Categorii

Mănăstirea Zamca

iulie 3, 2024 by

Istorie Locala

Cladiri. Monumente

Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiați în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Complexul este închis cu ziduri de forma unui patrulater neregulat (trapezoidal), întărite cu contraforturi interioare și exterioare, fără turnuri de apărare. Laturile paralele ating lungimea de 59 metri și respectiv 66 metri, iar celelalte două de 70 metri și 74 metri. Grosimea zidului este de un metru și înălțimea atinge în unele locuri 4 metri.

Amplasată într-un platou foarte bine poziţionat din punct de vedere strategic, Mănăstirea Zamca a reprezentat locul în care s-au stabilit trupele polone conduse de Sobieski pe durata campaniei militare împotriva turcilor, din anii 1960 – 1961. În această perioadă, mănăstirea a fost înconjurată cu un val de pământ şi prevăzută cu bastioane la colţuri. De la acest aspect de cetate fortificată (zamek, în poloneză) provine cel mai probabil şi numele actual: Zamca.

Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală „Sf. Auxenţie”, turnul-clopotniță de pe latura de est și o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii).

În mijlocul naosului bisericii „Sf. Auxenţie”, construită în anul 1551, se află piatra de mormânt a lui Agopșa (Iacob) Vartan, fiul unui ctitor al locașului numit Amira. Lăcașul de cult are două intrări: una în peretele vestic al pronaosului (cum există și la bisericile ortodoxe), iar cea de-a doua în peretele nordic al naosului. Boltirea naosului este specific moldovenească. Se remarcă prezența celor trei altare, după topografia bisericilor armenești. Decorația îmbină elemente de tradiție gotică și clasică cu motive noi, de influență orientală (rozetele).

Turnul-clopotniță, înalt de 26 de metri, a fost construit în 1606, an menționat pe cheia de boltă a arcadei estice de la intrare, în mijlocul unei pietre împodobite cu flori. Avea, de asemenea, și rolul de turn de strajă.

În secolul al XVII-lea, în clădirea de pe latura de vest a mănăstirii s-a aflat reședința episcopului armean din Moldova. La primul etaj se afla Paraclisul Sfintei Maria (pe latura nordică) și două chilii. Etajul al doilea din aripa sudică a fost adăugat mai târziu.

Mănăstirea Zamca a rămas timp de peste 130 de ani sub stăpânire străină. După anexarea nordului Moldovei de către austrieci (1775), guvernul imperial austriac a folosit biserica „Sf. Auxenţie” ca depozit de muniție. Abia în anul 1827, Mănăstirea Zamca a fost recâștigată de armeni prin procese.

În secolul al XIX-lea, în biserica fostei mănăstiri se slujea liturghia de două ori pe an: de Sfântul Gheorghe și de Sfântul Auxenţie. În plus, în ziua de Sfântul Auxenţie, era obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă; cu banii strânși se cumpărau vite care erau tăiate, iar carnea lor era împărțită săracilor în curtea Mănăstirii Zamca. Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor.

Între anii 1954-1956 s-au efectuat aici cercetări arheologice care au atestat vechimea construcţiei. În perioada 1957-1965, o parte a ansamblului arhitectural al Mănăstirii Zamca a fost restaurat, fiind reconstruite zidurile care erau ruinate, după cum indică o dungă albă trasată pe cărămizile din zidul de incintă. În anul 1994 s-a început să se efectueze lucrări de stabilizare și restaurare a întregului monument. Biserica a fost văruită pe interior și exterior, iar în prezent s-a realizat acoperirea cu tablă a turnului-clopotniță.

Biserica armenească „Sf. Auxenţie” a Mănăstirii Zamca a fost resfințită la 14 august 2004. Sfântul lăcaș a fost supus în ultimii zece ani unor ample lucrări de restaurare, finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor cu peste 6 miliarde de lei vechi. Slujba de resfințire a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Dirayr Mardichian al Bisericii Armene din România și Bulgaria. În prezent, slujbele se fac săptămânal, mănăstirea neavând o viață monahală activă. Se organizează un mare pelerinaj de Sfânta Maria.

