Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc

Pe plaiurile Câmpulungului, străbătute de ecourile istoriei, există o bogată creaţie de artă populară şi o veche tradiţie a prelucrării lemnului. La 3 aprilie 1935 a avut loc constituirea Comitetului de iniţiativă a fondării ”Muzeului judeţean de etnografie şi artă populară” în Câmpulung Moldovenesc, în scopul colecţionării, păstrării şi expunerii diferitelor obiecte vechi, în legătură cu trecutul nostru, urmând apoi ca inaugurarea acestuia să se desfăşoare la 1 iunie 1936.

Majoritatea pieselor prezentate în circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, din brad şi foioase, fiind datate din secolele XIX şi începutul secolului XX. 

Lemnul este prezent până şi în confecţionarea unor piese utilizate la culesul şi transportul fructelor de pădure (fragi, afine, zmeură, ciuperci) coşurile împletite din coajă de brad, din crengi de alun sau din rădăcină de molid, alături de hreabănul folosit la recoltarea afinelor.   

Păstoritul  ca ocupaţie principală a locuitorilor acestui ţinut, ocupă un spaţiu generos în muzeu în ceea ce priveşte lucrurile din lemn destinate acestei ocupaţii şi sunt bogat reprezentate, cum ar fi: găleata pentru mulsul oilor, cupa şi doniţa pentru muls vacile, cofe, bote ciobăneşti şi linguri de diferite mărimi, un inventar de vase şi unelte pentru prepararea brânzei, cum ar fi: budăcile şi doniţele, tăugerul, lopăţelele de urdit, hârzobul, chiagornicerele. 

În zonă se cultiva cartoful şi mai rar porumbul, deşi zona este improprie agriculturii, iar plugul de lemn expus în muzeu datează de la mijlocul secolului al XVII-lea, alături de grapă şi furci din lemn.  Păscăriţele sunt cele mai realizate obiecte, având în vedere destinaţia lor specială – adusul alimentelor la sfinţit de Paşti.

Meşteri pricepuţi ai locului, din arborii de rezonanţă  întâlniţi în codrii, au făurit instrumentele populare specifice zonei, cum ar fi: buciumul şi cornul de vânătoare. Acestea sunt cioplite din lemn rezonant şi învelit în coajă de mesteacăn şi apar în sălile muzeului sub denumirea de tilincă, fluier şi cobză. Gama obiectelor din lemn începând cu stativele sau războaiele de ţesut – cele instalate în muzeu datând din secolul al XIX-lea – şi continuând cu vatala, vârtelniţa, urzitorul, suveica reprezintă industria textilă casnică. Ca o completare la acestea sunt furcile de tors, ele fiind dăruite, după obiceiul din zonă, de flăcăi fetelor de măritat. În anul 1882 se deschise în oraşul Câmpulung Bucovina, actualul municipiu Câmpulung Moldovenesc, Şcoala de Arte şi Meserii, cu profilul de tâmplărie, sculptură în lemn şi construirea instrumentelor muzicale.

Activitatea Şcolii de Arte şi Meserii este ilustrată în două săli ale muzeului, reunind lucrări de absolvire ale elevilor şi sculpturi realizate de profesorii şcolii. Carul din lemn pentru transportul vinului din zonele viticole ale Moldovei, piesă datată de la sfârşitul secolului al XVI-lea, ocupă sala cea mai impunătoare a muzeului. Un alt mijloc de transport sunt săniile pentru ocazii, care se foloseau în zilele de sărbătoare, la vizitele familiale, ocazionate de sărbători, sau la nunţi.O categorie de bunuri bine reprezentată în realitatea etnografică a zonei este mobilierul ţărănesc reprezentat de: podişorul, blidarul şi lada masă, care erau nelipsite în fiecare casă. Un loc aparte între acestea o ocupă lada de zestre, care trebuia să reţină atenţia colectivităţii atât prin mărime cât şi prin aspect. Lăzile de zestre marcau în spaţiul ceremonial de primire, în casa cea mare, punctul de maximă atenţie, mărimea lăzii, şi mai ales conţinutul ei, alcătuind motiv de mândrie pentru părinţi şi pentru fata de măritat. În afara expoziţiilor de bază mai există şi o secţie în aer liber care cuprinde nouă monumente de arhitectură, printre care se evidenţiază Casa ”Latiş” din Câmpulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, şi Casa ”Huţulă” din Ciumârna, unde masivitatea lemnului dă impresia de multă eleganţă şi armonie.

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, este prin strădaniile de fiecare zi ale anonimilor făuritori de bunuri, un valoros depozitar de unicate, aşa cum erau fiecare dintre obiectele pe care ţăranii, cu talent şi îndemânare, le făureau pentru trebuinţele de fiecare zi.
                 

Materialul a fost realizat de:

Dominte Andreea, cls. XII-a şi Ciulei Sebastian Cosmin, cls. a X-a, elevi la Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă”, Câmpulung Moldovenesc.

Biografie: Popa, Ghe. şi Istrate, George – CÂMPULUNG MOLDOVENESC MONOGRAFIE TURISTICĂ