenea manifestare în capitala Franţei.

              * S-au înfiinţat posturi telefonice în Mălaia şi Sălişte.

              * În cadrul cercului cultural al învăţătorilor s-a discutat despre înfiinţarea unor tovărăşii pentru pământ şi păduri.

              * Societatea de exploatare Lotru avea 1344 de muncitori.

              * S-a construit biserica “Sfântul Gheorghe” din Călineşti

              * Se termină drumul care face legătura între Mălaia şi Voineasa.

              * În Mălaia s-au înregistrat 24 de avorturi.

              * La Brezoi apare o secţie şi un post de jandarmi.

              * Două şcoli erau plătite de săteni, cea din Proieni şi din Voineasa.

              * La Brezoi s-a fixat reşedinţa plăşii « Muntele » care se menţine până în anul 1911.

              * 22 decembrie. S-a născut la Brezoi pictoriţa Medi Wechsler Dinu, « Doamna picturii interbelice şi postbelice ».

1909.   * Se înfiinţează Societatea “Vasilatul” cu un capital de 750 000 lei care cumpără păduri de pe Valea Vasilatu şi construieşte la Gura Lotrului o fabrică de cherestea cu 6 joagăre.

              * S-au înregistrat în Mălaia, 1037 de locuitori.

              * Apare o nouă denumire administrativă : Plasa Loviştea.           

              * În Voineasa s-a pus bazele “Băncii Populare Ruina Cămătarilor” cu un capital de 2 195 lei.

              * La Brezoi erau 258 de familii, cu 913 suflete.

              * La Câineni erau 200 familii, cu 1452 de suflete.

              * Câineni de Argeşi avea 250 familii şi 1300 suflete.

              * La Călineşti erau 350 familii şi 934 suflete.

              * Boişoara avea 520 familii şi 2516 suflete.

              * Mălaia avea 112 familii şi 467 suflete.

              * La Perişani erau 395 familii şi 1722 suflete.

              * La Racoviţa se înregitrau 302 familii şi 1010 suflete.

              * La Titeşti se înregistrau 358 familii şi 1860 suflete.

              * La Voineasa erau 170 familii şi 415 suflete.

1910.    * În Brezoi erau 8 mori cu 1-2 ciuturi, 1 moară cu motor electric a Societăţii Lotru, de 5 cai putere ; Mălaia – 4 mori de 1 cal putere ; Călineşti – 3 mori de 1 cal putere ; Câineni – 6 mori de 1 cal putere ; Voineasa – 4 mori de 1 cal putere.

              * Pr. N. Ionescu de la Brezoi i se acordă titlul de sachelar, ord. Nr. 3641 / 1910.

              * 31 august. Decizia Comisiei pentru stabilirea drepturilor de proprietate ale moşnenilor din judeţul Vâlcea constată că s-a îndeplinit procedura de citare a moşnenilor din Sălişte, Ciunget şi Mălaia pentru constituirea juridică a obştilor.

              * Legea Codului Silvic dădea voie înfiinţărea obştilor de moşneni.

              * S-a terminat de construit localul primăriei din Titeşti.

              * Se atestă în Brezoi existenţa Societăţii Ghica, o fabrică de cherestea.

1911.   * Se deschide la Brezoi o exploatare auriferă. Proprietarul acestei  mine de aur era Ştefan Gaiac care a concesionat 600 de ha. de la moşnenii brezoieni pe o durată de 75 de ani.

              * 24 martie. Se constituie « Obştea Mare » din Voineasa.

              * S-a înfiinţat circuitul telefonic în primăriile Brezoi, Mălaia şi Voineasa.

              * Dr. G. Sabin, prefectul judeţului Vâlcea, în urma inspecţiilor prin comune a constatat că « mai toate construcţiile noi de biserici sunt defectuase, unele dărâmându-se  înainte de a fi terminate, cum s-a întâmplat cu cea din Voineasa ».

              * Iosif Himler care va deveni membru al P.C.R. din 1932 se căsătoreşte cu Anica Popa din Câineni.

              * Conform adresei serviciului silvic judeţean Vâlcea, suprafaţa proprietăţii Obştei Brezoi era de : 8278 ha. pădure, 782 ha. poieni şi curături.

              * În Voineasa populaţia era de 512 locuitori.

              * În Călineşti erau 48 de austrieci, 16 italieni, 6 turci.

              * În Brezoi s-a înfiinţat « Banca Brezoi », Societate de Credit şi Economie pe Acţiuni.

1912.     * S-a construit biserica din Sărăcineşti – Călineşti  cu hramul « Sfântul Nicolae ». În Câinenii Mari (Vâlcea) s-a construit biserica cu hramul « Sfânta Filofteia ».

              * S-a zidit biserica din Balota cu hramul « Sfântul Nicolae ». Au slujit la acest locaş preoţii : Prunescu Gh., Constantinescu Mihai, Teodosescu Mircea, Toader Cristian.

              * În Voineasa erau 964 de locuitori.

              * Populaţia Loviştei era de 14 000 locuitori.

              * În Voineasa s-a înfiinţat o societate de citit (lectură).

              * În Câinenii Mici erau 120 familii, iar în Priloage erau 42 de locuitori.

              * A luat fiinţă secţiunea “Ligii Culturale” în Voineasa.

              * Ministrul industriei cere relaţii la Primăria Brezoi în vederea eliberării de permise de exploatare de minereu de aur obştilor sau persoanelor.

              * Societatea Oltul din Brezoi se transformă în Societate anonimă pe acţiuni cu capital de 6 100 000 lei, iar din consiliul de administraţie făceau parte Take Ionescu, viitorul prim ministru şi Maurice Blank.

              * În Brezoi erau 2 554 locuitori stabili. De asemenea, erau aici 326 de clădiri locuite, 28 nelocuite, fabrică de cherestea, 5 cariere de piatră de var, exploatări forestiere, primărie, şcoală primară, grădiniţă de copii, ocol silvic, dispensar, birou percepţie, post jandarmi, cârciumă comunală, pichet de grăniceri.

1913.     * S-a zidit biserica din Grebleşti.

              * Mai. În perioada octombrie 1912 – mai 1913, Cercul cultural Călineşti din Plasa Cozia a ţinut 17 conferinţe în şcolile din Câineni, Robeşti, Călineşti, Brezoi, Săliea, Mălaia şi Voineasa la care au participat 526 de săteni.

              * Generalul Petala a donat 200 lei pentru construirea bisericii Voineasa.

              * Societatea « Ion M. Beriam et com » cu sediul la Brezoi deschide lucrări de exploatare a aurului în Piatra Porcului, Păcătoasa şi Valea Boului.

              * Mihai Chiriachide din Brezoi organizează mine de exploatarea aurului în Valea Saşa – Sălişte şi alte văi de pe Lotru.

1914.     * 1 septembrie S-a înfiinţat Şcoala din Bumbueşti cu un singur post de învăţător.

              * În Brezoi erau 2 287 suflete, din care 576 localnici străini.

              * La Brezoi funcţionează un suboficiu al Casei Asigurărilor Centrale.

              * Importante forţe militare şi civile sunt concentrate pentru lucrările la şoseaua strategică ce face legătura dintre Latoriţa şi Valea Jiului, ca şi a tuturor drumurilor de munte din Loviştea.

              * Au loc importante inundaţii pe Valea Lotrului.

              * Fabrica de cherestea Vasilatul este arendată firmei austriece Marcus Kislingher.

1915.   * 4 ianuarie. Se sfinţeşte biserica nouă din Voineasa cu hramul « Sfântul Ierarh Nicolae ».

              * În Loviştea vâlceană se afla subgrupul Lotru comandat de col. Moşoiu Traian, format din Regimentul 5 Vânători, Regimentul 2 Infanterie, Batalionul 1/44 Infanterie, 2 baterii de munte de 75 mm., o baterie de 85 mm. şi o alta de 55 mm.

              * Primăvara, conform planului Marelui Stat Major de o parte şi alta a Oltului, a început concentrarea Grupului Olt – Lotru ce avea în componenţa sa  brigada a lll-a infanterie cu 17 batalioane şi 7 baterii.

              * Se construieşte localul vechi al primăriei Racoviţa.

              * În vara acestui an Principele Carol, moştenitorul Tronului, şi Principele Nicolae au vizitat punctul de frontieră de la Câineni şi localităţile Brezoi, Mălaia şi Voineasa de pe Valea Lotrului.

              * 15 iunie. S-au început de Regimentul 2 Vâlcea şi batalionul 5 vânători lucrările de fortificaţie (tranşee) de pe lângă graniţa cu judeţul Sibiu.

              * În vederea realizării legăturilor telefonice, liniile militare sunt conectate cu firele poştei judeţene şi ale societăţilor forestiere Oltul, Lotru, Vasilatul şi Curpenul care aduse în centralele primăriilor comunale Voineasa, Mălaia, Brazoi, Câineni, Titeşti, Perişani, asigurau un sistem unitar de comunicaţii în teritoriul de concentrare al grupului Olt – Lotru.

              * 23 septembrie. Ing. M. N. Mihăiescu întreprinde explorări minerale în punctul « Faţa Ciungetului » din satul Ciunget – Mălaia.

1916.    * 15 ianuarie. Se lucra la al doilea şi al treilea rând de tranşee – cam la 10 până la 20 km. în interiorul judeţului sau mai departe de graniţa cu Sibiu – Reg. 1 Grăniceri, 4 şi 44 Argeş şi 42 Infanterie Drăgăşani.

              * 24 ianuarie. A avut loc un puternic cutremur de pământ de gradul 8 pe scara Mercalli, cu epicentrul pe cursul superior al Argeşului, ale cărui replici au durat o lună de zile, despre care se spune că de 5 – 6 ori pe zi se zguduia pântul. S-a considerat linia axială lungă de 130 km. care ar uni localităţile Jiblea – Gura Lotrului – Sălişte – Sebeş – Alba Iulia.

              * S-a construit Cişmeaua de la Mălaia de către Regimentul 5 Vânători.

              * Compania a ll-a din batalionul l, comandat de maiorul Mitrescu, era cantonată în comuna Racoviţa – Copăceni, pe malul stâng al Oltului. Nu se mai făcea instrucţie, ci se lucra la tranşee şi adăposturi care se eşalonau pe o distanţă de 30 km., de la Câineni la Brezoi.

              * 1 – 10 iulie. Contrabandǎ de trecere în Ardeal (mai ales pe la Robu- Ghircu) a numeroase turme de vite mari şi turme de oi şi capre. Austro-ungarii ducând lipsă de vite, le plăteau mai scump!

              * 23 iulie. S-a întărit paza de graniţă cu un pluton de soldaţi.

              * 2 august. Sunt aduse la Brezoi cu ajutorul Prefecturii Vâlcea cantităţi de furaje şi produse agro-alimentare de la marile depozite ale armatei.

              * Se înfiinţează şcoala în satul Proieni.

              * 14 august. Se declară război Austro – Ungariei.

              * 14 august. Regimentul 44 infanterie execută marş de la Titeşti la Robeşti unde ajunge la orele 6 p. m., după care a înaintat în luptă pe defileul Câineni.

              * 15 august. Învăţătorul erou sublocotenent, Godeanu I. Vasile, participă la luptele de la Voineasa, peste frontiera cu Sibiu, în munţii Dobrunul, Negovanu Mare şi Fundul Sadului.

              * Corpul 1 Armata comandat de Gl. Praporgescu organizează pentru apărare, lucrări de fortificaţii pe crestele munţilor Coţi, Zănoaga, Măgura, Dâlmele, Voineasa.

              * 13 septembrie. Pentru redeschiderea “defileului Oltului”, forţele române, întreprind acţiuni de luptă, când în zona podului de la Câineni, 13 ţărani adunaţi din comună, de către loc.- colonel Toma Popescu, conduşi de doi sergenţi, timp de trei ore, au stat în tranşeele de pe Malul Podului, trăgând asupra inamicului. În locul generalului Ioan Popovici este numit generalul David Praporgescu.

              * La Câinenii de Argeş sunt judecaţi trei ungureni din Poiana Sibiului găsiţi beţi într-o cârciumă din Câinenii de Vâlcea, sat căruia i se dăduse foc pentru a-l curăţa de inamic. Pe cei trei ungureni i-a judecat un consiliu de război şi i-au condamnat la moarte prin împuşcare, ca trădători de neam, fiindcă pentru bani călăuziseră Corpul Alpin de nemţi prin munţi până la Câineni. Au fost executaţi în cimitir.

              * 17, 18, 19 septembrie. Regimentul 44 infanterie se retrage în Titeşti şi apoi în Perişani, constituindu-se în două batalioane.

              * 20 septembrie. Marş de la Perişani la Grebleşti a Regimentului 44 infanterie ocupând o poziţie defensivă pe munţii Coţi şi Măgura.

              * 23 septembrie. Batalionul 1, al Regimentului 44 infanterie aflat în avanposturi la Măgura trece de la punctul Măgura la Coţi şi ocupă o poziţie defensivă.

              * 24 sept – 7 oct. Regimentul 44 infanterie a păstrat poziţiile sale defensive pe Muntele Coţi, respingând zilnic atacurile de infanterie şi bombardamente. Au murit 75 de oameni de trupă, au fost rǎniţi 3 ofiţeri şi 111 oameni de trupă şi au dispărut 1 ofiţer şi 98 de oameni.

              * 30 sept./13 oct. Generalul David Praporgescu, comandantul grupării Olt, este ucis în Muntele Coţi de schijele unui obuz german la orele 13.00. Înainte de a muri le-a spus soldaţilor : «Nu slăbiţi, credinţa noastră este izbânda».

              * 8 octombrie. Trupele Regimentului 44 se retrag de pe Muntele Coţi pe Muntele Mormântul.

              * Brezoiul intră sub ocupaţie germană până în februarie 1919.

              * Lângă râul Lotru, în comuna Voineasa, moare eroic învăţătorul Boţocan I. Dumitru care luptase cu regimentul în Muntele Dobrunu. Este înmormântat la Vaideeni.

              * 13 –15 octombrie. Trupele Regimetului 44 dă lupte aprige cu duşmanul care obligă reg. să se retragă spre punctele Cetăţuia şi Tătaru. Pierderile reg. sunt: morţi 3 ofiţeri şi 22 oameni, răniţi 6 ofiţeri şi 178 de oameni trupă, dipăruţi 6 ofiţeri şi 732 oameni trupă. La 15 oct. obuzele urmăresc pe sodaţi în retragere. Se fac mătănii în tranşee şi prin şanţuri.

              * 16- 23 octombrie. Regimentul 44 ocupă defensiv poziţie de nord la Spini în lucrările existente pe culmea ce pleacă din şosea spre N. şi N-V, satul Spin. Zilnic bombardamente de artilerie şi acţiuni de infanterie. S-au pierdut: morţi 6 oameni de trupă, răniţi 1 ofiţer şi 22 oameni de trupă, dispăruţi 3 ofiţeri şi 174 oameni de trupă. Multe nume de ostaşi români capturaţi de duşmani în zilele de 17-18 octombrie pe Muntele Mormântul se află scrise pe cărţile de slujbă ale bisericilor din Câineni unde au fost închişi urmând a li se fixa soarta mai târziu, fiecăruia dintre ei.

              * 24 octombrie. Din cauza unui bombardament violent, trupa a fost retrasă spre a lupta la N. de Perişani. Au murit 3 oameni de trupă, răniţi 1 ofiţer şi 6 oameni de trupă, au dispǎrut 5 ofiţeri şi 303 oameni de trupă.

              * 25 – 30 octombrie. Regimentul 44 ocupă poziţie defensivă la N. de şoseaua Poiana – Titeşti şi la vest de satul Poiana. Soldaţii germani au fǎcut focul în biserica din Titeşti. Inamicul continua cu intensitate bombardamentul cu artilerie grea, însoţit de acţiuni de infanterie. Au murit: 9 oamnei de trupă, răniţi 19, au dispărut 4 oameni de trupă.

              * 31 octombrie. A început retragerea Reg. 44 spre Clocotici. S-au pierdut 10 oameni trupă morţi, 1 ofiţer rănit şi 11 oameni trupă, 3 soldaţi dipăruţi.

              * Octombrie. În prima zi a invaziei inamicului în satul Bratoveşti, locuitorul Tudor Sandu Şerban, tată a cinci copii, este împuşcat de o patrulă germană.

              * Decembrie. Locuitorul Gheorghe Ion Piloiu din Boişoara a fost arestat de germani la Câineni, sub pretextul că s-au găsit la el haine ascunse.

              * Stricăciuni ale armatei inamice la biserica din Voineasa.

              * Turla şi o parte din sfântul altar al Schitului Cornet au fost dărâmate despre care N. Iorga spunea : “într-un luminiş răsare turnul, fulgerat de bomba germană, al Cornetului. Biserica întreagă e spintecată la altar de năpraznica lovitură. Frânturi de odăjdii profanate zac prin colţuri supt praf. Icoanele au dispărut, arse de focul avangardelor degerate. In fund, între zidurile roase de ani ale cetăţii, care odată înconjura lăcaşul, celei dintăi cruci ale începutului apărării noastre din 1916. Le-ar putea îngriji băieţii de la Silvicultură, care sunt trimişi la practică în solida zidire de piatră pe care Eforia a pus-o alături de biserica lui Mareş Băjescu. Inscripţia din 7174 de la facerea lumii, 1666 de la Hristos, scrisă în piatră, pe vremea lui Radu vodă Leon, de popa Stan din Băjeşti, cel „mult greşit”, a rămas neatinsă, clară şi armonioasă, cum a tăiat-o în piatră mâna deprinsă a părintelui. Opera de zugrăvire a meşterilor refacerii din secolul al XVIII-lea, Mihai, Radu, lordache (1761) nu s-a distrus cu totul. De jur împrejurul zidului, care nu s-a rupt de zguduitura exploziei, se înşiră pătrate de faianţă, de culoare închisă, cuprinzând cercuri rotunde în jurul celor două linii încrucişate de la mijloc. Şi măreţ se ridică turnul clopotniţei la intrare, cu zigzagul de cărămizi supt acoperiş, cu punctele rotunde de smalţ, care picură arcadele şi se înşiră de-a lungul zimţilor de sus."[2] Cazanie: “Aceastǎ Cazanie, s-au gǎsit de mine în Mǎnǎstirea Cornet, când m-am întors acasǎ, fiind refugiat şi Mǎnǎstirea era surpatǎ de obuze germane şi ploua înǎuntru pe cǎrţi şi pe ce mai rǎmǎsese erau cǎrţile cǎlcate de cai şi udate de ploaie, timp de 8 sǎptǎmâni, când eu cu toţi am fost refugiaţi şi ne-am întors acasǎ, în ziua de 8 noiembrie 1916.[3] Noi cei dintâi întorşi acasǎ, nu venise un om de la Gura Vǎii în sus.(Gura Vǎii, sat lângǎ Rm. Vâlcea). N. Boierescu – Robeşti, jud. Vâlcea”.

              * La Brezoi a exitat un lagăr de prizonieri.

              * Trece pe Valea Lotrului din Orlat, Ion Agârbiceanu.

              * Inginerul hotarnic al Carpatinei din Brezoi, Mihai Chiriachide este numit de germani primar al Râmnicului

1917.   * 10 octombrie. A avut loc un incendiu la fabrica de cherestea “Lotru” din Brezoi care a fost distrusă în totalitate.

              * Şcoala din Robeşti – Câineni a fost arsă până în temelii fără să se poată salva ceva de către artileriştii inamici. 

              * Preotul Florea Pleşanu din Comuna Mălaia a fost prins de nemţi pe drumul Piteştiului. Pus să curăţe cizmele unui soldat prusac a refuzat. A fost bătut, schingiuit şi a rămas surd toată viaţa.

              * Preotul Nicolae I. Ionescu din Brezoi a fost bătut de nenumarate ori de un căpitan german, comandant al regiunii Brezoi.

              * Se naşte la Brezoi Gheorghe Surdu, profesor, pictor şi istoric. Moare în 1983.

              * La Cataracte – Voineasa ocupanţii germani exploatau aici cu mari întreprinderi, mica albă şi neagră. Lucrau 350 de mineri.

              * În anii 1916 – 1917, producţia minei de aur de la Valea lui Stan a fost calculată la 7,526 kg. aur pur şi 2, 521 argint.

              * La minele de aur de la Valea lui Stan lucrau 23 de mineri.

1918.   * Februarie. Locuitorii comunelor Brezoi şi Câineni refuzau să dea ocupanţilor cotele de ouă, lapte şi unt ce li se fixase.

              * Aprilie. Locuitorul Andrei Simulescu din Racoviţa a fost schingiuit prin bătaie din care cauză a murit.

              * Mai. În urma păcii de la Bucureşti comunele: Câineni, Mălaia şi Voineasa trec sub administrarea Austro – Ungariei.

              * 14 august. Primarul comunei Mălaia raportează că primeşte zilnic reclamaţii de la locuitori referitoare la jafurile săvărşite de trupele de ocupaţie.

              * 1 decembrie. Învăţătorul Ion F. Popescu din satul Robeşti şi Gheorghe Neacşu şef de post la Câineni, constată « că localul şcolii din Robeşti, ca şi întreaga avere didactică a fost arsă din temelii fără să se fi salvat ceva. Incendiatorii au fost artileriştii inamici în războiul din 1916 ».