În incinta complexului mănăstiresc se mai află un depozit de materiale și o fântână cu adăncimea de aproximativ 18 metri, acoperită și înconjurată de ziduri, ambele de dată recentă.

Surse de informare:

„Suceava – pagini de monografie”, N. Monteoru, editura Țara fagilor a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Filiala Suceava, 1997

Material realizat de : CALISTRU OANA MARIA

Zamca Monastery

Located in the extreme western side of Suceava town, Zamca Monastery is a medieval walled complex which was previously an Armenian monastery, and is currently considered the most important religious building built by the Armenian community from Suceava. Zamca monastery was included in the list of historical monuments from Suceava, developed in 2004, under code SW-II-a-A-05485.

Zamca medieval complex was built in 1606 by Armenian which were refugees in Moldova since the XIV century. The complex is enclosed by walls of an irregular quadrilateral shape (trapezoidiform), reinforced with internal and external buttresses without defense towers. The collateral sides reach a length of 59 meters and 66 meters, and the two others a length of 70 meters and 74 meters. The wall thickness has one meter and the height reaches 4 meters in some places.

Strategically, Zamca Monastery has an excellent location. It is the place where the Polish troops led by Sobieski settled during the military campaign against the Turks in the years 1960-1961 . During this period, the monastery was surrounded by a rampart and it was reinforced with bastions at the corners. From the aspect of fortified fortress (Polish- zamek) probably derives its current name: Zamca.

The architectural complex consists of three buildings (the main church "St. Auxentios", the belfry tower on the east side and a chapel upstairs on the west side, where there is the entrance to the monastery).

In the middle of the nave of "St. Auxentios" church , built in 1551, there is the tombstone of Agopşa (Iacob) Vartan, the son of a founder of the place called Amira. The place of worship has two entrances: one on the west wall of the narthex (according to traditioninside the Orthodox churches), and the second one on the north wall of the nave. The nave vaulting is typical to Moldavian style. We notice the presence of the three altars, after the topography of Armenian churches. The decoration combines elements of Gothic and classical tradition with new styles of Oriental influence (the rosettes).

The belfry tower, with a height of 26 meters, was built in 1606, the year that was mentioned on the keystone of the eastern arch to the entrance, in the middle of a flowery stone. It also has the role of a guard tower.

In the eighteenth century, into the building on the west side of the monastery, there was the Armenian bishop's residence in Moldavia. On the first floor there is St. Mary Chapel (on the north side) and two cells. The second floor of the south flank was added later.

Zamca Monastery remained for more than 130 years under foreign rule. After the annexation of northern Moldavia by the Austrians (1775), the Austrian imperial government used "St. Auxentios " church duty to store amunition. Only in 1827, Zamca monastery was gained back by Armenian by means of law suits.

In the nineteenth century, the former monastery church was performing the liturgy twice a year: on St. George and on St. Auxentios’s celebrations. In addition, on St. Auxentios’ day, the Armenian community members from Suceava used to organize a collection; with the collected money they would buy cattle that were butchered, and the beef was given as alms into the courtyard of Zamca monastery. This practice, called Madach was a sacrifice to pagan deity Anahit, before the conversion of Armenians to Christianity, but it was preserved after the Christianization of Armenians.

From 1954 to 1956 archaeological research was conducted, which certified the age of the building. From 1957 to 1965, a part of the architectural complex of Zamca monastery was restored, the crumbling walls were rebuilt, as indicated by a white stripe painted on the bricks of the enclosure wall. In 1994 the stabilization and restoration of the entire monument commenced. The church was whitewashed inside and outside, and the belfry tower was covered with sheet metal.

"St. Auxentios " Armenian Church of Zamca Monastery was re-consecrated on 14th of August 2004. In the last decade the church underwent restoration works , funded with over 6 billion ROL by the Ministry of Culture. The first service in the reconsecrated church was held by a synod of priests led by Dirayr Mardichian Archbishop of the Armenian Church from Romania and Bulgaria. Currently the church services are held weekly, but the monastery does not have an active monasticism. It includes a great pilgrimage on the celebration of „Saint Mary”.

Inside the monastery complex there is a room to store materials and a covered well 18 meters deep, surrounded by walls, both of date recent .

References: