Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (59)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (4)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (9)
- Traditii. Obiceiuri (22)
Muzeul etnografic Fundu Moldovei
De asemenea, ea a legat dorinţa ei puternică ca un sătean, în special fermierul Andronic Andronicescu, bun patriot, altruist şi generos, să-şi pună în practică ideea nobilă de a crea un centru cultural, un muzeu al comunei, având rolul să adăpostească şi să păstreze bunurile spirituale şi materiale legate de viaţa locuitorilor comunei.
Apoi fermierul a reuşit să mobilizeze un mic comitet de iniţiativă cu care să muncească nu doar pentru colectarea obiectelor, dar şi la construirea unei case ţărăneşti tipic bucovinene cu scopul de a păstra obiectele de muzeu strânse din cele zece sate ale comunei.
Andronic şi soţia sa Ileana Andronicescu, cetăţeni demni, fermieri muncitori, sensibili la nevoile spirituale ale colectivităţii, animaţi de dorinţa de a face cunoscută istoria comunei Fundu Moldovei, au donat o bucată de pământ, situată în centrul satului unde, cu propriile eforturi financiare şi fizice, beneficiind de susţinerea morală dar şi de câteva materiale de construcţii primite de la primărie datorită primarului Florin Tonigari şi a muncii depusă de câţiva concetăţeni pasionaţi de tradiţia populară cum ar fi Iacob Andronicescu, Dorin Cocârta, Dumitru Mândrilă, Virgil şi Leonard Ţâmpău, au construit începând cu anul 1985 o casă tradiţională, conformă cu regulile arhitectonice valabile în Bucovina la începutul secolului XIX.
Având o suprafată generoasă de 200 mp şi o compartimentare ştiinţifică, casa se potriveşte pentru a fi un muzeu de artă populară autentică. Construită cu patru laturi, acoperită cu sindrilă, cu pereţi din lemn rotund, o terasă cu trei laturi, un pavilion care separă interiorul de exterior, o uşă tradiţională din secolul XIX; în curte, o fântână cu apă şi alte piese de dimensiuni mari, toate acestea formând un veritabil punct de atracţie, pitoresc şi reprezentativ din punct de vedere arhitectonic pentru toată zona Valea Moldovei.
Odată casa terminată în 1987-1988, fondatorii Andronic şi Ileana Andronicescu, au luat la pas satul pentru a descoperi la locuitori şi pentru a colecta obiecte de toate felurile cum ar fi de uz curent, de port popular, de arte şi meserii, care au fost plătite sau primite ca donaţie.
Aceste averi de arta ţărănească, aceste mărturii ale vieţii şi ale evoluţiei istoriei comunei, le-au pregătit, păstrat şi restaurat şi apoi le-au etalat în spaţiul expoziţional al casei.
De la Andronic Andronicescu şi soţia Ileana, până la copiii Iacob, Aurel, Ortenzia şi nepoţii, toată familia a contribuit cu dragoste şi pasiune la amenajarea expoziţiei, coordonată de specialiştii Muzeului Lemnului din Câmpulung Moldovenesc şi de directorul Marcel Zahaniciuc, care au oferit informaţii ştiintifice despre aceste splendide colecţii şi dezvoltării ulterioare.
În acest fel, colecţia nu este o aglomerare de obiecte vechi puse în dezordine sau fără tematică, ci a devenit un adevărat muzeu, cu o tematică precisă, o aranjare riguroasă, cronologică, funcţională şi ornamentală, şi mai ales cu un obiectiv major îndeplinit: Viaţa unui sat din Bucovina, conservat, intact din punct de vedere al tradiţiilor locale.
Putem remarca uşor influenţa cercetărilor sociologice din 1926 ale marelui savant Dimitrie Gusti, cunoscut şi apreciat de cei care au susţinut munca intensă a constituirii acestei colecţii, cei care l-au cunoscut la vârste fragede păstrează o frumoasă amintire a ilustrului sociolog care a dat numele său şcolii centrului şi unei societăţi culturale foarte active la nivelul comunei. În plus, în 1936, Dimitrie Gusti, mutându-se în capitala ţării, a pus bazele muzeului satului.
Colecţia Andronic si Ileana Andronicescu are un inventar de 427 de obiecte care se îmbogăţeşte în fiecare an, obiectele reprezentând pe de o parte aspectul tradiţional, şi pe de altă parte cel contemporan, două noţiuni devenite după 2004 titlu generic la nivelul festivalului national organizat anual în comună pe 25 martie, pentru simpozionul numit sugestiv “Tradiţie şi contemporaneitate în satul bucovinean”, pretext pentru întâlnirea trecutului şi a viitorului sătenilor din Fundu Moldovei, dar şi a locuitorilor Bucovinei şi a rudelor lor venite din Maramureş, Iaşi, Galaţi, Suceava şi din alte regiuni.
Material realizat de: Ciulei Sebastian Cosmin, 15 ani, cls. a X-a Colegiul National ,,Dragos Voda” Campulung Moldovenesc
Informaţii preluate de la fam. prof. Marcel si Ortensia Zahaniciuc, ginere si fiică a lui Andronic şi Ileana Andronicescu, iniţiatorii muzeului
Written By
Istorie Locala