              * Decembrie.  A luat fiinţă “Obştea Moşnenilor Boişoara – Găujani”.

              * Se consemnează că arhivele din Boişoara, Câineni, Racoviţa au fost distruse de trupele austro-germane. La şcolile din Câineni, Racoviţa, Călineşti, Boişoara, Perişani şi Titeşti s-au produs daune materiale cauzate de trupele germane în timpul ocupaţiei.

              * Directorul şcolii din Mălaia organizează serbări cu copii în comunele Mălaia, Voineasa şi Brezoi pentru copiii orfani de tată.

              * În Cimitirul Eroilor din Călineşti se odihnesc osemintele a 488 români, 321 germani şi un maghiar.

              * Societatea anonimă Vasilatul trece în proprietatea familiei Alimăşteanu.

1919.  * Societăţile forestiere de pe Valea Lotrului: Lotru, Petroşani, mai mulţi particulari se unifică înfiinţând « Societatea Anonimă  Românească pentru industrie de păduri – Carpatina ».

              * Ionel şi Vintilă Brătianu au construit o vilă cu etaj, o pistă de aterizat pentru avioane în Muntele Zmeurat, de pe teritoriul comunei Malaia. În 1948 aceasta a fost naţionalizată.

              * 4 septembrie. S-a născut la Câineni, Darie Petre, publicist, antrenor şi arbitru.

              * La Brezoi au loc puternice frământări pentru satisfacerea unor revendicări economice şi politice.

              * 13 decembrie. Dr. Gh. Sabin deputat de Vâlcea întervine în Adunarea Deputaţilor cu privire la distribuirea vitelor aduse din Ungaria pentru văduvele, orfanii şi invalizii de război, limitând asupra distribuirii vitelor din depozitul de la Câineni.

              * 22 decembrie. S-a născut la Brezoi Contantinescu Silviu, autor de carte didactică.

              * Pentru anii 1918 – 1919, producţia de aur de la Valea lui Stan a fost calculată la 10,990 kg. aur pur şi 3,682 kg. argint.

              * Este tradus în limba română hrisovul lui Vladislav Voievod prin care  se atestă Boişoara şi Găujani.

1920.  * S-au terminat lucrările de construcţie la biserica « Sfântul Nicolae » din satul Mlăceni – Perişani începute în 1900.

              * Firma A. R. Miniera « Mica » din Bucureşti cumpără din Voineasa de la proprietari Muntelui Runculeţ drepturi pentru exploatarea micii de la Cataracte.

              * 2 septembrie. Generalul Gheorghe Cantacuzino Grănicerul, liderul deputaţilor vâlceni, va interpela în dese rânduri guvernul pentru refacerea grabnică a localităţii Câineni, bombardată de inamic               

              * S-a înfiinţat Societatea anonimă românească « Carpatina » prin fuzionarea societăţilor forestiere Lotru şi Oltul din comuna Brezoi.

1921   * 18 martie. Locuitorii din Robeşti cer fonduri la Adunarea Deputaţilor în vederea rezidirii şcolii distruse de război.

              * 1 septembrie. S-a înfiinţat Şcoala din Găujani care a funcţionat în diferite case particulare, iar din 1933 în actualul local din “Vale”.

              * Carpatina construieşte în Brezoi o fabrică de cherestea cu 12 gatere.

              * S-a amenajat cimitirul eroilor din Călineşti de către Asociaţia Cultului Eroilor din Germania în colaborare cu asociaţia similară din România. În acest cimitir se găsesc osemintele a 508 români, 322 germani şi un maghiar.

              * S-a născut la Gura –Lotrului Preotul Popescu Nicolae – Lotru. Preot la parohia “Buna –Vestire” din Râmnicu Vâlcea. A decedat în 1987.

              * 13 octombrie. S-a născut la Câineni cercetătorul Canini Gheorghe.

              * Obştile de moşneni din Ciunget ridică un monument în amintirea celor căzuţi pe front.

1922.   * S-a ridicat monumentul eroilor din Brezoi în memoria eroilor căzuţi pe Valea Oltului şi în Munţii Lotrului în 1916. La sfinţire au fost de faţă primarul Ion Bardaşu, prefectul Traian Mihăescu, Otto Auterlitz, directorul Societăţii « Carpantina », directorul şcolii Nicolae Iepureanu şi locuitorii din satele vecine.

              * La Brezoi a luat fiinţă societatea culturală “Unirea”.

              * La Vâlcea a avut loc constituirea Comitetului de Conducere a Partidului Ţărănesc la care a participat şi Ion Mihalache. Printre victimele agresiunii din acel timp s-a numărat şi Petre Droc, preşedintele organizaţiei din Voineasa.

              * În perioada 1919-1922 au fost adunate peste 650 de eroi cu osemintele lor din Primul Război Mondial din Grebleşti şi aşezate pe opt rânduri într-o groapă comună, în curte bisericii vechi din Grebleşti.

1923.   * Se construieşte şcoala (1923-1929) unde funcţionează Liceul Brezoi (clădirea veche).

              * Se pune piatra de temelie a şcolii din Brezoi, azi Liceul Teoretic, în prezenţa lui I. G. Duca, ministrul de externe şi dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii.

              * Se înfiinţează post de gardieni în Brezoi.

              * Geograful Murgoci face ultima călătorie în Munţii Lotrului de unde a recoltat eşantioane de « Lotrit ».

1924.    * Societatea “Carpatina” construieşte actuala clădire a şcolii cu clasele l – lV, Nr. 1, în Brezoi.

              * S-a stabilit învăţământul de 7 ani.

1925.    * A luat fiinţă Şcoala Generală cu clasele l – lV din satul

                Bratoveşti.

              * A luat fiinţă la Brezoi societatea sportiva

               “Carpatina”.

              * Vintilă, Lia şi fiul lor Vintilă Brătianu au ridicat o fântanǎ în Mălaia în punctul “Sub Potgorii”.

              * 26 februarie. A luat fiinţă secţiunea “Ligii Culturale” la Sălişte – Mălaia având ca preşedinte pe Ioil Gheorghe, secretar Meja Ioil şi Mia Lunceanu (Brezoi), cu 15 membrii.

             * Apare o nouă denumire administrativă Plasa Cozia cu reşedinţa la Călimăneşti în locul Plasei Muntele cu reşedinţa la Brezoi.

             * Cetăţenii din Câineni i-au ridicat o cruce memorială în faţa primăriei, G-lui David Praporgescu.

              * Comuna Brezoi avea 450 de familii.

              * În Câineni s-a înfiinţat Biblioteca Publică locală.

              * Se naşte la Brezoi Boboş Mircea, medic, care moare în anul 1958.

              * Pe Lotru se instalează o turbină de 232 CP. pentru alimentarea fabricii cu energie electrică în Brezoi.

              * S-a zidit Şcoala primară Balota.

              * Comuna Câineni avea  325 de familii.

              * În perioada 1923 – 1925 stricăciunile făcute în timpul războiului de la Schitul Cornet, au fost reparate.

1926.    * Stareţul Sebastian Ostǎşescu propune ca mijloc sigur  de venit pentru Schitul Cornet care nu avea alte surse de venit “înfiinţarea unui atelier de împletirea rǎchitei, care se gǎseşte din destul chiar în vatra schitului”.

1927.    * 6 februarie. Se naşte la Brezoi scriitorul şi  ziaristul Zatti Lucian care moare în Craiova, în 1994.

              * 20 mai. Se naşte la Titeşti Rouă Constantin, cercetător

                  şi publicist.

              * Brezoiul este vizitat de un grup de profesori

                  universitari americani.

              * S-a reparat biserica « Sfântul Nicolae » din Voineasa.

              * 22 iulie. La înmormântarea regelui Ferdinand l au participat din Brezoi : Vasile Predescu – comerciant ; Gheorghe Budeanu – directorul şcolii şi Nicolae Chirca din Călineşti.

              * 5 noiembrie. S-a născut în satul Podeni – Perişani, Lupu Nicolae, psiholog şi cercetător.

              * La Brezoi s-a instalat sala de cinematograf.

1928.   * Cunoscutul geograf Ion Conea face o excursie peste munţi, de la Câineni la Voineasa.

              * S-a zidit Şcoala primară cu clasel l – lV din Racoviţa.

              * 3 – 4 iunie. La Târgovişte a avut loc Congresul Ligii Culturale la care a luat parte şi secţiunea Ligii Culturale – Voineasa.

              * 3 august. Au fost aduse în Voineasa moaştele Sfântului Grigore Decapolitul însoţite de pr. Ilarion Cristea, superiorul Mănăstirii Bistriţa.

              * 30 septembrie. Asociaţia Naţională – Cultul Eroilor din Craiova în memoria G-l. David Praporgecu, în Câinenii – Mici, pe şoseaua Râmnicu Vâlcea – Sibiu, a ridicat o Cruce Comemorativă de război.

              * La alegerile parlamentare din 1928, şi-a făcut prezenţa şi tineretul ţărănit vâlcean din care făcea parte şi Marcu Tara din Voineasa.

1929.    * 27 ianuarie. A luat fiinţă Secţiunea “Ligii Culturale”, Brezoi, având ca preşedinte de onoare pe E. Lunceanu, avocat – Brezoi, preşedinte executiv, Marian Gr. Mohanu – judecător, Brezoi; secretar, Gregorian Mohanu.

              * 19 februarie. S-a născut la Voineasa, Triţă Făniţă, fost deputat, din părinţii Nicolae şi Maria.

              * Se ridică “Şcoala din Vale”, în Boişoara. Această clădire a servit ca şcoală până în 1974.

             * 8 iunie. S-a născut la Voineasa, Teodorescu Ana, cercetător şi publicist.

             * 7 iulie. Nicu M. A. Pop face o excursie pentru documentare pe Valea Lotrului, Brezoi – Voineasa ; 8 iulie : Voineasa – Puru – Tâmpa.

              * 24 noiembrie. Ion I. Brătianu, « Din amintirile mele şi ale altora, în ziarul Viitorul », p. 3, spune ; « În Câineni, Daneş şi cu soţia lui ne primiră cu acea voioasă şi nestângace ospeţie a munteanului român. Cu păstrăvi proaspeţi şi afumaţi… »

1930.    * A început construcţia şcolii “din Vale” în satul Gaujani care s-a  terminat în 1933.

              * 3 februarie. În Brezoi soseşte Ion Gh. Duca însoţit de N. Hanciu, prefectul judeţului Vâlcea, avocatul Creţeanu, Ion Niculescu etc.

              * A luat fiinţă unitatea administrativă cu denumirea de “Marea Comună Rurală”, cu sediul în Titeşti, de care depindeau toate unităţile administrative din Lovişte.

              * S-a construit Şcoala cu claele l – Vlll din satul Spinu, Perişani.

              * Petre Droc din Voineasa este ales preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.

              * 1 iunie. Liga contra cametei din Vâlcea a ţinut întrunire la Brezoi.

              * N. Metta analizează pegmatitele din munţii Lotrului.

              * 29 august. S-a născut la Câinenii de Argeş, poetul Creion Nicolae.

              * S-a înfiinţat grădiniţa în Brezoi.

              * Secţiunea “Ligii Culturale” – Voineasa avea 187 de membrii.

              * În Voineasa erau 1150 locuitori şi 5 cârciumi.

              * 11 octombrie. S-a născut în Comuna Câinenii Mari, Conf. Univ. Dr. Ştefan Daneş, doctor în drept.

1931.   * Satele importante din Loviştea devin comune de sine stătătoare. Cele din stânga Oltului aparţin de marea comună rurală Titeşti, iar cele din dreapta Oltului de marea comună rurală Brezoi.

1932.   * A luat fiinţă Căminul cultural din satul Boişoara cu numele de “Ţara Loviştei”, primul cămin cultural din Lovişte.

              * 17 ianuarie. S-a născut în satul Robeşti – Câineni, Sporiş Nicolae, scriitor şi diplomat.

              * 2 martie. S-a născut la Titeşti, Stănescu Alexandru, cercetător ştiinţific, publicist, epigramist.

              * Petre Droc din Voineasa este ales vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.

              * 29 iulie, vineri. A încetat din viaţă Generalul Traian Moşoiu care în Primul Război Mondial a condus luptele de pe Valea Oltului şi Valea Lotrului.

              * Armand Călinescu vizitează în mai multe rânduri comuna Titeşti, cu scop electoral.

              * S-a înfiinţat Rezervaţia de la lacul Câlcescu.

              * Stareţul Sava Dobrescu aratǎ într-un raport cǎtre episcopie din data de 7 noiembrie 1932 cǎ Schitul Cornet este într-o stare “mizerǎ”, în care l-a adus rǎzboiul şi i-a distrus “tot mobilierul”.

1933.    * Pr. Ion Ungureanu din Boişoara face săpături dând la iveală fragmente ceramice din perioada eneolitică.

              * Primarul comunei Titeşti, Gheorghe Pǎunescu, dispune mutarea târgului pe marginea Vǎii Satului.

              *  21 august. Se naşte la Bumbuieşti (Boişoara), Constantin Mohanu, cercetǎtor, folclorist, critic literar.

              * În vara acestui an au cǎzut multe stânci pe drumul Boiţa – Cozia, de pe Valea Oltului, întrerupând circulaţia.

              * S-a ridicat un nou local de şcoală în Găujani – Boişoara.

              * S-a născut în Câineni gimnasta Emilia C. Vătăşoiu – Liţă.

              * Locuitorii comunei Mălaia contestǎ alegerile consilierilor locali şi a primarului.

              * 1 iulie. A apărut la Brezoi – Vâlcea revista « Mugurii Lotrului », organ al societăţii culturale «  Lumina » din Brezoi – Vâlcea.

              * În urma vizitei episcopului Vartolomei la Schitul Cornet, acesta recomandǎ stareţului; “1. zidurile dimprejur sǎ fie acoperite cu ciment, 2. în cimitir sǎ se facǎ stradele iar în mijloc sǎ se facǎ o troiţǎ de lemn sculptatǎ  de la Cozia, iar pe lângǎ gardul de ulucǎ sǎ se planteze brazi, 3. turlele bisericii sǎ se vǎruie pe unde au înegrit ploile, 4. sfintele uşi împǎrǎteşti sǎ fie pictate”.

1934.  * 22 februarie. Se naşte la Titeşti, Petre Petria, bibliotecar, scriitor, publicit.

              * Ion Conea a scris Ţara Loviştei, care a constituit şi lucrarea sa de doctorat.

               * Incendii de pădure în Brezoi, Călineşti şi Câineni.

              * Secţia “Ligii Culturale” din Voineasa a fost distinsă cu « Diploma de onoare ».

              * 25 mai. S-a născut Popescu Armand, în satul Bratoveşti – Titeşti, cercetător şi autor de manuale.

              * G. Cantacuzino descrie în cuvinte alese Schitul Cornet; „Ca o santinelă cu coif şi zale, ca un sutaş, străjer la hotarele ţării, cetate mănăstirească călare pe o movilă ca un călăreţ gata de atac, apare Cornetul. Pe când mai toate mănăstirile noastre ocolesc drumurile mari, se retrag mai totdeauna într-o vale lăturalnică sau în dosul unei fâşii de păduri, mănăstirea Cornetul îşi trădează, chiar prin alegerea locului unde a fost zidită, intenţiile sale defensive şi militare”.

              * 20 iulie. A bǎtut piatra cât un ou de gâscǎ la târgul de la Titeşti, spǎrgând oalele de pǎmânt expuse pentru vânzare.

              * În această vară savantul Nicolae Iorga vizitează comuna Perişani pentru a se documenta cu privire la stabilirea luptei de la Posada 1330.

              * La congresul de la Vălenii de Munte al Ligii Culturale, filialele secţiei culturale din Brezoi şi Voineasa au fost apreciate pentru activitatea defăşurată.

              * 10 decembrie. S-a născut la Grebleşti Frântu Constantin, cercetător, colonel.

              * 20 decembrie. Pictorul I. Mihai spune despre biserica din Proieni : « Pictura acestei biserici prezintă interes cu totul deosebit. Interesant este faptul că, duperior, biserica aceasta pare sărăcăcioasă şi atrage atenţia, în schimb, interiorul ei este de o bogăţie de picturi frumoase cum nu cunoaştem alta în regiunea aceasta. »

              * Ghica Anastase sisteazǎ « lansarea buştenilor pe Lotru ».

1935.     * Iunie 5. Brezoi. Se înfiinţează Asociaţia Cultural – Sportivă « Carpatina ».

              * 24 octombrie. Se naşte la Bumbueşti, comuna Boişoara, Pilou Gh. Ion, profesor, folclorist, muzicolog, animator cultural.

              * S-a construit în Brezoi biserica romano-catolică, cu hramul « Sfântul Anton de Padova » şi o casă parohială, primul preot fiind Roland Hexel.

              * Dr. Eugeniu Dobrotă din Poiana Sibiului aseamănă Ciungetul cu localitatea italiană, Merano.

              * În Brezoi ia fiinţǎ Cǎminul Cultural, afiliat la F. R.

1936.     * N. Petrulian descrie zăcământul aurifer de la Valea lui Stan.

              * 27 mai. Regele Mihai a făcut o excursie pe Valea Oltului până la Câineni, împreună cu colegii săi de liceu.

              * Apare la Cluj studiul – Problema Ţării Loviştei şi Ducatul Amlaşului – semnat de către Ion Moga.

              * Inundaţii pe râul Lotru.

              * Vizitează Brezoiul scriitorul Ion Minulescu şi scrie   poezia ; Soseaua urca spre Voineas/ Iar Lotru curge spre Brezoi,/ O fata si-a pierdut camasa/ Prin fanul de curand cosit/ Si-acum în poarta casei s-a proptit/ Sa-si mai arate odata sanii goi/ Si trupul rumenit de soare,/ Turistilor înfometatii/ De vraja unei idile trecatoare/ În pitorescul muntilor Carpati”

• (Ion Minulescu – TURISM, 1936)

              * A luat fiinţǎ Cǎminul Cultural în Cǎlineşti, afiliat la F. R.

              * Învăţătorul Carp Greceanu din Brezoi a fost ales vicepreşedinte al Băncii învăţătorilor vâlceni şi secretar al Asociaţiei învăţătorilor din Vâlcea.

1937.   * 6 iulie. Constantin Vărăticeanu din Brezoi, cel care se luptase cu vulturul, care-i fura mieii, a fost decorat de M. Carol al II lea, personal, cu medalia « Pro – Virtute », fiind cel dintâi vâlcean care a primit această medalie.

              * S-a zidit şcoala primară din Gruiu – Lupului.

              * 17 august. Episcopii : Grigore al Argeşului, Andrei al Aradului şi Nicolae Popovici al Oradiei au vizitat Biserica din Bumbueşti – Boişoara.

              * Învăţătorul Ion I. Marinescu din com. Behanu, judeţul Bihor, făcea propagandă legionară în comuna Mălaia.

              * 10 octombrie. Populaţia din Mălaia a fost obligată să plătească 1000 lei pentru medic în vederea eradicării şi combaterii sifilisului.

              * Mihai Sadoveanu vine vara în Voineasa până în anul 1945.

              * Se concesionează iluminatul public în Câineni.

1938.    * 2 februarie. S-a născut în satul Grebleşti – Câineni, prof. dr. ing. Elisabeta Băra, cercetătoare în industria alimentară.

              * A luat fiinţă Cooperativa şcolară Câineni.

              * S-a înfiinţat Căminul Cultural în Brezoi.

          * Fabrica de cherestea Vasilatul din Brezoi este închiriată firmei evreieşti “Namax”

              din Palestina.

              * Brezoiul trece din punct de vedere administrativ de judeţul Vâlcea, Plaiul Cozia.

              * Ministrul Gigurtu a donat un steag (prapure) bisericii din Voineasa.

              * Din campania electoralǎ a ţărăniştilor pentru alegerile parlamentare din Vâlcea a făcut parte şi Constantin Popescu din Brezoi.

1939.     * 16 februarie. S-a născut la Bratoveşti – Titeşti Tuţă Ioana, cercetător.

              * S-a înfiinţat Cooperativa de consum “Ţara Loviştei” cu sediul în Boişoara. Din 1947 a rămas numai pentru Boişoara unindu-se cu Banca Populară. Apoi a fuzionat cu cooperativa Titeşti, apoi cu Cooperativa Câineni şi în cele din urmă cu cea de la Brezoi după care s-a reînfiinţat Cooperativa Boişoara.

              * 4 iunie. A avut loc la Voineasa botezul lui Mihai – Carol Oancea, de către Episcopul Irineu al Eparhiei Noului Severin, fiind de faţă Dinu Simian rezidentul regelui Carol al II- lea şi un sobor de preoţi. Al zecelea copil dintr-o familie era botezat de rege.

              * 12 iunie. Se naşte la Câineni Moţoc Doru, scriitor, dramaturg şi om de cultură.

              * S-a înfiinţat Cǎminul Cultural în Câineni având preşedinte pe Pr. Mircea I. Popescu.

              * Vizitează Brezoiul Nicolae Iorga.

              * Directorul învăţător Carp Greceanu din Brezoi a creat un atelier – şcoală dotat cu utilaje specifice indutrializării lemnului.

             * S-a înfiinţat Biblioteca Publică Locală din Boişoara.

1940.  * 6 mai. La Brezoi s-a născut inginerul şi istoricul Gheorghe N. Efrim. 

              * 29 august. S-a născut în Racoviţa Neagoe Ion, cercetător.

              * S-au înfiinţat şcolile din Proieni şi Drăgăneşti.

              * S-a ridicat biserica din satul Drăgăneşti.

              * În Brezoi se aflau 5 mori ţărăneşti cu apă şi una acţionată electric, 5 brutării.

              * Prof. Ion Ionaşcu a cercetat Loviştea (1938 – 1940) de unde a adunat documente din perioada anilor 1636 – 1666.

              * În timpul guvernării legionare, Victor Medrea din Voineasa a fost desemnat şef al protocolului legionar pe ţară.

             * 10 noiembrie. A avut loc cutremur de pământ la ora 5.39 de 6 grade, care a fost resimţit şi în Lovişte.

1941.     * Biblioteca bisericii Voineasa înregistra 400 de volume de cărţi.

              * 15 februarie. Legionarul Victor Medrea din Voineasa, şeful protocolului legionar pe ţară este arestat la Vâlcea.

              * Biblioteca bisericii Mălaia avea 250 volume de cărţi ; Cǎlineşti 120 volume ; Câineni 230 volume ; Racoviţa 150 volume.

              * Râiul Boia a distrus amenajările forestiere şi o parte dintre cele hidrotehnice : pive şi mori.

              * Fabrica de cherestea Vasilatul din Brezoi a fost vândută inginerului I. Davidescu.

              * Cantina şcolarǎ din Cǎlineşti hrănea 30 elevi.

1942.    * 9 martie. S-a născut la Titeşti Emilian Rouă, inginer, gazetar.

              * S-a ridicat în Brezoi biserica « Sfântul Gheorghe ».

              * Sunt amintite mine de aur la Păscoaia şi Vasilatul.

              * Cantina Societǎţii Carpatina alimenteazǎ 100 de copii sǎraci ai lucrǎtorilor fabricii de cherestea din Brezoi.

              * În războiul din Odessa – Ucraina au căzut 11 morţi din Brezoi.

              * În comunele Racoviţa şi Perişani erau 2 terenuri de sport şi tir.

              * La Perişani se înregistrează ilegalităţi săvârşite de autorităţi la distribuirea porumbului către populaţie.

              * În faţa Gării Cornet se solicită înfiinţarea unui pod plutitor.

              * Se reînfiinţeazǎ Plaiul Loviştea cu reşedinţa la Titeşti pânǎ în 1946.

              * Societatea « Minaur » care a arendat mina de la Valea lui Stan a extras în perioada 1934 – 1942, 43.004 kg. aur şi 79.771 kg. argint.

              * 13 decembrie. Mitroplitul Nifon a slujit la biserica din Brezoi.

1943.   * 5 noiembrie. Se naşte la Brezoi Tomaşelli Angela,  pictoriţă.

              * 13 martie. S-a născut la Câineni Daneş Tudor, prozator şi ziarist.

              * S-a înfiinţat Parohia Grebleşti prin dezlipire de la parohia Câineni.

              * Se înfiinţează Cooperativa Regională « Ţara Loviştei » la Boişoara.

              * Banca « Cerbul Lotrului » din Mălaia era condusă de Gheorghe Popescu.

              * Comunele din Loviştea care au aparţinut de judeţul Argeş vor trece la judeţul   Vâlcea, prin propunerea inspectorului administrativ Joi Gherman.

1944.   * 9 iulie. Peste satul Ciunget – Mălaia au trecut douǎ valuri de avioane.

              * Iunie. Prefectura Vâlcea cere numărul refugiaţilor şi al evacuaţilor din Comuna Mălaia.

              * 21 iunie. Pricopie Pleşanu din Mălaia, ajutor de primar, se prezintă la Prefectura Vâlcea cu colecta pentru răniţi.

              * În perioada mai – august, a avut loc la Brezoi activitatea de vară a Corpului didactic secundar şi a tineretului şcolar, localnic şi refugiat în Brezoi. La deschidere au luat parte : I. P. S. Mitropolitul Olteniei, d-l General D. Popescu, Ministrul de interne cu doamna, col. Mucan, prefectul judeţului Vâlcea, d-na Angela Niculescu, mama Doamnei Mareşal Antonescu şi alţii. Au susţinut conferinţe : Napoleon N. Creţu, prof. Colegiul « Sf. Sava » din Bucureşti ; Georgeta N. Creţu, prof. Liceul de fete « I. Heliade Rădulescu », Bucureşti ; Gheorghe Papagheorghe, inspector general Salonic – Grecia ; Celia Papagheorghe, prof. supl. Liceul Comercial Salonic – Grecia ; I. Prof. Liceul Comercial « Voevodul Mihai 1 », Bucureşti ; El. Nicolau, prof. Liceul Comercial « N. Bălcescu », Bucureşti ; Em. Dimitriu, prof. c. Prof. Din Tecuci ; Viorica Ivancea, prof. Lic. Com. « Doamna Stanca » , Bucureşti ; Lucia Corodeanu, prof. supl. Lic. Băieţi, Buzău ; Ecaterina Tecuceanu, prof. In Invăţ. Muncitoresc Bârlad ; Elena Hladic, prof. supl. Şcoala prof. de ucenice Bârlad ; Prof. Univ. C. Tomescu – Cernăuţi ; prof. Univ. Lecca Morariu – Cernăuţi şi poetul Radu Gyr

           * Septembrie. S-a constituit sindicatul “Lemn şi forestiera”, în care erau prezenţi toţi   muncitorii de pe Valea Lotrului.

              * În localul şcolii din Boişoara a funcţionat Gimnaziu Unic pe toată Loviştea până în 1948.

              * Martie. Învăţătorul Carp Greceanu din Brezoi a fost ales şeful poliţiei judeţului Vâlcea.

               * S-a născut în Câineni Gheorghe N. Surpăţeanu, cercetător.

              * 8.9. 10 septembrie. Mălaia. Ruşii au furat 7 cai, 6 vaci, 4 boi, 1 oaie, 11 porci,, 78 păsări iar din Voineasa 3 cai, 2 porci, 30 păsări, 1 vacă, 1 căruţă.

              * 11 septembrie. S-a născut în Titeşti Vlădescu Florea, învăţător, cercetător şi culegător de folclor.

              * Pr. Contantinescu Ion refugiat din Parohia Stângăceni, judeţul Bălţi, este încadrat la Filiala Parohiei Voineasa – Ciunget : Pr. Victor Lefter refugiat de la Parohia Zain – Tighina, Basarabia este încadrat ca preot la Bumbuieşti – Boişoara ; Pr. Covalciuc V. de la Parohia Pohama – Bodeşti, Basarabia, este încadrat la Parohia Bratoveşti ; Pr. Julian Chipoca de la Parohia Merişeni – Lapuşna, este încadrat la Parohia Grebleşti ; Pr. Babancu Ion de la Parohia Heciu Nou – Bălţi, Basarabia este încadrat la Bumbuieşti ; Pr. Leonte Panaiuc de la Parohia Bălcăuţi – Hotin este încadrat la Găujani – Boişoara: Pr. Butnaru Vasile şi Platon I. au fost încadraţi la Parohia Mălaia.

              * S-a înfiinţat şcoala din Vasilatul.

              * La filiala Arhivelor Statului Vâlcea se păstrează fondul creat de fabrica de cherestea Brezoi şi fondul centralei din Bucureşti, evacuat la Brezoi în 1944, în timpul bombardamentelor.

1945.    * 7 aprilie. S-a născut în Robeşti – Câineni, Gheorghe Sporiş, naturalist.

              * Localul şcolii din Boişoara este transformat în Gimnaziu Unic pentru comunele de pe partea stângă a Oltului.

              * În Brezoi a funcţionat (1945-1946) un lagăr de prizonieri în zona « Bocşelor » în barăci, acum stadionul de fotbal şi râul Lotru.

             * Aurel Baranga a licitat şi adjudecat o pădure de pe Valea Latoriţei.

             * La fabrica Carpatina din Brezoi erau numai prizonieri ruşi, fugiţi de pe front.

             * În perioada anilor 1940-1945 muncitorii folosiţi de Carpatina pe Valea Lotrului varia între 2000-3500 după sezon.

1946.   * În satul Titeşti s-a ridicat un monument în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial şi al Doilea Război Mondial.

              * Iulie. Gala Galaction vorbeşte unei adunări la Brezoi.

              * 8 septembrie. S-au adus sfintele moaşte ale Sfântului Grigore Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa la Voineasa şi în localităţile de pe Valea Lotrului.

              * 24 decembrie. S-a născut la Brezoi Petre Bardaşu, viitorul renumit profesor şi istoric, care a propus varianta Lovişte sau Plaiul Loviştei, în loc de Ţara Loviştei.

              * Funcţiona la Brezoi un cazinou.

1947.   * 14 februarie. S-a născut la Câineni prof. Nicolae Daneş, cercetător, scriitor.

              * 1 mai. Se naşte la Voineasa prof. Gheorghe Stanciu, cercetător, istoric şi om politic.

              * Locuitorii din Titeşti solicită să fie adus în comună Petrache Lupu.

              * La Perişani s-a ridicat un obelisc închinat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

1948.   * A luat fiinţă grădiniţa din Boişoara. Prima educatoare a fost Filofteia Mihai – Frâncu.

           * 1 februarie. La Mălaia s-a născut Bobei Gheorghe, avocat, om politic şi revoluţionar.

              * S-a construit pe Valea Lotrului o cale ferată pentru transportul materialului lemnos de la Voineasa la Brezoi pe distanţa de 55 de km. În perioada 1948 – 1954, s-au construit peste 80 km. de cale ferată îngustă, pe Lotru şi pe afluenţii săi.

              * Podul din lemn de peste Olt a fost luat de ape în dreptul comunei Racoviţa şi moara de la Gura Lotrului, iar instalaţiile şi construcţiile exploatării au fost înnămolite.

              * S-a construit şcoala din Voineasa cu patru săli de clasă.

              * În Brezoi s-a construit dispensarul urban.

              * 11 iunie. În baza legii nr. 119,  sunt naţionalizate fabricile de cherestea din Brezoi : « Carpatina » , primind numele de IPEIL Brezoi, “Vasilatul” şi “Mica”.

              * 23 iunie. Mari inundaţii produse de apa Oltului la Gura Lotrului. Locuitorii au fost evacuaţi cu plutele şi luntrile. Apa a depăşit cu 7 m. nivelul normal.

1949.     * 22 martie. S-a născut la Câineni, satul Robeşti, Frântu Marcela, publicist.

              * A luat fiinţă formaţia corală în satul Boişoara condusă de Pr. I. Ungureanu care în 1952 a obţinut premiul lll – pe ţară. Corul a fost condus apoi de Valeriu Leca şi Ion Piloiu.

              * S-a înfiinţat miliţia în Racoviţa, cu sediul şi “închiosarea”, în casa preotului Petre Popescu, de lângă şcoala Racoviţa.

              * S-a construit o şcoală cu patru săli de clasă la Voineasa.

              * A luat fiinţă, în Boişoara – Bumbuieşti, C. A. P – ul, printre primele din ţarǎ, în mod forţat, dupǎ ce a fost înconjurat satul   Bumbuieşti de armată, care a durat până în 1989.

              * 13 septembrie. S-a pus piatra de temelie a localului   şcolii din Mălaia de către primarul Nicolae Moga.

$11950.     * A început ridicarea bisericii din Găujani care s-a terminat în 1962, când a fost  sfinţită de către P.S. Iosif Gafton.

              * 18 aprilie. Mălaia. S-a născut Alexescu Gheorghe, cercetător, profesor.

              * 23 august. Boişoara. Se înfiinţează gospodăria agricolă CAP. « Steagul Roşu » cu 119 familii de ţărani dintre care 14 colectivişti au fost forţaţi să intre în gospodărie.

           * Loviştea trece din punct de vedere adminitrativ de Regiunea Vâlcea, apoi de Raionul Loviştea – Brezoi, de Raionul Rm. Vâlcea – Regiunea Piteşti şi apoi Argeş, iar prin legea nr. 2 – administrativ – teritorială din anul 1968, face parte din jud. Vâlcea.

              * 6 octombrie. S-a născut la Voineasa, juristul, scriitorul, ziaristul, dramaturgul Mircea Cavadia, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

              * 9 octombrie. S-a născut în Câinenii Mari,  lector univ. Maria M. Daneş – Nemoianu, procuror.

             * Marele cântăreţ Petre Ştefănescu – Goangă vine la Brezoi, la familia Popescu Lotru.

             *  În Mălaia s-a înfiinţat Biblioteca Publică Locală.

             *  Trece în proprietatea statului joagărul lui Popescu

                 Petre şi se desfiinţează, prin demolare, a lui Gheorghe

                 Paroş din Bratoveşti şi Dumitru Fetelea din Grebleşti.

             * Pavel Chilom conduce organizaţia comunistă din Brezoi-Loviştea între anii 19501954.

             * În Brezoi s-a înfiinţat un sanatoriu TBC în casele familiei Iulică Totirescu.

             * Şcoala Generală din Titeşti avea internat cu bursieri.

             * Satul Ţuţuleşti îşi schimbă denumirea în Drăgăneşti.

             * Din acest an s-a desfiinţat comuna Călineşti şi a făcut parte din comuna Racoviţa până în anul 1968.

1951.   * Se înfiinţează Căminul Cultural Câinenii Mari, Câinenii Mici şi Grebleşti.

              * 25 iunie. S-a născut la Mălaia Alexescu Ion, publicist.

              * 29 iunie. S-a născut în satul Robeşti – Câineni Sporiş Mihai, cercetător, istoric, eseist şi doctor în ştiinţe electrotehnice.

              * Septembrie. Se face radioficarea Brezoiului.

1952.   * 29 august. S-a născut în satul Ciunget – Mălaia Bogorodea Gheorghe, psiholog, prozator şi poet.

              * S-a înfiinţat la Brezoi Sectorul de Transport, având 14 maşini de capacitate – 5 tone.

              * La Perişani s-a înfiinţat Biblioteca Publică Locală având ca bibliotecar pe Constantin Poepescu (Puiu).

              * S-a dat în folosinţă Casa de Cultură, cu sprijinul sindicatului UFET – Brezoi.

              * 25 octombrie. S-a născut la Brezoi Grama Gheorghe Mircea, poet şi publicist.

1953.    * 1 ianuarie. S-a născut în satul Grebleşti – Câineni, ing. Marian Pătraşcu, cercetător, scriitor şi publicist. 

              * Se ridică “Şcoala din Deal” în Boişoara.

              * 22 martie. S-a născut la Călineşti – Brezoi Iosif Ion, pictor amator, animator cultural şi prozator.

              * Incendiu la fabrica de cherestea din Brezoi la secţia mobilă.

              * Între Câineni şi Călineşti s-a descoperit un tezaur cu 235 de monede imperiale de argint datate din timpul lui Hadrian la Filip Arabul.

1954.    * Începând din acest an şi până în 1959, un colectiv de botanişti de la Universitatea din Bucureşti realizează cercetări complexe pe Valea Lotrului descriind o serie de plante noi sau rare.

              * În timpul iernii în Loviştea a izbucnit o epidemie de tuse convulsivă.

              * 1 iunie. S-a născut la Brezoi Zamfirache Dan, analist, matematician, publicist.

              * 1 iunie. S-a înfiinţat staţia Meteorologică de la Titeşti.

              * 16 august. S-a instalat la staţia meteo din Titeşti, telefonul.

              * 2 octombrie. S-a născut la Perişani Pr. Dr. Ivan Ilie, teolog, profesor universitar, cercetător şi publicist.

              * În munţii Lotrului s-au făcut investigaţii în rândul muncitorilor de la pădure cu privire la existenţa partizanilor, motivându-se că se face un studiu de către Sanepidul Piteşti pentru a se studia modul de viaţă al forestierilor.

              * S-a înfiinţat şcoala de la Valea lui Stan, iar din 2000 funcţionează în cladire nouă.

              * S-a înfiinţat Căminul Cultural Racoviţa şi Biblioteca Publică Locală.

              * Maria Talpoş din Gruiu – Lupului a reprezentat comuna Racoviţa la Festivalul de la Piteşti.

1955.     * S-a înfiinţat Grădiniţa din Bumbuieşti.

              * 15 iunie. S-a născut la Mălaia pr. Nicolae Moga, teolog, publicist, poet şi cercetător.

              * 4 iulie. S-a născut la Titeşti Popescu Ion, cercetător ştiinţific, publicist şi om politic.

              * În Grebleşti s-a construit un local de şcoală cu clasele l – Vlll şi altul pentru Căminul Cultural.

              * În Robeşti s-a construit un local pentru Căminul Cultural.

1956.     * Se înfiinţează Biblioteca din satul Câinenii Mari.

              * 24 ianuarie. S-a născut la Boişoara Mihai Mihaiţă Lovişte, scriitor, realizator de emisiuni de televiziune.

              * 16 iulie. P. S. Episcop Iosif a săvârşit slujba arhierească la Voineasa, prilej cu care a fost hirotonit în ierodiacon, Gamaliil Vaida, viitorul stareţ al Mănăstirii Cozia. Tot în această zi, P.S. Iosif vizitează şi bisericile din Ciunget şi Mălaia.

              * S-a constituit « Întovărăşirea Racoviţa » cu terenurile din Măgura, Dealul Crucii, Izlazul Satului, Murgaşul, Danul şi Sterminoasa.

              * S-au înfiinţat satele Corbu, Golotreni, Păscoaia, Valea lui Stan, Vasilatu – foste cătune ale comunei Brezoi.

              * Gimnasta Emilia Liţă – Vătăsoiu din Câineni a participat la Olimpiada de la Melbourne.

              * A fost înfiinţat la Brezoi Liceul Teoretic cu secţie de seral, iar din 1960 şi o secţie de zi.

              * În Câinenii Mici erau 786 de locuitori.

              * S-a sfinţit biserica « Naşterea Maicii Domnului » din satul Bradu – Clocotici de către P. S. Iosif.

              * În Voineasa erau 1 186 de locuitori.

1957.   * A fost descoperită o plantă rară, endemică pentru întreg lanţul Carpaţilor – Aubrieta croatica în Muntele Găuri, pe Valea Lotrului.

              * 2 mai. S-a născut la Boişoara Popa Ninel, economist şi doctor în ştiinţe economice.

              * 18 iunie. S-a născut în satul Grebleşti – Câineni Conf. Univ. Dr. Mihai M. Daneş, personalitate în lumea ştiinţei medicale veterinare.

              * 16 noiembrie. S-a născut în satul Spin din comuna Perişani P. S. Irineu (Ioan Popa), episcop vicar al Episcopiei de Râmnic, apoi mitropolit al Olteniei, teolog, profesor universitar, traducător, scriitor.

              * S-a sfinţit biserica din Gruiu – Lupului, com. Racoviţa de către P.S. Iosif. Biserica a fost ridicată între anii 1944 – 1953 prin stăruinţa pr. Oprea Popescu şi Petre Leca.

              * S-a născut la Mălaia, Băzărâncă Nicoliţa, profesor, handbalistă la Chimistul Râmnicu Vâlcea.

              * S-a construit Căminul Cultural din Perişani.

1958.  * S-a construit o nouă şcoală în Bumbuieşti, unde în prezent funcţionează grădiniţa.

              * S-a înfiinţat Biblioteca Publică Locală Brezoi.

1959.    * 1 septembrie a luat fiinţă Şcoala Profesională Pomicolă la Boişoara, care a funcţionat până în 1962 dând o singură serie de abolvenţi.

              * Începe să funcţioneze Dispensarul Societăţii “Cozia Forest”.

              * A început construirea şcolii din Bumbuieşti care a fost terminată în 1961.

              * La Brezoi, pe Valea Puturoasa s-au găsit două tetradrame, de tipul “călăreţ cu   pasăre” romane.

              * În Brezoi, Mălaia, Voineasa a luat fiinţă întovărăşirea.

1960.     * Se ridică Dispensarul medical în Boişoara, care a fost terminat în anul 1962.

              * 29 martie. S-a născut în satul Grebleşti – Câineni canotoarea Rodica I. Frântu, “Maestru Internaţional al Sportului”

              * Ia fiinţă Căminul Cultural Robeşti.

              * 11 mai. Se naşte la Boişoara, Popa Sorin, profesor, autor de cărţi.

              * Din acest an şi până în 1962, un colectiv de la Universitatea din Craiova cercetează flora, vegetaţia şi fauna din Munţii Latoriţei şi Munţii Căpăţănii.

              * Se restaurează monumentul istoric Schitul Cornet de către Direcţia Monumentelor Istorice.

              * Au început tăierile de păduri pe Valea Băiaşului.

              * Gimnasta Emilia Liţă – Vătăşoiu din Câineni a participat la Olimpiada de la Roma.

              * Se înfiinţează satul Vărateca ce aparţine de oraşul Brezoi.

              * S-a renovat şi consolidat biserica « Sfântul Nicolae » din Spinu – Perişani prin stăruinţa pr. Petre Leca.

              * Regiunea Piteşti îşi schimbă denumirea în Regiunea Argeş, iar Raionul Râmnicu – Vâlcea, cu cele 38 de comune, printre care şi cele din Loviştea, aparţin de Regiunea Argeş.

              * A luat fiinţă Întreprinderea Forestieră Brezoi (I. F. T.).

1961.   * 15 iulie. S-a născut la Racoviţa Prundurel Pavel, inginer silvic, drd., publicist.

              * 2 noiembrie. Medicul Andrei Pandrea devine titularul circumscripţiei sanitare din  Boişoara.

              * S-a dat în folosinţă Căminul Cultural din Balota.

1962     * La locul numit « La Luncă », lângă Râul Vadului s-au descoperit cinci unelte primitive de forma unor ciocane din piatră, şlefuite.

              * 14 octombrie. La Mălaia s-a născut Pleşanu Toma, locotenent colonel profesor universitar doctor inginer.

1963.     * 12 mai. S-a sfinţit biserica din Găujani – Boişoara.

              * La Valea lui Stan – Brezoi, s-a descoperit o locuinţă din prima epocă a fierului, de unde s-au cules mai multe fragmente ceramice şi o fusaiolă, un număr de 11 morminte de incineraţie şi vase de cult.

              * I s-a încheiat stagiatura la Boişoara a medicului Andrei Pandrea (1961-1963), perioadă în care a scris cartea Medic la Boişoara.

1964.     * Inundaţii pe Valea Lotrului.

              * A apărut – Monografia comunei Boişoara – autor Constantin Mohanu.

              * P. F. P. Patriarh Iustinian a donat 20 000 lei pentru terminarea lucrărilor la biserica sfinţii « Împărăţi Constantin şi Elena » din Ciunget – Mălaia.

              * S-a construit dispensarul uman din Perişani.

              * S-a construit o şcoală primară în satul Valea Măceşului (Rudaru) din Comuna Voineasa.

              * S-a construit Şcoala Generală cu clasele l – Vlll din satul Copăceni – Racoviţa.

              * 23 iulie. Patriarhul României, Prea Fericitul Pǎrinte Patriarh Iustinian, a vizitat Schitul Cornet.

              * Gimnasta Emilia Liţă – Vătăşoiu din Câineni a participat la Olimpiada de vară de la Tohyo.

              * A fost construit podul din beton peste Olt, în aval de Schitul Cornet.

              * 22 – 25 decembrie. Constantin Mohanu, folcloristul Ovidiu Bârlea şi muzicologul Iosif Herţea înregistrează colinde din Mlăceni, Bumbuieşti, Boişoara şi Găujani.

1965.   * Voineasa a fost racordată la sistemul energetic naţional, iar satul Voineşiţa în 1967.

              * În Câinenii Mari s-a construit un local de şcoală, cu 10 săli de clase.

1966.   * Încep lucrările de amenajare a hidrocentralei de pe Lotru, cu specialişti de la I.S.P.H. Bucureşti, după minuţioase studii geologice, hidrologice şi tectonice.

              * 6 iulie. Prima rulotă pentru muncitori este adusă pe Lotru în vederea organizării şantierului.

              * În Brezoi populaţia era de 6 647 de locuitori.

              * 29 august. Sǎrbǎtorirea a 300 de ani de la înfiinţarea Schitului Cornet la care a participat şi Episcopul Teoctist al Aradului, viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

              * În Voineasa erau 2 640 de locuitori.

              * S-a inaugurat clădirea noii şcolii din Ciunget.

1967.     * 13 aprilie. S-a născut în satul Gruiu Lupului, comuna Racoviţa, Comăneci Ioan, teolog, poet, scriitor şi ctitor de mănăstiri.

              * 10 iunie. Apare la Brezoi revista “Lotru”, editată de Liceul Teoretic  Brezoi.

              * În vara acestui an se executǎ galeria de deviere a râului Lotru, la Vidra.

              * 26 octombrie. Apare în Voineasa ziarul “Lumina de pe Lotru”.

              * Apare cartea lui Andrei Pandrea – Medic la Boişoara.

              * Se repară biserica din Sălişte, comuna Mălaia.

              * A luat fiinţa la Ciunget – Mălaia echipa de fotbal – Energia Mălaia, care a activat în campionatul judeţean.

              * S-a construit Şcoala Generală cu clasele l – lV din satul Bradu – Clocotici, din Comuna Racoviţa.

              * S-a născut în satul Grebleşti – Câineni dr. în economie, Elena Mihaela Rebegel – Pavel.

1968.     * S-a început zidirea şcolii noi în Bumbuieşti care s-a terminat în 1972.

              * Aprilie. Ciunget. Festivalul primăverii.

              * Iulie. Un colectiv al Institutului de Etnografie şi Folclor din cadrul Univerităţii din Bucureşti, condus de prof. Univ. Mihai Pop, cercetează zestrea folclorică a comunei Boişoara. Din acest colectiv a făcut parte : prof. Gheorghe Diaconu şi Ioan Şt. Lazăr.

              * 18 iunie, comuna Titeşti a fost alipită de comuna Perişani.

              * S-a construit “Şcoala din Deal” în satul Găujani.

              * S-a construit Şcoala cu claele l – Vlll, din Poiana, Perişani.

              * S-a înfiinţat Asociaţia sportivă – Bradul – Voineasa şi un cerc de foto-amatori a cineclubului

              * S-a construit un spital în colonia Podul Preajbii – Mălaia.

              * A luat fiinţă Liceul Teoretic – Voineasa.

              * Brezoiul a fost racordat la sistemul naţional energetic.

              * 17 februarie. Brezoiul este declarat oraş.

              * S-a construit din zid biserica din Cucoiu prin stăruinţa pr. Gheorghe Popescu.

              * Se terminǎ lucrǎrile de excavaţii din amprizǎ şi se încep lucrǎrile de injectare la Barajul Vidra – Lotru.

              * S-a zidit Şcoala primară Clocotici – Racoviţa.

              * În Bumbuieşti – Boişoara a început construirea unui nou local de şcoală, terminată în 1972.

              * În Mălaia s-au înregistrat 2 381 de locuitori.

              *  Iulie.Boişoara. Cercetări de folclor în Ţara Loviştei realizate de către Mihai Pop şi Marin Buga, Constantin Eretescu, Corneliu Tăutu, Gheorghe Deaconu şi Ioan St.Lazăr.

              * 27 septembrie. Debutul publicistic al lui Gheorghe Deaconu, interviu cu prof. Dr.Docent Mihai Pop, « Loviştea – o bogată vatră   folclorică », în Orizont, Râmnicu Vâlcea, Anul 1, nr. 34, 27 sept.

              * 29 septembrie. S-a sfinţit biserica din satul Ciunget – Mălaia, de către Arhim. Ghermano Dineaţă, vicarul Episcopiei Râmnicului şi Argeşului.

              * Octombrie. Constantin Mohanu face înregistrări de folclor în Bumbuieşti şi pe Valea Lotrului, Mălaia şi Voineasa.

              * 1 decembrie. La « Festivalul strugurelui » de la Govora, au participat Achim Cenuşă şi Gheorghe Văcăruş din Boişoara.

              * 28 – 29 decembrie. La « Rapsodia Plaiului Vâlcean », concert de colinde, s-au prezentat cete de colindători din Boişoara, Bumbuieşti, Câineni.

1969.     * Moare Cuţescu – Storck – Cecilia.

              * S-a sfinţit biserica « Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena » din satul Poiana – Perişani, ridicată între anii 1966 – 1969, prin stăruinţa pr. Mărgăritescu Dumitru.

              * În acest an s-a construit galeria de injecţii şi cea de acces la Barajul Vidra – Lotru.

1970.     * Inundaţii în luna mai, pe Valea Lotrului.

              * Constantin Mohanu, folclorist, publică în Revista de Etnografie şi Folclor (numerele 3, 4, 6) studiul Obiceiul colindatului în Ţara Loviştei.

              * Se asfaltează drumul Brezoi – Voineasa de pe Valea Lotrului.

              * A luat fiinţă Unitatea de Exploatare şi industrializare a Lemnului – Brezoi (U. E. I. L. –  Brezoi)

              * Apare cartea – Folclor din Ţara Loviştei, cu un Cuvânt înainte de Mihai Pop.

              * S-a renovat biserica « Sfântul Nicolae » din satul Mlăceni – Perişani, prin  stăruinţa pr. Petre Leca.

              * 29 septembrie. Absolvenţii Seminarului Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea, promoţia 1930, vizitează bisericile de pe Valea Lotrului.

              * Se continuǎ lucrǎrile de umpluturǎ la barajul Vidra – Lotru, realizându-se un volum de 571 502 m. 3.

              * 12-13 decembrie. Prof. Vasile Roman, preşedintele C.J.C.A. Vâlcea şi Prof. Ioan Şt. Lazăr organizează consfătuirea « Cercetarea şi valorificarea culturii populare din Ţara Loviştei » (Râmnicu Vâlcea), cu scopul de a lansa un program de cercetare interdisciplinară a culturii populare din Loviştea. Au participat : geograful Ioan Conea, istoricul Aurelian Sacerdoţeanu, folcloristul Mihai Pop, etnografa Georgeta Stoica etc.

              * Apare culegerea corală « Cântă Lotrul. Cântă Oltul », de I. Dumitrescu, CJCA Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, p. 95.

$11971.        * 16 ianuarie. S-a născut la Brezoi poeta Liliana David.

              * S-a desfăşurat la Boişoara prima ediţie a festivalului “Ziua folclorului  loviştean”.

              * Apare cartea – Lovişte mirifc plai – autor, Nicolae Ciurea – Genuneni.

              * 8 februarie. Se hotărăşte dărâmarea bisericii vechi din Voineasa datorită stării precare în care se găsea.

              * 22 martie. S-a născut în satul Gruiu Lupului, comuna Racoviţa, Comăneci Adela, teolog, poetă, jurnalistă şi scriitoare.

              * 22 mai. Al. Dobre, Folclor din Ţara Loviştei, în AT, nr. 684.

              * 20 iulie. Boişoara, Titeşti. « Ziua folclorului loviştean. » Au susţinut comunicări : Andrei Pandrea, Constantin Mohanu, Costea Marinoiu, Nicolae Ciurea şi Ioan St.  Lazăr.

              * Moare luptătorul antifascist Constantin Daneş (1889 – 1971) din Câineni.

1972.     * Apare cartea – Ţara Lotrului – de V. Hosu Longin.

              * 28 februarie. Începe acumularea apei în lacul de la Vidra – Lotru.

              * Se construieşte în Brezoi, brutăria.

              * 3 iunie. Nicolae Ceauşescu vizitează Hidrocentrala Lotru.

              * Se construieşte (1972 – 1973) la Brezoi clădirea pentru poştă.

              * Au loc săpături arheologice cu militari la castrul roman de la Titeşti.

              * 27 noiembrie. Este pus în funcţiune Hidroagregatul 1, Ciunget

1973.     * S-a dat în folosinţă Căminul Cultural Voineasa, cu o sală de spectacole şi o bibliotecă.

              * A apărut cartea « Folclor din Ţara Loviştei” de Constantin Mohanu.

              * Apare cartea – ”Brezoi, 1873 – 1973. – 100 de ani de industrie forestieră » – autori: Petre Bardaşu şi Gheorghe Simeanu.

              * Şcoala din Voineasa avea 520 de elevi.

              * S-au terminat umpluturile la barajul Vidra – Lotru.

              * Şcoala Generală cu clasele l – Vlll de la Vidra – Voineasa s-a închis.

              * S-au fǎcut cercetǎri la castrul roman de la Racoviţa de cǎtre Cristian M. Vlǎdescu şi Gheorghe Poenaru – Borda.

              * Au început lucrǎrile la cele douǎ Microhidrocentrale : Mălaia şi Brǎdişor.

              * 20 decembrie. Este pus în funcţiune hidroagregatul nr. 2 de la Ciunget.

$11974.                    * Mai. Debutul Ansamblului folcloric “Ţara Loviştei” din Boişoara, pregătit de Gheorghe Deaconu, Ioan Şt. Lazar şi Ioan Piloiu, împreună cu animatorii culturali ai locului.

              * Apare cartea – Folclor din Ţara Loviştei (Racoviţa) – autor Costea Marinoiu.

              * Ansamblul folcloric “Ţara Loviştei” din Boişoara reprezintă judeţul Vâlcea la Festivalul de folclor “Cântecele Oltului”, (ediţia a Vl-a), Călimăneşti, cu spectacolul « Florile dalbe ».

              * S-a pus în exploatare barajul de la Galbenul, de pe râul Latoriţa.

              * Se construieşte în Brezoi, creşa de copii, care este inaugurată în 1978.

              * La Brezoi a fost construită actuala clădire a secţiei de pediatrie a spitalului.

              * A luat fiinţă Ansamblul folcloric « Izvorul frumos » din Racoviţa, cu dansatori, colindători, solişti instrumentişti şi vocali.

              * Ansamblul folcloric din Racoviţa a participat la Festivalul « Cibinium » – Sibiu.

              * Noiembrie. A fost înfiinţat Ocolul Silvic Latoriţa – Ciunget.

1975.  * Debutul Ansamblului folcloric “Izvorul frumos” din Racoviţa, animat de Ion Stoinea, la Călimăneşti, ansamblu constituit şi pregătit sub conducerea artistică a  dmnului Gheorghe Deaconu.

              * 19 mai. Râmnicu Vâlcea. Manifestare literar-artistică realizată de TVR la care au participat şi grupurile folclorice din Mălaia, Boişoara şi Racoviţa.

              * Iunie. Inundaţii pe Valea Lotrului.

              * În acest an şi în 1981, P. Decei descrie speciile de peşti din bazinul Lotrului.

              * Apare cartea – Fântâna dorului – autor, Constantin Mohanu.

              * S-a construit în Mălaia Căminul Cultural.

              * Şcoala din Puru – Vidra, Voineasa s-a desfiinţat.

              * Apare cartea « Balada Lotrului » de Ioan Meiţoiu (versuri), Gheorghe Dumitrescu (muzică)

              * S-a construit în Mălaia un dispensar, cu cabinet stomatologic, sala de tratament şi consultaţii.

              * Iunie. Racoviţa. Se constituie colectivul zonal « Loviştea » al Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor Vâlceni.

              * S-a construit în Mălaia localul pentru grădiniţă.

              * Liceul Teoretic din Brezoi se numeşte Liceul industrial Brezoi – Loviştea.

              * Folcloristul Constantin Mohanu culege şi înregistrează folclor din Bumbuieşti, Blănoi, Boişoara, Găujani, Racoviţa, Brezoi, Voineasa, Mălaia, Ciunget.

              * În 27 de sate, formând 4 comune: Boişoara, Câineni, Perişani, Racoviţa, se aflau, 17 000 locuitori.

              * Timp de mai mulţi ani (1967, 1968, 1970, 1972, 1974 şi 1975) medicul Andrei Pandrea a cercetat cele 34 de sate din Loviştea din punct de vedere : geologic, geografic, ecologic, arheologic, istoric, numismatic, antropologic, demografic, toponimic, etnologic, etnografic, arhitectural etc. A consemnat peste 17 000 de toponime, 15 000 antroponime, 11 000 de nume familii diferite, 800 piese folclorice etc.

              * 31 august. Este pus în funcţiune cel de-al treilea hidroagregat de la Ciunget.

1976.   * Februarie. A luat fiinţă Cooperativa de consum – Mălaia.

              * 2 octombrie. P. S . Gherasim a vizitat biserica din Mălaia şi Voineasa.

              * 16 decembrie. Decretul nr. 416, este actul de naştere a staţiunii Voineasa.

              * S-a înfiinţat la Brezoi “ Clubul copiilor”.

              * Primul Festival « Izvorul Frumos » Racoviţa, « Cântecele Loviştei”, la care au participat artişti populari din Voineasa, Mălaia, Brezoi, Perişani, Câineni, Boişoara, Racoviţa, Sălătruc (Argeş), Sebeş (Sibiu). Festivalul a durat până în 1980.

              * Apare cartea « Cetatea luminilor », antologie literară. Omagiu constructorilor hidrocentralelor de pe Lotru şi Olt.

              * La Păscoaia, Valea lui Stan, Călineşti, Grădiniţa « Caritas », Clubul Copiilor din Brezoi au fost înfiinţate grădiniţe pentru copii.

             * S-a construit Dispensarul uman din Racoviţa.

1977.     * 5 ianuarie. Situaţia populaţiei pe localităţi: Brezoi – 6 907; Boişoara – 2 863; Câineni – 4 129; Mălaia – 3 412; Perişani – 5 219; Racoviţa – 2 459; Voineasa – 3 967.

              * 4 martie. A avut loc un cutremur de pământ de 7,2 grade la orele 21.22, care a fost resimţit şi în Lovişte.

              * S-a inaugurat în Perişani o şcoală nouă, cu o clădire mare.

              * În Robeşti erau 361 de locuitori.

              * S-a acoperit cu tablă de cupru Schitul Cornet, cheltuindu-se 250 000 lei.

              * În timpul verii a fost organizat la Voineasa, de către Societatea de Ştiinţe Biologice din ţară, tabăra naţională a profesorilor de biologie.

              * Au fost puse în funcţiune barajele de la Pietrimanu, de pe râul Latoriţa şi Jidoaia de pe râul Jidoaia.

1978.    * 15 februarie. Centrala electricǎ de la Mălaia a fost pusă în exploatare, cu o putere instalată de de 18 MW.

              * A fost înmormântat la Voineasa, Victor Medrea 1904 -1978, membru marcant al mişcării legionare, Director de Presă şi Şeful Protocolului Statului în timpul guvernǎrii legionare.

              * 24-25 iunie. Vaideeni. « Învârtita Dorului » manifestare folclorică la care au participat ansambluri de profil din Mălaia şi Racoviţa.

              * 3-6 august. Festivalul de folclor « Cântecele Oltului » ediţia a X – a, Călimăneşti, a participat ansamblul păstoresc din Mălaia.

              * A fost pus în funcţiune staţia de pompare de la Balindru.

              * Decembrie 27. Se citeşte la postul de radio Europa Liberă, scrisoarea Ieromonahului Cristofor Popescu, pentru salvarea Schitului Cornet de a nu fi dărâmat în vederea construirii hidrocentralei de la Cornet.

1979.    * Ansamblul folcloric al Căminului Cultural Mălaia a obţinut locul ll la Festivalului naţional “Cântarea României”.

              * Beldiman Lidia de la Şcoala Generală Voineasa, solistă de muzică uşoară a obţinut locul lll la Festivalul naţional “Cântarea României”, iar Petru Mărunţelul din Perişani, lucrător în lemn a obţinut locul lV. Clubul muncitoresc Brezoi a obţinut în cadrul aceluiaşi festival Diploma specială.

              * Apare în Bălceşti pe Topolog, Societatea « Prietenii Muzeului Bălcescu », studiul – Din istoricul exploatărilor forestiere de pe Valea Lotrului – semnat de către Petre Bardaşu.

              * La spitalul Brezoi se construiesc noi dependinţe.

              * Ianuarie – Iunie. În cadrul concursului « Hronic vâlcean », au fost apreciaţi următorii animatori culturali : Elena Anton, Ion Răduţ, Costinel Daneş din Câineni ; Ion Nistor şi Nicolae Stanciu din Voineasa ; Nicolae Daneş din Racoviţa.

              * Octombrie. Sfinţirea Bisericii « Sfânta Parachiva şi Sfântul Iosif » din Mălaia de către P. S. Gheraim.

              * 17 decembrie. La Mălaia s-a născut Pavelescu Alin, profesor şi solist de muzică populară.

              * În Voineasa erau 3 953 de locuitori.

1980.   * Noiembrie. S-a organizat prima instalaţie eoliană din ţara noatră pe Muntele Pietrimanu, pe Culmea lui Maxim, de către specialiştii de la ICEMENERG Bucureşti, la o înălţime de 1 900 m., care a funcţionat până în 1985.

              * Apare cartea – Ţara Loviştei – de Ilie Purcaru.

              * Canotoarea Rodica Frântu din Grebleşti – Câineni a obţinut la Olimpiada de vară de la Moscova, medalia de bronz.

              * Apare cartea – Însemnări din zilele de luptă – de Constantin T. Stoika. (Jurnalul de luptă al sublocotenentului – din 31 iulie – 20 octombrie 1916)

              * Apare cartea – Posada – de Nicolae Stoicescu şi Florian Ţuca.

1981.     * U.G.S.R. a preluat de la A.C.H. spaţiile de cazare ale muncitorilor din Voineasa pe care le-au transformat în spaţii de odihnă şi tratament.

              * A fost dată în folosinţă centrala hidroelectrică de la Brădişor cu o putere instalată de 115 MW. Apa uzinată (turbinată) prin cele două hidroagregate are un curs subteran din centrală şi până la Cârligul Mare pe o galerie de fugă, de 15 km.

              * 18 octombrie. P.S. Gherasim a vizitat biserica parohială din Voineasa.

              * Canotoarea Rodica Frântu din Grebleşti a participat la Campionatele Mondiale de gimnastică de la Munchen.

              * Apare cartea « Folclor muzical din Ţara Loviştei » de Ioan Piloiu.

              * La Societatea « Exploatarea Minieră Vâlcea », sector Brezoi – Cataracte, lucrau 300 de muncitori.

1982.     * 26 martie. Centrala electricǎ de la Brădişor a fost pusă în funcţiune.

              * 24 aprilie. Andrei Pandrea şi-a luat titlul de doctor, cu teza: Contribuţii la studiul etnologic al terminologiei de rudenie din Ţara Loviştei (“Contribution a l`etude etnolohique de la terminologie de la parente au – Pays de Loviteas – Roumanie”), la Sorbona.

              * 28 iunie. Este pus în funcţiune hidroagregatul nr. 2 de la Brădişor.

1983.     * S-a realizat alimentarea cu apă a satului Titeşti.

              * Prin Decizia 348/ 1983 a Consiliului Popular al judeţului Vâlcea, s-a înfiinţat rezervaţiile naturale: de la Balindruţu – Stricatul (Voineasa), Valea Călineşti – Beletel (Brezoi), Câlcescu (Voineasa), Cristeşti (Voineasa), Miru – Bora (Voineasa), Iezerul Latoriţei (Mălaia), Defileul Latoriţei (Mălaia), Muntinu (Mălaia), Găuri (Voineasa), Piatra Târnovului (Mălaia), Valea Doabra (Brezoi), Sterpu – Dealul Negru (Voineasa).

              * În Voineasa erau 2 331 de locuitori.

              * Canotoarea Rodica Frântu din Grebleşti a participat la Campionatul Mondial de la Duisburg.

              * Mai. La Voineasa a avut loc simpozionul “Omul şi muntele”.

1984.  * A fost înfiinţat pe albia lacului Brădişor – Mălaia Complexul salmonicol – Brădişor.

             * 17 februarie. Se naşte la Brezoi poeta Maria Daniela Constantin. A obţinut premii pentru poezie.

             * Se asfaltează drumul Voineasa – Vidra pe varianta Mănăileasa.

1985.    * Se ridică clădirea nouă a Primăriei Boişoara, până în anul 1988, cu  fonduri de la stat.

              * 4 februarie. S-a născut la Brezoi poeta Ştefania Fereştean.

              * 22 februarie, Se naşte la Brezoi poeta Maria Comandaşu, membră a Societăţii Tinerilor Creatori şi Artişti Vâlcea.

              * 20 mai. Absolvenţii Seminarului Teologic Craiova, în frunte cu prof. Buzerea Vasile, vizitează bisericile din Voineasa şi Ciunget.

              * A fost pus în funcţiune MHC Voineasa lll.

              * Octombrie. Festivalul de folclor « Lovişte, mirific plai » s-a defăşurat în Boişoara şi Perişani.

1986.    * 30 mai – 1 iunie. “Omul şi muntele”. Sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice – Voineasa. Au participat: Dr. Lucian Badea, Dr. Gheorghe Niculescu, D. Călin Danuţ, Prof. Univ. dr. doc. Traian I. Ştefureac, Cornel Pop, Ion Banu, Dr. Gheorghe Ploaie, Prof. Ioan Şt. Lazăr, Mihaela Dinu, Dr. Dan Munteanu, Dr. Dimitrie Oancea, Gheorghe Stănescu, Aneta Luca, Prof. Dr. Costea Marinoiu, Prof. Ana Teodorescu, Dr. Gh. Pavelescu, Ion Dobrescu, Prof. Ghiţă Procopie, Dr. Nicolae Bocaiu, Dr. Viorel Soran, Dr. Margareta Borcea, Dr. Zigo Emeric, Dr. Mircea Buza, Dr. Kătălin Bartok, Dr. Adrian Georgescu, Dr. Mihaela Pauca – Comănescu, Dr. Traian Rădoi, Dr. Ferdinand Tauber, Prof. Lorin Popescu, Prof. Cornel Rusu, Petre Popescu şi Acad. Romulus Vulcănescu.

              * Au fost puse în funcţiune MHC Voineasa l şi Voineasa ll.

              * 15 octombrie. P. S. Calinic, Episcop Vicar a vizitat biserica Voineasa.

              * 24- 27 decembrie. Boişoara. Festivalul folcloric « Datina ».

              * 29 decembrie. Este pus în funcţiune hidroagregatul nr. 1, de la Gura – Lotrului.

1987.   * 31 ianuarie. S-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din Lovişte, la Obârşia Lotrului, 32,2 C

              * 22 mai. S-a demolat vechea şcoală din Titeşti.

              * Datorită unei ierni blânde, numeroase cinteze au migrat pe Valea Lotrului, ajungând până la Cataracte.

              * În Câinenii Mici erau 3470 de locuitori.

              * Este pusă în funcţiune cu o putere de 2000 KW, CHEMP (centrală hidroelectrică de mică putere) pe râul Boia.

1988.     * S-a construit sediul pentru Poliţia din Boişoara.

              * 6 iulie. S-a înregistrat cea mai ridicată tempertură, la Voineasa, de 35, 6 C.

              * 10 iulie. Resfinţirea bisericii Sfântul Ierarh Nicolae din Voineasa de către P. S. Gherasim, Episcopul Râmnicului.

              * 6 august. P. S. Calinic Episcop vicar a vizitat biserica Voineasa.

              * Septembrie. Boişoara. Festivalul « Pe plaiurile Boişoarei », ediţia a IV-a.

1989.   * În Voineasa erau: 310 bovine, 3 429 ovine, 119 caprine, 37 cabaline, 292 porcine, 2 500 păsări şi 100 familii de albine.

              * La Brezoi a luat fiinţă Parchetul.

              * 21 decembrie. Revoluţia împotriva sistemului comunist.

1990.     * A luat fiinţă ansamblul folcloric “La obârşia Lotrului” – Voineasa.

              * Încep să fie electrificate satele Racoviţa, Copăceni, Bradu, Clocotici, Ţuţuleşti, Balota.

              * S-a început construirea unei clădiri pentru Căminul Cultural Bumbuieşti – Boişoara.

              * 2-5 august. Turneul festivalului de folclor « Cântecele Oltului » – Călimăneşti în Brezoi.

1991.  * S-au desfiinţat şcolile din Proieni, Drăgăneşti şi Vasilatu.

              * 20 iulie. Colocviul interdisciplinar « Lovişte, mirific plai », la Boişoara şi Perişani.

              * Ansamblul « la Obârşia Lotrului » din Voineasa a participat la Cântecele Oltului, la emisiunea « Tezaur folcloric » realizator Marioara Murărescu, la Festivalul Ciobănaşul – de la Buzău şi Sighetul Marmaţiei.

              * IPCF Bucureşti a executat foraje în infrastructura podului de la Gura Lotrului şi s-a constatat degradări ale mortarului la rosturile zidăriei din moloane.

             * 8 septembrie. În cadrul festivalului « Brâul de Aur » – sărbătoarea dansului şi portului popular vâlcean – ediţia a XXI – a, Bărbăteşti, a fost câştigată de formaţia de dansuri populare din Mălaia, care a intrat în posesia trofeului « Brâul de aur ».

             * 18 – 26 septembrie. Chişinău. La invitaţia Ministerului Culturii din Republica Moldova, Ansamblul folcloric « Ciobănaşul » din Mălaia a prezentat un spectacol în coregrafia Maria Constantinescu şi a regizorului moldovean Andrei Băleanu, spectacol transmis în direct de Televiziunea din Republica Moldova.

             * 20 decembrie. Râmnicu Vâlcea. Primul festival de colinde « Din moşi-strămoşi » la care au participat cete de colindori din Câineni, Mălaia şi Voineasa.

1992.     * 7 ianuarie. Populaţia pe comune era astfel: Brezoi – 7 547; Boişoara – 2 304; Câineni – 3 002; Mălaia – 1 966; Perişani – 4 291; Racoviţa – 1 919; Voineasa – 2 255.

              * 29 februarie. P. S. Irineu, Episcop Vicar a vizitat biserica Voineasa.

              * 19 aprilie. Mihai Sporiş – Voineasa este ales membru în Consiliul Judeţean Vâlcea.

              * 5 – 14. Iunie. Ansamblul folcloric – « La Obârşia Lotrului » – Voineasa face un turneu în Elveţia, în localităţile : Genolier, Geneva – sediul ONU, Jussy, Charmey şi Lausanne.

              * 20 iulie. La Boişoara a avut loc Colocviul interdisciplinar « Tradiţie populară şi startegie culturală în Ţara Loviştei » şi a fost lansat proiectul cultural “Ţara Loviştei”, zona de   protecţie etnoculturală de interes naţional.

              * CHEMP Boia 3 a fost pus în funcţiune cu o putere instalată de 500 KW.

              * 6 noiembrie. Voineasa. Concursul de interpretare pentru solişti de muzică uşoară. Ediţia l. Au participat : Daniela Gyorfi, Marina Florea, Mirabela Dauer, Ion Luchian Mihalea, Gabriel Cotabiţă.

1993.    * Ansamblul folcloric – La obârşia Lotrului – Voineasa face un turneu în Moldova, la Chişinău.

              * 20 martie. La Voineasa, grupul folcloric “La Obârşia Lotrului”, a prezentat un spectacol la împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Centrului judeţean de valorificare a folclorului Vâlcea.

              * 10 aprilie. S-a realizat de domnul regizor Alexandru de la Televiziunea Română un film documentar despre Nunta din Lovişte. Filmarile au fost realizate în Mălaia şi Voineasa.

              * 10 – 12 iunie Voineasa. Festivalul de muzică populară “Filofteea Lăcătuşu” s-a desfăşurat la Voineasa, prima (şi unica) ediţie, având ca director de festival pe Marioara Murărescu şi ca preşedinte de juriu pe prof. Univ. Dr. Emilia Comişel, Constantin Arvinte, Eugenia Florea, Maria Netcu – Cârstoiu. Au susţinut recitaluri : Mariana Anghel, Vasilica Dinu, Leontina Dorca, Mariana Ionescu, Gheorghiţa Nicolae, Elena Roizen, Steliana Sima, Nicolae Furdui Iancu, Ion Lupu, Drăgan Muntean, Gheorghe Roşoga, instrumentiştii Constantin Ceauşu şi Gheorghe Voinic.

              * 28 mai. S-a resfinţit monumentul eroilor din Brezoi de către P. S. Gherasim. Au fost de faţă Iulian Comănescu, prefectul judeţului, primari, preoţi, veteranii comunelor învecinate şi  un numeros public. Este singurul monument din ţară unde sunt trecute numele Basarabiei şi Bucovinei ocupate de ruşi în 1940 prin notele ultimative din 26 şi 28 iunie şi eliberate de români în iunie – iulie 1941, sub conducerea generalului Antonescu şi ocupate iarăşi de ruşi în 1944.

              * La Brezoi a avut loc simpozionul de comunicări şi referate, ”Omul şi Muntele”.

              * Ansamblul folcloric – La Obârşia Lotrului – Voineasa a obţinut trofeul « Poarta Romei » la festivalul internaţional al Ţărilor Latine, la care au participat formaţii din Mexic, Italia, Spania şi Franţa.

              * La concursul de la Bărbăteşti, Ansamblul – La Obârşia Lotrului – Voineasa, a obţinut trofeul « Brâul de Aur ».

              * 5 septembrie. P. S. Irineu, Episcop Vicar a slujit în biserica Sfântul Nicolae din Voineasa.

              * S-a construit Monumentul Eroilor din satul Mlăceni.

1994.   * Gelu Păltineanu este numit şef la Ocolul silvic Latoriţa, Ciunget – Mălaia.

              * Apare cartea lui Andrei Pandrea, Unde s-a dat bătălia de la Posada, în Aalborg – Danemarca.

              * 11 decembrie. Râmnicu Vâlcea. Căminul Cultural Voineasa s-a confruntat în finala concursului artistic al aşezămintelor culurale “Tinereţe fără bătrâneţe”

1995.     * A luat fiinţă echipa de fotbal “Energia Mălaia”.

              * Ansamblul folcloric – La Obârşia Lotrului – Voineasa, turneu în Franţa – Normandia, schimb cultural cu grupul « Cach Le Via ».

              * Între anii 1995 – 1999, se construieşte la Brezoi o nouă clădire pentru primărie, circumscripţia fiscală şi trezorerie.

              * Apare cartea « Boişoara. Contribuţii monografice » de Petre Popescu , Valerian Popa.

              * 8 septembrie. Bărbăteşti. Festivalul de folclor « Brâul de Aur » a fost câştigat de Ansamblul folcloric « La Obârşia Lotrului » din Voineasa.

              * Căminul Cultural Voineasa a fost premiat pentru cea mai bună activitate a căminelor culturale din judeţul Vâlcea.

1996.    * Turneu în Grecia a ansamblului – La Obârşia Lotrului – Voineasa la Festivalul sărbătoririi eliberării Traciei. Au fost prezente formaţii artistice din Bulgaria, Georgia, Grecia.

              * 11 februarie. A fost înmormântat Pr. Marinescu Dumitru, preot în Brezoi şi protopop de Lovişte.

              * Petre Bardaşu – Brezoi este ales membru în Consiliul Judeţean Vâlcea, din partea Convenţiei Democrate.

              * Se resfinţeşte biserica Intrarea în biserică din Brezoi de către P. S. Gherasim.

              * 10 august. Grupul folcloric din Mălaia a participat la manifestarea culturală « Hora noastră din străbuni » la Bujoreni.

              * Apare cartea « Florile dalbe. Colinde din Ţara Loviştei » de Ioan Piloiu.

              * 1 noiembrie. Se înfiinţează Judecătoria Brezoi.

              * Se înfinţează la Brezoi, Fundaţia pentru Dezvoltare Comunitară Locală.

1997.     * 1 iunie. În biserica din Ciunget şi din Voineasa a fost lansat volumul de Colinde al prof. Ionel Piloiu. Au fost de faţă, prof. Gheorghe Deaconu, Maria Constantinescu şi numeros public.

              * 20 septembrie. La Brezoi a avut loc “Parcul Tradiţiilor” şi prezentarea Fundaţiei Comunitatea pentru Dezvoltare locală Brezoi.

1998.   * 5 iulie. Regele Mihai împreună cu soţia sa Ana, a vizitat Valea Lotrului. S-a oprit în Voineasa la primărie şi la Obârşia Lotrului.

              * 29 iulie. Brădişor. Prima tabără de artă plastică.

              * Brezoiul avea 7 706 de locuitori.

              * A fost înfiinţată Biblioteca Publică Locală Perişani.

1999.  * Producţia de păstrav din cadrul complexului C.S. Brădişor a fost de 136 tone, din care 118 t. au fost valorificate pe piaţa internă a ţării.

              * IMAT, societate de cablu, a introdus televiziunea prin cablu în Voineasa.

              * 23 mai. S-a resfinţit biserica “Sfântul Gheorghe” din Parohia Brezoi ll de către P. S. Gherasim, Episcopul Râmnicului, prilej cu care a hirotonit preot, pe diaconul Popescu Constantin, pe seama parohiei Maldăr – Slatina şi diacon pe tânărul Ghebăruş Gheorghe.

              * 7 noiembrie. Sfinţirea bisericii “Sfântul Gheorghe” din Bratoveşti de către P. S. Gherasim, Episcopul Râmnicului, şi P. S. Visarion Răşinăreanu, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. A fost de faţă şi Popescu Ion, Prefectul Sibiului, fiu al satului.

              * Firmele Dayde şi Pille din Paris care au construit podul de fier, de cale ferată, de la Proieni, inspectându-l la o sută de ani, l-au scos din garanţie.

2000.   * 4 mai. Mihai Sporiş este ales membru în Consiliul Judeţean Vâlcea din partea Partidului Democrat.

              * 27 mai. Voineasa. Concursul “Cea mai bună bibliotecă comunală din judeţ”. Au participat Bibliotecile din : Voineasa, Boişoara, Câineni, Mălaia, Perişani, Racoviţa.

              * 29 august. P. S. Gherasim a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cornet, împreună cu P. S. Visarion Răşinăreanu, Arhiepiscop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, înconjurat de un sobor de 28 preoţi. A hirotonit în diacon pe tânărul Cojocaru Mihai Irinel şi în preot pe diaconul Bădescu Octavian Ion, pe seama Parohiei Cârcea, Mitropolia Olteniei. P. Cuv. Părinte Mina Stan – stareţul Schitului Cornet a fost hirotonit arhimandrit. 

              * Apare cartea – Cu puşca după zmei – de Andrei Pandrea (suţine şi o teză de doctorat: Contribuţii la studiul etnologic al terminologiei, rudeniei în Ţara Loviştei, publicată la C.N.R. din Paris în 1983.)

              * Apare cartea – Ţinutul dintre Olt şi Jiu la nord de paralela 45 – autor Gheorghe Sporiş.    

              * 15 octombrie. Sfinţirea bisericii cu hramul « Sfântul Nicolae şi Sfânta Filofteia » din satul Copăceni, comuna Racoviţa de către P. S. Gherasim înconjurat de 16 preoţi şi mulţime de credincioşi. Pr. Mărăcine Constantin parohul a primit rangul de iconom stavrofor.

              * 24 octombrie. P. S. Irineu, arhiereu vicar, vizitează mai multe biserici din Lovişte ca: Boişoara, Găujani, Grebleşti şi Câineni.

              * Apare la Şcoala Generală din Voineasa revista “Re – Creaţia noastră”, editată de  pr. Nicolae Moga.

2001- 2010

2001.     * În Mălaia s-au înregistrat 2 400 de locuitori.

              * Situaţia întreprinderilor pe localităţi se prezinta astfel: Brezoi – 92; Boişoara – 1; Câineni – 13; Mălaia – 16; Perişani – 12; Racoviţa – 11; Voineasa – 28.

              * 4 iunie. Luni a doua zi de Rusalii s-a resfinţit biserica “Sfânta Treime” din Gruiu – Lupului, Parohia Bumbuieşti, de către Pr. Consilier Ionescu – Emil.

              * 8 august. P.S. Irineu, arhiereu vicar, a vizitat parohia Brezoi.

              * 22 august. P. S. Gherasim vizitează Parohia Racoviţa.

              * Apare cartea – Biserica Sfântul Nicolae din Voineasa – autori: Pr. Nicolae Moga şi Maria – Magdalena Moga.

              * 21 septembrie. P. S. Gherasim vizitează parohiile din Brezoi.

              * Apare cartea – Toponimia Loviştei –  autor Costea Marinoiu.

              * 9 octombrie. P.S. Gherasim a vizitat parohiile: Câineni l, Câineni ll, Grebleşti, Titeşti, Perişani şi Spinu, ultimele trei parohii având biserici noi în lucru, în stadiu avansat de contrucţie.

              * CHEMP Boia 2 a fost pusă în funcţiune cu o putere instalată de 500 KW.

              * 11 noiembrie. La Perişani a avut loc simpozionul “Posada 1330”. Au evocat evenimentul: Ing. Dr. Mihai Sporiş, Dumitru Lazăr, Costea Marinoiu, Nicolae Antonescu, Marin Bulugea, Telu Popescu, Ion Popescu.

              * S-a ridicat Monumentul Eroilor de la Posada închinat luptei din anul 1330.

              * 6 decembrie. Zilele Voinesei, Ediţia l. Mircea Cavadia, fiu al satului, jurist, gazetar, romanicier a primit titlul de « Cetăţean de Onoare » al Comunei Voineasa.

2002.  * 11 martie. Prezentarea cărţii “Mălaia – Repere monografice” la Primǎria Mǎlaia, scrisă de Pr. Moga Nicolae, în prezenţa domnilor: Gheorghe Diaconu, Elena Stoica, Costea Marinoiu, Petre Petria, D. Mitrana, primar Ion Moga şi numeros public.

              * 11 martie. Vâlcea-610, Itinerar cultural « tinereţea unui judeţ bătrân », au fost vizitate toate localităţile din nordul judeţului Vâlcea de către reprezentanţii organismelor culturale ale judeţului.

              * 19 mai, are loc referendum pentru înfiinţarea Comunei Titeşti, iar la 18 decembrie se promulgă legea pentru înfiinţarea Comunei Titeşti.

           * Mai. În cadrul Filmului Documentar de la Curtea de Argeş, Televiziunea – Vâlcea 1- a obţinut premiul, cu un film documentar depre  Biserica veche Ciunget, realizat de Dan Mihalcea.

           * 27 iunie. Lansarea volumului, Petre Bardaşu, studii de istorie, îngrijit de Aneta Bardaşu.

           * 11 iulie. La Voineasa, în sala Bibliotecii din staţiune, a avut loc lansarea cărţii – Voineasa trecut şi viitor – a doamnei Dobrin Petria. Au fost de faţă la eveniment: Petre Petria, Costea Marinoiu, Mihai Sporiş, Pr. State Nicoale – Burluş, Dulcea Gheorghe – primarul comunei, Pr. Nicolae Moga şi numeros public.

           * 14 – 19 august. Boişoara. Tabăra de cercetare folclorică coordonată de prof. Univ. Dr. Nicolae Constantinescu.

           * A fost pusǎ în funcţiune Hidrocentrala de la Cornet.

           * 6 septembrie. La Căminul Cultural Mălaia, a avut loc seminarul judeţean “Problematica dezvoltării Zonei Montane a judeţului Vâlcea şi Forumul judeţean al muntelui Vâlcea ». Au participat: Mircea Perpelea – prefectul judeţului Vâlcea, Moga Ion – primarul Comunei Mălaia, prof. Univ. dr. Radu Rey, ing. Ion Câlea, prof. Dr. Gheorghe Ploaie, Lera Mircea, ing. Ion Turcu şi primarii din zona montană a judeţului Vâlcea. Primarul Moga Ion a fost ales în Consiliul Naţional pentru redactarea Legii Muntelui.

           * 8 octombrie. Preşedintele României Ion Iliescu, împreună cu ministrul industriilor Dan Ioan Popescu, vizitează Uzina Ciunget, cu prilejul a 30 de ani de la punerea în funcţiune.

           * 10 noiembrie. La Perişani a avut loc simpozionul “Posada – 1330. Pagina de istorie”. Au participat: prof. Univ. dr. Alexandru Stănescu, dr. ing. Mihai Sporiş, prof. Dumitru Lazăr, prof. Costea Marinoiu, col. ® Nicolae Mazilu, ing. Dumitru Gogiu, Mircea Onica, prof. Gheorghe Stanciu, Laura Vega Marcu, Nicolae Fetelea – primar Câineni, Ioan Fâşcă – primar Racoviţa, locuitori ai satelor din Perişani şi autorităţi locale.

           * În sala “Constantin Brâncuşi” din Palatul Parlamentului, a avut loc expoziţia “Sacralitatea – asimilări şi sinteze culturale în spaţiul vâlcean”. Cu acest prilej s-a editat un album care cuprinde imagini cu Biserica veche din Ciunget, în număr de 4. Iar pe prima copertă, imagine parţială cu fresca ctitorilor.

           * 14 noiembrie. La Mălaia s-a desfăşurat consfătuirea zonală “Cariera de bibliotecar şi calitatea profesională”.

           * 5 decembrie. Voineasa. Sala Bibliotecii din staţiune. Lansarea cărţii – Voineasa paradigma identităţii – de Pr. Nicolae Moga şi Prof. Gheorghe Stanciu. Au fost de faţă: Dumitru Lazăr, Costea Marinoiu, Mihai Sporiş, prof. Mihai Moldoveanu, Mircea Cavadia, Marin Bulugea, Dumitrescu Gheorghe – primarul oraşului Brezoi, Moga Ion – primarul comunei Mălaia, Dulcea Gheorghe – primarul comunei Voineasa şi numeros public.

2003.     * 15 februarie. S-a înfiinţat juridic Asociaţia « Pons Vetus » în Comuna Câineni cu un număr de 21 de membri fondatori.

              * 4 mai. Duminică. A avut  loc slujba de sfinţire a Bisericii din Titeşti de către P. S. Gherasim, Episcopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi de la parohiile învecinate şi numeroşi credincioşi după care a ţinut un cuvânt de învăţătură.

              * 1 iunie. Eveniment cultural la Titeşti. Prezentarea cărţii – Spiritul civic (vol. lll) de Mihai Sporiş şi Nicolae Sporiş. Au fost de faţă: Petre Petria (Titeşti), Emilian Rouă (Titeşti), Prof. Univ. Dr. Alexandru Stănescu (Titeşti), Dan Gogiu (Câineni), Dumitru Lazăr, Marin Bulugea, Valentin Smedescu, Ştefan Prală, Călin Matei, Ion Măldărescu.

              * 19 iulie. S-a lansat la Titeşti, Monografia comunei Titeşti, scrisă de Vlădescu Florea.

              * 19 – 26 iulie. Studenţii de la Universitatea Bucureşti au organizat o tabără de cercetare etnografică la Boişoara care s-a concretizat în cartea – Laboratorul Boişoara – autor Nicolae Constantinescu.

              * 22 – 24 august. La iniţiativa Asociaţiei Pons Vetus, a avut loc simpozionul, “Simfonia Muntelui”, ediţia l. Cu acest prilej s-a instalat şi sfinţit o cruce pe muntele “Faţa Sfântului Ilie”.

              * 29 august. Slujba arhierească săvârşită la Schitul Cornet de către P. S. Gherasim.

              * Legea nr. 526 / 2003 pentru dezvoltarea turismului montan « Superschi în Carpaţi » are în vedere şi locurile din Loviştea : Iezer, Piscul Negru, Moliviş, Lotrioara, Mălaia, Obârşia Lotrului, Vidra.

              * 30 octombrie. Are loc lansarea lucrării Spiritul Civic, vol.ll, autori Mihai şi Nicolae Sporiş originari din Robeşti – Câineni.

              * Conform HCJ  Vâlcea, drumul judeţean Câineni – Boişoara –  Titeşti –Perişani – Sălătruc – Curtea de Argeş, s-a schimbat în drum naţional, cu numele de DN 7D.

 

2004.    * 1 ianuarie. A luat fiinţă Parohia Sălişte din comuna Mălaia, desprinsă din Parohia Mălaia, preot paroh Chima Vasile – Marian. Tot acum a luat fiinţă şi Parohia Proieni prin numirea preotului Vasile Daniel.

             * 30 ianuarie. La Racoviţa s-a desfăşurat simpozionul « Strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane din Judeţul Vâlcea şi din România », organizat de Asociaţia “Pons Vetus”.

             * 11 martie. Vizită făcută de către P. S. Gherasim la Parohia Câineni l. S-a făcut intervenţie la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru lucrările de la bisericele din Câineni.

             * 17 aprilie. Adunarea Generală a Asociaţiei « Pons Vetus », în cadrul căreia s-a lansat programul « Strategia de reabilitare economico-socială a Ţării Loviştei »

             * Mihai Sporiş şi Stanciu M. Gheorghe şi Badea Nicolae din Voineasa au fost aleşi membrii în Consiliul Judeţean Vâlcea, M. Sporiş din partea Partidului Social Democrat şi respectiv Partidul Naţional Liberal.

             * 14 iunie. Consfătuirea zonală cu bibliotecarii din teritoriu, la Racoviţa.

             * 20 iulie. Titeşti. S-a desfăşurat întâlnire de lucru privind economia montană, cu participarea unor specialişti din cadrul D.A.D.R. Vâlcea, O.J.C.A. Vâlcea, Regia de Drumuri Naţionale Craiova şi S.C. Erhan, Pons Vetus.

             * 27 iulie. La Mălaia au avut loc alunecări de teren la Râpa Brădişor şi s-au distrus podeţe.

             * Asociaţia « Pons Vetus » (Podul Vechi) de la Câineni a hotărât elaborarea monografiei comunei Câineni.             

             * 29 august. Slujba arhierească la Schitul Cornet săvârşită de către P. S. Gherasim.

              * 28 septembrie. Sfinţirea bisericii din Perişani – Spinu de către P.F.P.Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române înconjurat de P.S. Gherasim episcopul Râmnicului, P.S. Calinic episcopului Argeşului şi Muscelului, preoţi, artişti şi numeroşi credincioşi.

              * 14 octombrie. La Mălaia s-a sfinţit monumentul ridicat în memoria eroilor în perioada 2003 – 2004.

2005.  * 1 ianuarie. A luat fiinţă Parohia Ciunget – Mălaia, desprină din Parohia Voineasa, Pr. Paroh Potcovel Dorin-Ion.

             * 7 ianuarie. Boişoara. S-a desfăşurat proiectul cultural, « Cercetarea obiceiului tradiţional – Iordănitul ».

             * 18 – 19 iunie. Voineasa. « Zilele Voinesei »

             * 15 – 22 iulie. Racoviţa. Tabăra de cercetare etnoculturală în comuna Racoviţa, satul Gruiul – Lupului.

           * 1 septembrie. La Voineasa s-a înfiinţat primul post de jandarmi pentru zona de munte, din judeţ. Au fost de faţă la eveniement: Col. Idu Nicolae, Dobrin Gh. Primar – Voineasa, Pr. Moga Nicolae – Voineasa, pr. Niţă Nicolae – Mălaia, presa locală, invitaţi şi locuitori ai Voinesei.

              * 15 octombrie. Voineasa. Serbările Lotrului, prima ediţie. Au participat : Clubul de Turism Veteranmont, Federaţia Română de Turism, Cercetaşii României – Filiala Rm Vâlcea, Şcoala din Voineasa, Cercetaşii din Călimăneşti.

              * 21 octombrie. Câineni 500 de ani de atestare documentară. Întrunire cu reprezentanţii bibliotecilor din Lovişte. S-a prezentat în manuscris lucrarea « Monografia Comunei Câineni » de autorii ; ing. Marian Pătraşcu şi prof. Nicuşor Daneş.

           * 30 octombrie. Bumbuieşti. Omagierea prof. Ion Piloiu la 70 de ani de viaţă şi 40 de ani în slujba folclorului.

2006. * 27 martie. Luni, orele 11.30. Motelul de la Gura Latoriţei al Cooperativei Mǎlaia, a fost acoperit de o alunecare de pământ.

              * 8 iunie. Joi. La Mălaia a avut loc manifestarea sportivă « Cupa Prichindelul ». Au participat elevii de la şcolile din : Mălaia, Voineasa, Brezoi, Valea lui Stan, Călimăneşti, Băbeni.

              * 20 iulie. Concurs de compunere şi desene « Ţara Loviştei – Colţ de rai », Titeşti. Creaţie literară premiul l :Mirela Ghincea, Perişani « Grădina şcolii », iar pentru artă plastică, desene ; Răzvan Anghel Nicolae, Racoviţa, « Căpiţa lui Nicolae ».

              * A fost instalat iluminatul electric la Târgul de la Titeşti.

              * 11 august. Vineri. La Voineasa a avut loc realizarea de către Radio Oltenia Craiova a emisiunii « Oltenia de ieri şi de azi ». Gabriela Rusu – Păsărin a reuşit o emisiune interactivă cu personalităţi : Ion Câlea vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, Mircea Cavadia, ziarist şi scriitor, Prof. Univ. Dr. Nicolae Constantinescu, Pr. Nicolae Moga – Voineasa, Florin Epure, Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea, prof. Dr. Gheorghe Ploaie, prof. Stanciu Gheorghe, Elena Stoica, Directorul Centrului Judeţean pentru promovarea Culturii Tradiţionale, şi anasmblurile : Rapsodia vâlceană, Haiducii din Amărăşti, Domniţele – Costeşti, La Obârşia Lotrului – Voineasa.

              * 11 – 18. August. Prof. Univ. Dr. Nicolae Contantinescu de la Facultatea de Filologie Bucureşti, secţia Folclor, împreună cu un grup de studenţi, au făcut cercetări de etnografie, etnologie şi folclor în comuna Voineasa.

              * A avut loc resfinţirea bisericii celei vechi din satul Ciunget de către P. S. Gherasim, episcopul Râmnicului.

              * S-a terminat de construit sala de sport din Brezoi.

              * 9 – 10 septembrie. Brezoi. Prima ediţie a « Zilelor Brezoiului ».

              * 12 septembrie. Se reia circulaţia feroviară pe Valea Oltului după ce a fost întreruptă în decembrie 2005, din cauza căderii peste calea ferată a 10 000 metri cubi de rocă, în zona Râul Vadului – Câineni.

              * 29 septembrie. Câineni. S-a desfăşurat simpozionul « 90 de ani de la căderea eroică, în luptele de la Câineni, a gen. David Praporgescu ». Organizator : Forumul Cultural al Râmnicului. Parteneri : Primăria Câineni, Biblioteca Judeţeană « Antim Ivireanul » Râmnicu Vâlcea, Asociaţia « Pons Vetus » şi Asociaţia « Cultul Eroilor ».

              * 14 octombrie. Mălaia. Slujbă săvărşită la biserica din localitate de P.S. Gherasim. Consiliul local al Primăriei Mălaia, prin Moga Ion primarul comunei, i-a acordat titlul de « Cetăţean de onoare » al comunei Mălaia, P.S. Gherasim. S-a sfinţit şi inaugurat noul corp de clădire al Şcolii Generale cu clasele l – Vlll, din Mălaia.

              * Fabrica de cherestea din Brezoi a fost cumpărată de Nicolae Sofianu.

              * Vicepreşedintele clubului Real Madrid, a fost la vânătoare de capră neagră şi urs, în zona Brezoi.

              * S-a înfiinţat asociaţia de dezvoltare intercomunitarǎ : Ţara Loviştei, din care fac parte comunele : Berislǎveşti, Boişoara, Câineni, Perişani, Racoviţa, Sǎlǎtrucel şi Titeşti.

              * 2 noiembrie. « Cupa Loviştei » a avut loc la Mălaia.

              * Populaţia Loviştei era următoarea : Boişoara 709 – locuitori şi 4 firme ; Brezoi 5 248 – 140 ; Călineşti 491 ; Golotreni 95 ; Păscoaia 211 – 5 ; Proieni 101 ; Văratica 76 ; Câinenii Mari 802 – 1 ; Câinenii Mici 729 – 5 ; Grebleşti 951 ; Râul Vadului 54 – 1 ; Robeşti 217 ; Mălaia 1115 – 17 ; Ciunget 513 – 6 ; Săliştea 302 ; Perişani Băiaşu 239 – 1 ; Mlăceni 711 – 2 ; Perişani 300 – 7 ; Poiana 412 ; Pripoare 304 ; Spinu 497 – 3 ; Racoviţa 347 ; Copăceni 478 ; Bradu 244 – 3 ; Balota 471 ; Ţuţuleşti 108 ; Titeşti 645 – 3 ; Cucoiu 195 – 1 ; Bratoveşti 356 – 1 ; Voineasa 1146 – 47 ; Voineşiţa 509 – 6 ; Valea Măceşului 86.

              * 13 – 18 decembrie. Bruxelles. În cadrul manifestării « Artişti populari din Vâlcea – România », grupul folcloric « La Obârşia Lotrului » din Voineasa condus de Maria Dulcea, a prezentat un program de colinde din zona Loviştei, fiind apreciat de reprezentanţii Ambasadei la Bruxelles.

2007.  * A trecut la cele veşnice scriitorul, cercetǎtorul, folcloristul Constantin Mohanu, din Bumbuieşti – Boişoara..

              * În luna martie a plouat în Mălaia, 215,3 l/mp. şi Gura Latoriţei, 154,9 l/mp.

              * 1 iulie. Voineasa. S-a realizat timp de douǎ ore  11 – 13, o emisiune în direct de cǎtre Radio Craiova.

              * S-a înfiinţat Asociaţia de dezvoltare intercomunitarǎ Valea Lotrului din care fac parte comunele : Brezoi, Mălaia şi Voineasa.

              * 20 iulie. Vineri. Perişani. A avut loc şedinţa Consiliului Judeţean Vâlcea în care s-au discutat şi dezbǎtut problemele cu care se confruntǎ comunitǎţile din nordul judeţului.

              * 27 iulie. La Ştevia, lângǎ Plaiul Poienii – Voineasa, a fost sfinţitǎ o troiţǎ, ridicatǎ aici de Obştea Plaiul Poienii.

   * 10 august. În Mălaia a plouat peste 152, l/mp., la Gura Latoriţei 119 l/mp., care au distrus 10 amenajǎri hidrotehnice în proporţie de 80 % (2200 m. canale amenajare pârâu, 7 praguri de fund), captare alimentare cu apǎ colmatatǎ ; conductǎ alimentare cu apǎ distrusǎ pe o lungime de 50 mp. ; 3 drumuri sǎteşti afectate de aluviuni ; 3 poduri de pe DN 7A, în pericol datoritǎ colmatǎrii. Drumurile Mălaia – Voineasa, Perişani, au fost acoperite de viituri.

              * August. În Mălaia a luat naştere, Clubul Olimpic « Nicoliţa Bǎzǎrâncǎ », şi s-a constituit Consiliul Local Olimpic al Clubului. Director onorific Ion Moga, primarul comunei, director executiv Gheorghe Vangu, viceprimar al localitǎţii, secretar general Adrian Bogdan, directorul şcolii Mălaia.

              * S-a construit sediul Poliţiei din Brezoi.

  * 4 noiembrie. La Voineasa a avut loc inaugurarea centrului civic şi sfinţirea monumentului ridicat în amintirea eroilor voineşari. Au fost prezenţi la festivitate : Prea Cuviosul Pǎrinte Stareţ al Sfintei Mǎnǎstiri Cozia Vartolomeu, Pr. Nicolae Moga – Voineasa, Pr. Dorin Potcovel – Ciunget, Pr. Niţǎ Nicolae – Mălaia, Pr. Chima Vasile – Marian – Sǎlişte, Domnul general Deheleanu, deputaţii Emilian Frâncu, Viorel Vlǎdoiu, prof. Dumitru Buşe, Preşedintele Consiliului judeţean Vâlcea, consilieri judeţeni, primarii Gheorghe Dobrin – Voineasa şi Moga Ion – Mălaia şi un numeros public.

  * 15 noiembrie. A apǎrut lucrarea domnului Ilie Purcaru, Cartea Loviştei.

 

2008       * 25 martie. S-a lansat la Biblioteca « Antim Ivireanul » din Râmnicu Vâlcea, « Monografia Comunei Câineni » realizată de Marian Pătraşcu şi Nicolae Daneş.

              * Joi 8 mai. La Mălaia a avut loc « Festivalul Loviştean » la care au participat localităţile : Titeşti, Câineni, Perişani, Racoviţa, Brezoi, Călimăneşti, Voineasa şi Malaia. S-au desfăşurat întreceri la cros, tenis de masă, handbal şi fotbal.

* Sâmbătă 24 mai. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu a vizitat comunele : Perişani, Brezoi, Mălaia şi Voineasa în scop electoral.

* Iunie. A apărut cartea  « Voineasa, ghid turistic », scrisă de Gheorghe Sporiş.

              * Iulie. A apărut la Editura Credinţa strămoşească din Iaşi, monografia « Sfântul  Schit Cornet » scrisă de Pr. Nicolae Moga.

             * 10 august. Voineasa. Din staţiunea Voineasa s-a făcut transmisiunea unei emisiunii pentru postul de Radio Craiova, între orele 11 – 13.

             * 21 august. S-a desfăşurat la Grebleşti cea de – a lV – a ediţie a unei acţiuni culturale, organizată de către Academia Olimpică – Filiala Vâlcea, Forumul Cultural al Râmnicului, Asociaţia Seniorilor şi Societatea Culturală « Anton Pann ».

             * 22 – 23 august. Voineasa. Simpozionul « Schimbări climatice ».

             * 5 – 6 septembrie. Zilele oraşului Brezoi.

             * Luni 8 septembrie. Ansamblul folcloric din Voineasa a participat la cea de – a XXXVll – ediţie a Festivalului « Brâul de aur » de la Bărbăteşti.

             *12 septembrie. La Biblioteca Judeţeană « Antim Ivireanul » a fost prezentat volumul « Hidrocentrala Lotru, 40 de ani de la începerea lucrărilor ».

             * Vineri 3 octombrie. La Grebleşti – Câineni a avut loc prima ediţie a « Festivalului Grebleştilor ».

             * 19 octombrie. La Boişoara a avut loc sărbătoarea tradiţională a comunei « Pe plaiurile Boişoarei ».

             * 30 octombrie. În cadrul colegiului Brezoi au fost aleşi în Camera Deputaţilor, pentru mandatul 2008 – 2012 : Cristian Buican şi în Senat Frâncu Emilian, amândoi din partea Partidului Naţional Liberal.

             * A apărut cartea Pr. Ioan Negoescu-Hagi, Călătoria la Locurile Sfinte. Ierusalim 2008. Editura Dacia, Cluj- Napoca,187 p.

             * 21 noiembrie. În biserica din Brezoi cu hramul « Intrarea în Biserică » a fost prezentată lucrarea « Brezoi – file de istorie », Sibiu, scrisă de ing. Gheorghe N. Efrim.

 

2009.         

   * 21 aprilie. Golirea barajului de la Vidra.

               * 21 mai  Brezoi. Cupa izvoarelor, ediţia a Xll.

               * 19-21 iunie. La Mălaia a avut loc Cupa Vâturariţa, ediţia a XXV.

               * 28-30 august. Brezoi. Târgul Lotrilor, ediţia l.

.        * 5 septembrie. Ziua Comunei Mălaia.

               * Octombrie. Brezoi. S-a înfiinţat o filială a Forumului Cultural.

               * 1 decembrie. Brezoi. Se dezveleşte statuia închinată muncitorului forestier.

2010. 

  * 7 martie. Slujbă arhierească la Brezoi lll, săvârşită de P.S. Emilian Lovişteanu.

               * aprilie. La Voineasa a avut loc Campionatul Naţional de Juniori la şah.

               * 28-29 mai. Brezoi. Festivalul naţional de poezie, ediţia a Vll-a, «Gelu Naum».

               * Marţi 15 iunie. Câineni. A avut loc dezvelirea plăcii comemorative « Cecilia Cuţescu Stork »

               * În perioada 16-18 iulie, la Perişani s-a desfăşurat un interesant concurs de parapantă, o competitie FAI 2 şi etapa în Cupa României, denumita “Cupa Aerozone”.

               * August. A apărut cartea Mălaia, a pr. Nicolae Moga.

               * August .  A apărut cartea pr. Nicolae Moga. Vorbe de duh din Voineasa.

              * August. A apărut romanul, Viaţa ca o provocare, de Marian Pătraşcu a cărui acţiune se petrece în Grebleşti.

               * Septembrie. A apărut cartea Unde este Posada – toponimie Câineni – Taciu, de Mioara Deaconu din Câineni.

               * 2 octombrie. Slujba de sfinţire a Mănăstirii de călugări, Sfinţii Trei Ierarhi din Gruiu Lupului, de către Înalt Preasfinţitul Gherasim şi Prea Sfinţitul Emilian Lovişteanul, ctitorită de pr. Ion Comăneci din Gruiu Lupului. Stareţ Macarie Roman. Au fost prezenţi peste 5 000 de credincioşi.

                * 7 octombrie. La Mălaia au fost inaugurate patru poduri, construite în Sălişte, Mălaia două şi unul în Ciunget.

              * 24 octombrie, la Boişoara s-a desfăşurat ediţia a IV-a a sărbătorii tradiţionale a comunităţii din satele Găujani şi Boişoara, „Pe plaiul moşnenilor boişoreni”.

              * 6 noiembrie. Slujba de resfinţire a bisericii din Sălişte – Mălaia de către Prea Sfinţitul Emilian Lovişteanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

               * luni 20 decembrie. Brezoi. Elevii Liceului Teoretic Brezoi au finalizat primul număr al revistei Centrului de Documentare şi In­for­ma­re (CDI) din oraşul Bre­zoi, „Ex Libris Meis”.

 

 

Bibliogafie

 

Anuar, 1909, Bucureşti, Tipografia cărţilor Bisericeşti.

Arhiva Episcopiei Râmnicului.

1877, în Judeţul Vâlcea, volum întocmit de: Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece şi Horia Nestorescu – Bălceşti, Editura Societatea “Prietenii Muzeului Bălcescu”, Bălceşti pe Topolog, 1977.

Alessandrescu C., Dicţionarul Geografic al Judeţului Vâlcea, Bucureşti, 1893

Alexescu, Ion, Dumitru Dumitriu, Smarand Ţana, Constantin Rada, Judeţul Vâlcea, prezent şi viitor, Râmnicu Vâlcea, Editura Almarom, 2001.

Andreescu, Ştefan, Trei veacuri de la întemeierea Mǎnǎstirii Cornet şi a  bisericii din Bǎjeşti (1666 – 1966), în

                  Mitropolia Olteniei, Anul XVlll (1966), nr. 7-8.

Androne, Dumitru, Regimentul 44 infanterie. Rezumatul

                  activităţii executate în timpul campaniei de la 14

                  august la 30 decembrie 1916, în Studii Vâlcene, lV,

                 Râmnicu Vâlcea, 1980 ;

Andronie, Dumitru ; Ionela Niţu ; Dumitru Garoafă ; Ion Soare, Un secol de învăţământ. Revizoratul Şcolar Vâlcea (1857

                 – 1950), Editura FAdrianso, Râmnicu Vâlcea, 2001.

Avramescu, Lucian, Transplantul de albastru, Editura Sport –

                  Turism, 1978 ;

Bardaşu, prof. Petre, Avântul mişcării muncitoreşti din judeţul Vâlcea în anii 1918 – 1921, în Studii Vâlcene, Râmnicul Vâlcea, 1972 ;

Bardaşu, prof. Petre, Din istoricul exploatărilor forestiere de pe Valea Lotrului, în Studii Vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1971 ;

Bardaşu, Petre, Studii de istorie, Ediţie îngrijită de: Aneta Bardaşu şi Dumitru Lazăr, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2002 ;

Bădescu Sabina, Constantin Bădescu, Centenarul unei şcoli. Monografia şcolii cu claele I – IV, Nr. 1, Brezoi, Judeţul Vâlcea, Editura Pihomedia, 2003 ;

Bǎlceşti – Horia Nestorescu, Bibliografa presei vâlcene (1875 – 1970), în Studii Vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1971 ;

Bǎlceşti, Horia Nestorescu, Vâlceni în dicţionare şi enciclopedii, în Studii Vâlcene, lV, Râmnicu Vâlcea, 1980 ;

Bǎlceşti, Horia Nestorescu, Vâlceni în dicţionare şi enciclopedii (partea a ll-), în Studii Vâlcene, V, Râmnicu Vâlcea, 1982 ;

Berciu, Adina Drăghicescu, Dinică Ciobotea, Viaţa economică a Ţării Româneşti în epoca lui Constantin Brâncoveanu, în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4 ;

Berechet Ştefan, Catagrafia Episcopiei Argeşului în 1808. Judeţul Argeş, în Biserica Ortodoxă Românǎ, Anul (XL) 1922, nr. 9;

Bierica de lemn din Mălaia, Fundaţia Har, Muzeul Judeţean Vâlcea, Programul – Tradiţie şi postmodernitate, 2001 ;

Biserica de lemn din Brezoi, Fundaţia Har, Muzeul Judeţean Vâlcea, Fundaţia – Comunitatea pentru dezvoltare locală Brezoi, 2001 ;

Biserica de lemn din Ciungetu, Fundaţia Har, Muzeul Judeţean Vâlcea, Programul – Tradiţie şi postmodernitate – 2001 ;

Bondoc, Dumitru, Haiducul Iancu Jianu la Bistriţa Vâlcii, în Studii Vâlcene, Vlll, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Budoiaş, Constantin, Mărturii arheologice descoperite în comuna Boişoara, în Studii Vâlcene, V, Râmnicu Vâlcea, 1982;

Casa Cărţii, Revistǎ de cultură şi informaţie, Anul ll (2004), nr. 3, 4 ;

Căpătaru, Doru, Bisericile bordei din Oltenia, în Mitropolia Olteniei, Anul LVII (2005), nr. 5-8 ;

Conea, Ion, Ţara Loviştei, Bucureşti, 1934 ;

Contantinescu C. Mirceşti, Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara Românească în secolele XVlll – XlX, Editura Academiei, Bucureşti, 1976 ;

Daneş, prof. N. Valea Oltului itinerar istoric – turistic, în Studii Vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1972;

Daneş, Elena şi Nicolae Daneş, Fişe din monografia comunei Câineni, în Studii Vâlcene, V, Râmnicu Vâlcea, 1982 ;

Deaconu, Gheorghe, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea. 1968 – 2008, Editura Patrimoniu, Râmnicu Vâlcea, 2008 ;

Direcţia judeţeană de statitică Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1995 ;

Dobrin, prof. Petria, Voineasa – trecut şi prezent – Monografie,

                  Bucureşti, 2002 ;

Donat, I. Pescăriile vechi ale Olteniei, în Arhivele Olteniei,

                   1933, nr.67-68 ;

Donat, Ion, Hotarele Olteniei, în Arhivele Olteniei, nr. 92-94,

                    1937 ;

Driva,Fenia, Călimăneşti şi oameni ai săi, Editura Offsetcolor,

                 Râmnicu Vâlcea, 2006 ;

Dumitraşcu, Emanuela, Începuturile asociaţiilor economice cooperatiste în Vâlcea, în Studii Vâlcene, serie nouă, nr lll (X), 2006 ;

Dumitraşcu, Aurel, Repertoriul descoperirilor monetare geto – dace de pe  teritoriul judeţului Vâlcea, în Studii Vâlcene, Râmnicu Vâlcea, – V -, 1982 ;

Dumitraşcu Gheorghe, Corneliu Tamaş, Râmnicul medieval, Editura Conphys,  Rm. Vâlcea, 1995 ;

Dumitraşcu, Gheorghe, Stroe Doina, Contribuţia cadrelor didactice şi a  clerului  vâlcean la suţinerea războiului de independenţă din 1877 – 1878, în Studii Vâlcene, (Vlll), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Dumitraşcu, Gheorghe, Bibliotecile populare vâlcene în anii

                   1898 – 1918, în Studii Vâlcene, Vlll, Editura

                    Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Dumitraşcu, Gheorghe, Epopeea independenţei României în conştiinţa vâlcenilor, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Dumitraşcu, Gheorghe, Primele cantine şcolare din Vâlcea şi modul lor de funcţionare, în Studii Vâlcene, serie nouă, nr. Ll (lX), 2006 ;

Dumitraşcu, Gheorghe, Haretismul în cultura românească (Judeţul Vâlcea), Editura Fântâna lui Manole, Râmnicu Vâlcea, 2008 ;

Efrim, Gheorghe, Din istoricul mineritului în oraşul Brezoi, în Studii Vâlcene, serie nouă, nr. lll (X), 2006 ;

Efrim ing. N. Gheorghe, Brezoi file de istorie, Sibiu, 2008 ;

Eparhia Râmnicului şi Argeşului, monografie, vol. 2, Râmnicu

                  Vâlcea, 1976 ;

Folclor din Ţara Loviştei – Boişoara, Casa Creaţiei Populare a Judeţului Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1970 ;

Garoafă, Dumitru, Refugiaţi transilvăneni în judeţul Vâlcea în timpul revoluţiei de la 1848-1849, în Studii Vâlcene, (serie nouă) Vlll, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Gazeta Cărţii, Revista editată de S.C. Exlibri S.A. Vâlcea, Anul l (2003), nr. 2, 2004, nr. 3, 4 ;

Gheorghe, Petre – Govora, Vâlcea, vatră de vieţuire multimilenară a patriei noastre, în Studii Vâlcene, Râmnicu Vâlcea, -V-, 1982 ;

Gheorghe, Petre – Govora, Contribuţii la cunoaşterea istoriei vechi a judeţului Vâlcea (ll), în Studii Vâlcene Vll, Râmnicu Vâlcea 1985 ;

Genuneni, Nicolae Ciurea, De la daci la romani, Comitetul judeţean de Cultură, Râmnicu Vâlcea, 1981 ;

Genuneni, prof. Nicolae Ciurea, Lovişte, mirific plai, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1971 ;

Georgescu, Nicolae, Marcel Stoian, Date statistice despre morile din judeţul Vâlcea la începutul secolului al -XX- lea (1910), în Studii Vâlcene, (serie nouă 1), Vlll, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Giurǎscu, C. C., Istoria pǎdurii româneşti, Editura Ceres, Bucureşti, 1975 ;

Hossu – Longin Valentin, Ţara Lotrului, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972 ;

Ionaşcu, I. Catagrafia Eparhiei Argeş la 1824, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1942 ;

Ionaşcu, Prof. Ion, Despre judeţele Olt şi Argeş în catagrafia din anii 1773 – 1774, de la Moscova, în Mitropolia Olteniei, Anul X (1958), nr.3 – 4 ;

Ionescu, Pr. I., Catagrafia Episcopiei Râmnicului de la 1845, în Mitropolia Olteniei, Anul XVll (1965), nr. 7-8 ;

Ionescu, Traian, Aspecte privind agricultura judeţului Vâlcea la începutul secolului al -XlX- lea, în Studii Vâlcene, Vll, Râmnicu Vâlcea, 1985 ;

Iorga, Nicolae, "România mamǎ a unitǎţii naţionale cum era

                   până la 1918", Bucureşti, 1939;

Izvoare Documentare Vâlcene, vol lll, Întocmit de: Dumitru Andronie, Ion Soare, Bucureşti, 1996 ;

Îndrumator în Arhivele Statului Judeţul Vâlcea, Bucureşti, 1972;

Jacotă, Dorin, Mărturii străine despre realităţi istorico – geografice din Vâlcea în sec. ll – XVl, în Buridava, Muzeul Judeţean Vâlcea, lV;

Juncan, Graţian, Mihai Eminescu şi Sibiul, în Telegraful Român, Anul 135 (2005), nr. 21-24;

Livezeanu, Radu, Scurtă privire asupra vieţii Organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din judeţul Vâlcea între anii 1919 – 1998, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1999;

Marinoiu, Costea, Inscripţii în cărbune, Editura Eminescu, 1985;

Marinoiu, Costea, Loviştea – toponimie şi istorie, în Buridava, 4, Râmnicu Vâlcea, 1982;

Marinoiu, Costea, Toponimia Ţării Loviştei, Editura Vestala, Bucureşti, 2001;

Mitrana, Dumitru, Fişa monografică a comunei Berislăveşti judeţul Vâlcea, în Studii Vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1985;

Moga, Ion, Scrieri Istorice, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1973;

Moga, Pr. Nicolae, Biserica din Ciungetu, Editura Offsetcolor, Râmnicu Vâlcea, 2005;

Moga, Pr. Nicolae, Regimentul I de grăniceri români în timpul războiului ruso – austriac – turc, în Lovişte (1788 -1791), în Cozia – Info, Anul (II) 2006, nr. 48;

Moga, Preot Nicolae, Mălaia – repere monografice -, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2002;

Moga, Preot Nicolae, Moga Maria – Magdalena, Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae”, Voineasa – Vâlcea, Editura Offsetcolor, Râmnicu Vâlcea, 2001;

Moga, Nicolae, Gheorghe Stanciu, Voineasa – paradigma identităţii -, Editura Timpul, Reşiţa, 2002 ;

Moga, Preot Nicolae, Sfântul Schit Cornet, Editura Credinţa strămoşească, Iaşi, 2008 ;

Moga, Preot Nicolae, Mălaia,Editura Info, Craiova, 2010

Mohanu Constantin, Izvoare. Centrul Judeţean de Conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1993 ;

Moţoc, Doru, Unde s-a semnat actul de naştere al Ţării Româneşti, în File  vâlcene, Bălceşti pe Topolog, 1972 ;

Moţoc, Doru, Un arc de triumf din epoca romană la Câineni ?, în Studii Vâlcene, serie nouă l, (Vlll), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Naţionalul Vâlcii, Anul lX (1936), nr 97-98-99-100, nr. 101-102; nr 103-106; nr. 107-108 ;

Naţionalul Vâlcii, Anul X (1937), nr. 109-110; nr. 111 ;

Naţionalul Vâlcii, Anul X (1937), nr. 116-117, 118 ;

Năstase Adrian, Ion Stoinea, Racoviţa, Judeţul Vâlcea, Editura MJM, Craiova, 2004 ;

Negoescu – Hagi, Preot Ioan, Călătoria la Locurile Sfinte, Ierusalim 1908, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2008

Nuţ Ramona, Medalion aniversar la Boişoara ; Ion Piloiu, în Curierul de Vâlcea, Anul (XVI) 2005, nr. 4482, 1 noiembrie, p. 13 ;

Oane, Sorin, Schiţa partidelor politice din Judeţul Vâlcea în perioada interbelică, în Studii Vâlcene, Vlll, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Oane Sorin, IstoriaJudeţului Vâlcea 1948-1965, editura Conphys, 2007.

Oane Sorin, Valentin Ciocan, Istoria Consiliului Judeţean Vâlcea, editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2008.

Pandrea, Andrei, Medic la Boişoara, Editura pentru literatură, 1967 ;

Părnuţă, Prof. Dr. Gheoghe, Din istoria culturii şi şcolii din judeţul Vâlcea, sec XVl – XlX, în Buridava 2, Râmnicu Vâlcea, 1976 ;

Pǎtraşcu, Marian, Amenajǎri şi instalaţii hidrotehnice populare şi moderne pe râul Boia, satul Grebleşti, comuna Câineni, judeţul Vâlcea, în Studii vâlcene, serie nouǎ, nr. lll (X), 2006 ;

Pătraşcu, Marian, Nicolae Daneş, Monografia comunei Câineni, Editura Fortuna, 2008 ;

Petria Petre, Vâlcea, Oameni de ştiinţă, cultură şi artă, Dicţionar, vol. I, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 1997 ;

Petria, Petre şi Cristina Tănăsoiu, Vâlcea – Oameni de ştiinţă, cultura şi artă, Dicţionar, vol. ll, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2004 ;

Petria, Petre, Vâlcea în timp şi spaţiu, fapte şi date, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2008 ;

Petrescu, Eugen, Vâlcea – ţara lupilor getici sau ţinutul vâlcilor, volumul ll, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2007;

Ploaie, Gheorghe, Valea Lotrului, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1983 ;

Ploaie, Gheorghe, Munţii Latoriţei, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1987 ;

Ploaie, Prof. Dr. Gheorghe, Natura sălbatică din Vâlcea, Editura Prima, Râmnicu Vâlcea, 1999 ;

Popescu, Petre, Valerian Popa, Boişoara, Rm. Vâlcea, 1995 ;

Popescu I. Cilieni, Biserici, târguri şi sate din jud. Vâlcea,

                  Craiova, 1941;

Prefectura Judeţului Vâlcea, Situaţiunea judeţului Vâlcea –

                   1910 – 1911, Râmnicu Vâlcea, 1911 ;

Prefectura judeţului Vâlcea, vol.l, (1830 – 1864), Vâlcea în  Documente,  întocmit de: Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Bucureşti, 1977 ;

Prefectura judeţului Vâlcea, vol. ll, (1865-1881), Vâlcea în Documente, întocmit de Corneliu Tamaş, Bucureşti, 1986 ;

Purcărescu, Petre, Personalitatea prinţului Carol l în documente vâlcene, în Studii Vâlcene, (serie nouă) Vlll, 2003 ;

Purece, Sergiu, Lupta maselor populare din judeţul Vâlcea împotriva ocupaţiei germano – austro – ungare (1916-1918), în Studii Vâlcene, lV, Râmnicu Vâlcea, 1980 ;

Purece, Sergiu, Petre Bardaşu, Gheorghe Simeanu, Ani de restrişte, Editura Antim Ivireanul, Rm. Vâlcea, 1997 ;

Purece, Sergiu, Judeţul Vâlcea în anii neutralităţii (1914 – 1916), în Studii Vâlcene, V, Râmnicu Vâlcea, 1982 ;

Purcaru, Ilie, Ţara Loviştei, Editura Ion Creanga, Bucureşti,

                 1980 ;

Purcaru, Ilie, Cartea Loviştei, Editura « Antim Ivireanul »,

                  Râmnicu Vâlcea, 2007 ;

Rădulescu, Veronel, Aspecte privind starea economică, socială şi cultural – educativă a judeţului Vâlcea în preajma războiului de independenţă, în Studii Vâlcene,  Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003 ;

Revoluţia de la 1848 în judeţul Vâlcea, Studiu şi documente de : Corneliu Tamaş, Petre Bardaşu, Sergiu Purece, Horia Nestorescu – Bălceşti, Bălceşti pe Topolog, 1978 ;

Revoluţia de la 1821 în judeţul Vâlcea, Corneliu Tamaş, Horia Nestorescu – Bălceşti, Bălceşti pe Topolog, 1980 ;

Sacralitatea – Asimilări şi Sinteze Culturale în spaţiul Vâlcean, Album, Editat de Palatul Parlamentului, Bucureşti, 2002 ;

Sandu, Pr. Dumitru, Crucea de pe Valea Oltului, ridicată în amintirea anilor 1916 – 1918, în Mitropolia Olteniei, Anul XXX (1978), nr. 10-12 ;

Sandu, Pr. Dumitru Jiblea Nouǎ, Un schit din Ţara Loviştei;

                  Cornetul,  manuscris;

Sîiulescu, Flaviu Cătălin, Vâlcea în dezbaterile Adunării Deputaţilor României întregite (1919 -1922), în Studii Vâlcene, serie nouă, nr. lll (X), 2006 ;

Soare, Ion, Gheorghe Deaconu – Vocaţie şi Devenire -, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 1999 ;

Soare, Ion, Documente slavo – române păstrate în arhivele din Oltenia, Editura Conphys, Râmnicu – Vâlcea, 2005 ;

Sporiş, Gheorghe, Ţinutul dintre Olt şi Jiu, la nord de paralela 45, Editura Atla – Clusium, Cluj – Napoca, 2000 ;

Sporiş, Gheorghe, Voineasa, ghid turistic, Editura Printex, Craiova, 2008.

Stan, Arhimandrit Mina, Sfântul Schit Cornet, judeţul Vâlcea,

                   manuscris, 2002;

Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localitǎţilor şi monumentelor feudale din România, vol. 1, Editura Mitropolia Olteniei, 1970;

Stoicescu, Nicolae şi Tucǎ Florian, Posada, Editura Militarǎ, Bucureşti, 1980;

Surdu, Gheorghe, Despre vechimea satelor de pe Lotru, în Lotru (revistǎ de culturǎ a Liceului Brezoi), Brezoi, 1967, nr. 2 ;

Ştefănescu, Nicolae, Mişcări sociale din judeţul Vâlcea în secolul al XVll-lea,

Tezaur Medieval Vâlcean, vol.l, (1388-1715), întocmit de: Corneliu Tamaş, Ion Soare, Carmen Andreescu, Bucureşti, 1983;

Tamaş, Corneliu, Din istoria arhivelor vâlcene (1916 – 1918), în Studii Vâlcene, V, Râmnicu Vâlcea, 1982;

Tamaş, Corneliu, Ion Constantin Vasile, Monumente Arhivistice Vâlcene, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1998;

Tamaş, Corneliu, Ion Const. Vasile, Momente Documentare Vâlcene, Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2000;

Tamaş Veronica, Aportul judeţului Vâlcea la construirea de către armata română a podului peste Dunăre în timpul operaţiunilor militare din 1877 – 1878, în Buridava, Studii şi Materiale, Nr. 3, Râmnicu Vâlcea, 1979;

Tamaş, Veronica, Judeţul Vâlcea în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), în Studii Vâlcene, serie nouǎ, nr. lll (X), 2006;

Todeci, Vartolomei, Plaiul dorului, Rm. Vâlcea, 1972;

Vâlcea în Documente (1865-1881), Bucureşti, 1986;

Vâlcea, ghid turistic, Vasile I. Berbece, Costea Marinoiu, Aurel Matei, Gheorghe Mǎmularu, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1976;

Vaida, Arhimandrit Gamaliil, Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, Râmnicu Vâlcea, 1986;

Vlădescu, Florea, Monografia comunei Titeşti, Editura

                  Conphys, Rm. Vâlcea, 2003 ;

Vlădescu, Cristian, Centre militare romane din sectorul de nord al Limesului Alutan, în Buridava lV, Râmnicu Vâlcea, 1982 ;

Uriţescu, Arhim. Grigore, Mănăstirea Turnu, în Mitropolia Olteniei, Anul XlX (1967), nr. 3-4.

Nume de locuri – selectiv

Alba Iulia 11, 169.

Alutus 10

Arnota, mânăstire 33, 38, 42, 45.

Arxavia cetate 11, 45, 52.,

Balindru 55, 225, 228.

Balota 18, 50, 156, 165, 183, 210, 231, 253.

Balu 28, 55.

Berbom 16,

Berislăveşti 51,

Beta Mihai din Cacova 68,

Bistriţa 32, 48, 96, 183, 199, 166.

Boia 8, 16, 157, 158, 195, 221, 234, 241, 177.

Boişoara 7, 8, 10, 15, 16, 17, 18, 22, 26, 30, 31, 43, 60, 65, 71, 83, 84, 87, 88, 89, 96, 105, 107, 128, 131, 137, 143, 144, 151, 152, 154, 155, 159, 162, 173, 177, 178, 184, 186, 187, 190, 191, 193, 198, 201, 202, 204, 206, 207, 208, 209, 210, 211, 212, 214, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 22, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 233, 235, 238, 239, 242, 244, 245, 247, 251, 255, 257, 262, 264, 268, 269, 270.

Boiţa 30,

Bora 21, 85, 228.,

Bratu 47,

Brebu 56,

Brezoi, 7, 9, 10, 11, 24, 25, 26, 27, 28,  30, 32, 33, 34, 38, 43, 47, 60, 61, 63, 73, 74, 75, 77, 81, 82, 84, 87, 88, 90, 92, 93, 94, 107, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 123, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 144, 145, 146, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 162, 163, 164, 165, 169, 170, 172, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 267, 268, 270, 272, 279,

Bruge 16.

Bucegi 55.

Budislavu, munte 55.

Cacova 102, 105, 276.

Călineşti 14, 15, 18, 19, 20, 25, 33, 36, 45, 47, 49, 50, 52, 59, 61, 63, 72, 73,

Câineni 6, 7, 10, 11, 12, 13, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 27, 28, 29, 32, 33, 34, 35, 39, 40, 41, 42, 44, 48, 49, 50, 51, 60, 63, 71, 74, 75, 78, 80, 81, 82, 83, 86, 88, 90, 91, 92, 94, 95, 97, 100, 101, 102, 104, 105, 107, 108, 109, 110, 11, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 233, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 243, 144, 145, 147, 149, 151, 154, 155, 156, 158, 159, 160, 162, 163, 164, 165, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 197, 198, 199, 201, 202, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 211, 214, 217, 22, 224, 225, 229, 231, 232, 238, 239, 240, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 250, 251, 254, 255, 257, 262, 268.

Câmpulung 62,

Cândoaie 19,

Cetatea Lotrului 17,

Ciunget 2, 8, 22, 47, 92, 134, 136, 151, 160, 164, 168, 181, 191, 196, 198, 204, 207, 211, 212, 213, 215, 218, 219, 220, 221, 222, 249, 236, 237, 242, 243, 244, 248, 249, 252, 258, 262, 268.

Clocotici 10, 18, 20, 24, 27, 30, 31, 32, 42, 54, 99, 131, 173, 207, 213, 214, 231, 289.

Cluj 10, 191, 257, 268, 269, 273.

Coarneşu, munte 68,

Coasta Benghii, munte 76, 85, 109.

Cocora, munte 23, 62.

Copăceni 7, 8, 14, 19, 25, 56, 58, 67, 68,

Cornet, schit 2, 20, 30, 35, 36, 37, 38, 39, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 53, 56, 57, 58, 59, 62, 72, 73, 76, 77, 79, 80, 86, 88, 89, 91, 93, 94, 96, 97, 99, 100, 101, 103, 104, 105, 107, 108, 111, 115, 117, 124, 126, 128, 130, 131, 137, 138, 139, 141, 148, 149, 153, 161, 174, 175, 183, 188, 189, 190, 209, 211, 212, 223, 224, 239, 243, 246, 248, 256, 260, 268, 279.

Coşana, munte 47, 49,

Cotmeana, mânastire 14,

Cozia 16, 17, 19, 20, 21, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 39, 40, 41, 42, 44, 48, 49, 51, 54, 55, 56, 70, 71, 77, 78, 84, 85, 89, 100, 102, 115, 119, 120, 125, 127, 130, 132, 136, 142, 166, 183, 188, 189, 193, 207, 209, 268, 275, 277.

Craiova 46, 48, 85, 99, 102, 129, 184, 209, 229, 247, 250, 253, 256, 269, 271, 273.

Cucoiu 22, 30, 137, 139, 214, 252.

Cula lui Duroi 7.

Curtea de Argeş 11, 29, 55, 76, 242, 246.

Dealul Brădişorului

Dealul Jugaştrilor

Dealul Negru 23, 34, 90, 91, 96, 97, 98, 101, 228.

Defileul Oltului 6, 7, 11.

Doba-Romanaţi 57,

Dobra 27, 28, 49, 77.

Dobrunul 55, 170.

Drăgăneşti

Faţa Sfântului Ilie

Fedeleşoiu

Foarfeca 76.

Focşani

Folea, munte 78, 119.

Fratoşteanu, munte

Fundul Săliştii

Funigelu, munte 72, 99.

Furnica 55.

Găujani 6, 7, 18, 43, 65, 71, 88, 105, 137, 177, 178, 179, 185, 187, 198, 202, 210, 211, 213, 220, 239.

Gera, munte 76, 77, 119, 127, 174.

Goaţa 54, 125, 135.

Golotreni 41, 55, 74, 88, 92, 152, 207, 252.

Grebleşti 7, 23, 29, 30, 33, 34, 42, 43, 48, 55, 64, 71, 77, 88, 105, 111, 142, 146, 156, 157, 160, 170, 181, 189, 191, 198, 203, 204, 205, 207, 208, 212, 225, 226, 229, 240, 251, 257, 269.

Groapele, 54.

Gruiu-Lupului 22, 80, 258.  

Gura Latoriţei 71, 248, 252, 253.

Gura Lotrului 89, 104, 120, 148, 150, 162, 169, 201, 202, 232.

Haneşul 54.

Hoteagu 55.

Jiblea 10, 16, 33, 150, 169, 272.

Jidoaia 53, 224.

Iezer 23, 228, 246.

Izvorul cel Mare 49.

Lacul Miorii 49.

Latoriţa 26, 72, 76, 80, 167, 199, 209, 220, 224, 228, 236, 249, 253, 254, 271.

Leasa 11.

Leurda 23,

Lotru 6, 7, 11, 12, 16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 30, 32, 33, 34, 35, 38, 39, 42, 46, 47, 48, 49, 51, 53, 54, 56, 58, 59, 62, 71, 74, 76, 81, 83, 84, 89, 98, 104, 109, 111, 112, 115, 116, 117, 118, 120, 124, 125, 126, 127, 130, 134, 136, 138, 139, 144, 153, 155, 156, 158, 159, 161, 162, 163, 167, 168, 173, 176, 178, 181, 183, 190, 191, 199, 201, 203, 212, 213, 214, 216, 217, 218, 219, 223, 238, 246, 249, 256, 273.

Lovişte 1, 4, 6, 10, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 25, 37, 38, 40, 41, 43, 44, 46, 48, 52, 53,, 54, 59, 61, 62, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 79, 81, 83, 85, 86, 88, 92, 93, 95, 100, 101, 102, 104, 105, 109, 110, 111, 112, 113, 121, 126, 129, 135, 136, 141, 144, 157, 161, 162, 165, 167, 174, 186, 187, 189, 191, 193, 194, 195, 196, 198, 200, 203, 205, 207, 210, 215, 216, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 226, 227, 229, 230, 232, 234, 237, 240, 241, 246, 247, 249, 250, 252, 253, 255, 257, 266, 267, 268.

Luncani 34, 40, 49.

Mălaia 8, 17, 19, 21, 22, 24, 34, 36, 39, 43, 45, 46, 47, 48, 53, 54, 56, 56, 61, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 80, 81, 82, 83, 85, 86, 87, 88, 89, 93, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 102, 106, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 115, 116, 117, 119, 126, 127, 129, 131, 133, 136, 139, 140, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 150, 151, 153, 154, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 163, 165, 167, 168, 175, 176, 177, 181, 182, 191, 194, 195, 196, 197, 198, 200, 201, 202, 203, 205, 206, 207, 208, 210, 212, 213, 214, 218, 220, 221, 223, 224, 227, 231, 235, 236, 238, 239, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 250, 251, 253, 254, 258, 261, 267.

Micaia 21.

Molivişul Mare 25, 246.

Muntinul 85,

Muntul 85,

Murgaciu, munte 18

Nedeia munte 15

Negovanu munte 21, 85, 100, 170.

Nicopole 16, 146.

Ocnele Mari 83, 93, 123, 125.

Obrejia 49

Olanu, munte Boişoara 22.

Olt 6, 7, 10, 11, 12, 14, 16, 41, 44, 48, 50, 51, 52, 72, 82, 102, 115, 120, 121, 124, 125, 135, 138, 139, 141, 144, 148, 160, 168, 172, 180, 201, 212, 223, 240, 266, 273.

Ostrovul Golotrenilor 57, 58,

Pantelimon, mănăstire 35, 56, 71, 96, 101, 104, 107, 279, 288, 191.

Perişani 7, 8, 10, 15, 16, 22, 24, 25, 35, 43, 44, 51, 52, 68, 75, 92, 95, 105, 115, 139, 149, 150, 152, 159, 163, 168, 171, 173, 178, 179, 184, 186, 190, 201, 204, 206, 208, 210, 211, 214, 216, 222, 223, 225, 229, 232, 233, 238, 239, 240, 241, 243, 244, 246, 248, 250, 252, 253, 254, 255, 258.

Peştera Laptelui 8.

Petriceaua din Boişoara  19,

Piatra Roşie 21.

Piteşti 18, 34, 43, 51, 76, 79, 84, 96, 97, 99, 101, 150, 176, 203, 206, 210, 188, 190.

Plaiul Pietroasei 34,

Plaiul Poenii 19, 153.

Plaiul Runculeţului 94

Podeni 22, 25, 284.

Podul Oltului 11.

Poiana, sat Perişani 23, 56, 173, 214, 216, 253.

Poiana Arsă, munte 77.

Posada 15, 190, 226, 236, 241, 243, 258, 273.

Pons Vetus 12, 148, 245, 246, 247, 248, 254.

Praetorium din Racoviţa 12, 13, 148, 151.

Preota, munte 80.

Priboiasa 24.

Priloage 11, 165.

Prisecani, sat dispărut de pe Lotru 22.

Proieni 28, 28, 38, 42, 43, 45, 55, 57, 63, 70, 78, 79, 81, 83, 88, 89, 90, 91, 92, 94, 95, 96, 97, 98, 104, 107, 109, 112, 114, 116, 118, 120, 125, 126, 128, 132, 135, 151, 154, 162, 170, 190, 194, 231, 239, 246, 252, 281, 282, 283, 284, 285, 286, 287, 288, 289.

Racoviţa 11, 12, 13, 24, 25, 26, 30, 35, 39, 43, 56, 60, 69, 73, 79, 83, 86, 87, 91, 92, 105, 111, 126, 131, 135, 139, 141, 142, 143, 146, 148, 151, 157, 160, 163, 168, 169, 177, 178, 184, 194, 195, 201, 202, 204, 207, 208, 210, 211, 213, 214, 219, 220, 221, 223, 224, 225, 231, 233, 239, 240, 241, 244, 246, 247, 248, 250, 252, 255, 269.

Râul Vadului 17, 18, 20, 23, 53, 102, 116, 124, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 142, 145, 147, 150, 156, 210, 251, 252.

Râmnicu-Vâlcea, 51, 52, 81, 120, 121, 123, 126, 129, 134, 137, 142, 146, 148, 156, 185, 210, 215, 216, 217, 225, 232, 236, 255, 260, 261, 263, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 272.

Repedea 79

Robeşti 18, 28, 35, 41, 42, 57, 63, 69, 72, 73, 77, 80, 89, 95, 97, 98, 101, 105, 111, 112, 113, 114, 115, 117, 129, 131, 137, 139, 140, 143, 144, 149, 154, 155, 157, 158, 159, 169, 175, 179, 186, 198, 201, 203, 206, 208, 222, 245, 251.

Robu, munte 35, 55, 72, 88, 168.

Rudăreasa 8, 46, 146.

Sărăcineşti 17, 38, 43, 71, 73, 80, 87, 95, 98, 105, 112, 116, 117, 130, 149, 151, 164.

Sărăcinul 18, 54.

Săsciori 17.

Sibiu, 6, 15, 16, 19, 22, 42, 45, 46, 47, 51, 52, 57, 61, 75, 79, 81, 83, 101, 102, 105, 108, 113, 114, 115, 123, 125, 128, 137, 138, 146, 149, 167, 168, 169, 170, 184, 190, 219, 222, 238, 56, 266.

Spida 34.

Spinu 19, 23, 31, 67, 71, 91, 101, 185, 209, 240, 247, 251.

Stănişoara, 19, 23, 31, 67, 71, 91, 101, 104, 185, 209, 240, 247, 251, 285, 289, 290, 292, 299, 201, 227.

Stârminoasa 22, 55, 206.

Strasbourg 11.

Streaja 54.

Stricatu 54, 226.

Şelimbăr 54

Ştefanu, munte 12, 55,

Ştefleşti, munte 12,

Tălmaci 13.

Târnovu, munte 82, 83, 84, 102, 227.

Târgovişte 11,

Teri, munte 32,

Titeşti 7, 10, 11, 12, 13, 21, 22, 30, 31, 33, 34, 37, 43, 53, 58, 60, 66, 69, 71, 73, 79, 89, 101, 104, 107, 109, 113, 114, 120, 132, 138, 142, 143, 144, 149, 153, 155, 156, 157, 160, 162, 167, 169, 172, 177, 183, 185, 186, 187, 188, 192, 199, 203, 204, 205, 213, 217, 226, 229, 240, 241, 244, 245, 249, 251, 254, 274.

Turnu Roşu 5, 10, 43, 99, 123, 130, 146.

Turnurele, munte 76.

Valea Fratelui 21.

 Valea Lotrului 16, 18, 19, 21, 22, 26, 32, 51, 72, 110, 114, 115, 116, 125, 127, 132, 134, 135, 136, 140, 142, 148, 149, 150, 151, 153, 155, 165, 174, 176, 183, 185, 196, 198, 199, 203, 205, 209, 213, 214, 219, 223, 228, 236, 251, 259, 268.

Valea Oltului 5, 10, 12, 15, 27, 42, 75, 106, 113, 116, 120, 123, 126, 127, 130, 133, 141, 144, 153, 179, 185, 186, 189, 249, 261.

Valea lui Stan 7, 8, 23, 26, 47, 152, 158, 175, 177, 189, 194, 204, 205, 208, 221, 247.

Vama de la Genune 15, 18, 20.

 Vasilatul 22, 30, 47, 121, 160, 165, 166, 176, 191, 193, 197, 198.

Vărateca 9.

Voineagul,munte în Voineasa 53.

Voineasa 13, 21, 24, 28, 29, 31, 33, 35, 36, 43, 45, 46, 47, 52, 53, 54, 55, 57, 58,59, 60, 68, 70, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 84, 86, 87, 90. 92, 93, 94, 96, 98, 99, 105, 108, 110, 112, 113, 114, 117, 118, 119, 125, 130, 132, 135, 139, 143, 148, 149, 154, 155, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 169, 170, 172, 175, 176, 178, 179, 182, 183, 184, 185, 187, 188, 190, 191, 193, 196, 198, 199, 200, 201, 205, 207, 208, 210, 211, 212, 213, 214, 215, 126, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 2312, 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, 255, 256, 257.

Zănoaga 17, 69, 168.

Argument

           Consemnarea pentru posteritate, a evenimentelor mai importante, care au avut loc din cele mai vechi timpuri, a fost o preocupare a multor cercetători. A lăsa tăcerea sau uitarea să se aştearnă peste trecut, însemna pentru cărturarii împătimiţi ai istoriei, în trecut, comiterea unui adevărat sacrilegiu. De la cele mai vechi anale, consemnări pe diferite cărţi, a unor evenimente, până la cronicile propriu-zise şi apoi, la primele scrieri cu caracter istoriografic, fiecare pagină scrisă a constituit un adevărat progres. Însemnarea într-un anumit loc şi timp, dar şi a unor detalii semnificative din viaţa unei colectivităţi sau a unei regiuni, a fost o permanentă preocupare a oamenilor cărţii.

           Genul acesta de lucrare, anume, o istorie a Loviştei în date, presupune mult curaj, interdisciplinitate şi capacitatea de analiză comparativă a datelor, pentru a le aşeza într-o ordine, atât cronologică, cât şi logică.

           Apoi îmi simt, responabilitatea acestui demers, pentru că anumite date importante din această zonă, au fost prezentate lacunar ori chiar eronat de mulţi dintre pasionaţii de istorie. Unii cronicari nu au consemnat fidel evenimentele, apoi unele dintre ele n-au avut impactul sau rezonanţa pe care o recunoaştem acum, la multă depărtare de timp. Este adevărat că alte adevăruri contextuale s-au pierdut, locul lor luându-l “adevăruri” fabricate ori plasate ca atare, nu neapărat cu intenţie de fraudă, ci din lispa unor dovezi sau din neînţelegerea omenească deplină a evenimentelor.

           Am reţinut acele date care au avut un anumit impact aupra evenimentelor sau a persoanelor dintr-o localitate de-a lungul timpului, desigur şi acestea pot fi subiective.

           Bogăţia datelor, multe nume, evenimente şi fapte, sunt doar câteva repere menite să invite cititorul la lecturarea acestei cărţi, prezentate într-o formă simplă, fără comentarii proprii. Iată câteva argumente care m-au călăuzit la cunoaşterea acestei zone foarte frumoase.

           În această muncă m-am folosit de studii, articole, recenzii, monografii mult mai multe decât cele amintite la sfârşitul acestei cărţi.

            Prezenta lucrare este suceptibilă, evident, de multe alte îmbunătăţiri şi sunt conştient de unele scăpări ale ei, pentru care, îmi cer sinceră iertare cititorului.

           Atât cititorului cât şi specialiştilor, îi rog să-mi transmită observaţiile şi sugestiile binevoitoare, pentru care efort, le mulţumesc sincer. M-aş bucura mult, dacă această cronică şi-ar găsi ecou în fiinţa celor care se hrănesc cu trecutul acestei părţi de ţară, curat românească.

           Călduroase mulţumiri de recunoştiinţă aducem părintelui Comăneci Ion, ctitor de sfinte mănăstiri pe pământ românesc, un adevărat „Meşter Manole”, care s-a zidit pe sine spre dăinuire, pentru sprijinul acordat ca lucrarea aceasta să ajungă în mâinile dumneavoastră.

            „Palmam qui meruit ferat” – „Să poarte laurii cel ce-i merită” – aşa a hotărât cumpăna cea fără greş a istoriei. Smerită metanie de gând aduc pe această cale, vouă, puternici şi vrednici înaintaşi ai acestui ţinut de ţară binecuvântat, căci trecând prin vremelnica viaţă aţi ştiut să dăinuiţi peste timp!

     

Preot Nicolae Moga,

Voineasa. 

                                     

                                                Anul mântuirii, 3 februarie 2011

   

---

[1]D. A. S. V. Fond Tribunalul Judeţean Vâlcea, dos. Nr.2831/1890, p.10

[2] Nicolae Iorga, "România mamǎ a unitǎţii naţionale cum era până la 1918", Bucureşti, 1939, pag. 111 -112.

[3]Dacǎ în bisericǎ a plouat înǎuntru 8 sǎptǎmâni  (douǎ luni de zile) pânǎ pe 8 noiembrie, din momentul bombardamentului, socotim cǎ acesta s-a produs asupra schitului, pe data de 8 septembrie 1916.