Muzeul Oului – Vama

Cele 22 de vitrine, ascund tradiții și obiceiuri care persistă chiar și în ziua de astăzi prin pasiunea, voința și dorința prof. Letiția Orșivschi. Colecția începe cu ouăle din Bucovina, o parte fiind ale familiei proprietarei, pastrându-se intacte de-a lungul timpului. În tradiția bucovineană, ouăle care nu se spărgeau în timpul anului erau sub semnul norocului până la Paștele următor.

Colecția Internațională este deschisă cu ouăle din Europa, unde se explică importanța oului ca și simbol al vieții și fertilității.

În Germania întâlnim ca prim procedeu de decorare, baia de culoare. Prin tehnica zgârierii, cea mai veche de pe pământ, se poate redescoperi culoarea naturală a cojii, prin îndepartarea surplusului de culoare. Dacă cea mai veche tehnică este cea a zgârierii atunci cea mai folosită este tehnica acuarelă. În această secție, inedit este cel mai mic ou de reptilă și totodată de pe pământ, al cărui dimensiune este sub cea a sâmburelui de cireașă. În această categorie „minionă” a ouălor intră și oul de papagal pitic, vrabie, prepeliță, fazan, bibilică, struț, porumbel. Cel mai interesant ou vine din Munții Pădurea Neagră, fiind însoțit de un mesaj în limba germană-o frumoasă urare de fertilitate pentru noul cuplu de căsătoriți.

În Elveția redescoperim acuarela, oul de prepeliță în oul de găină, de barză cu aplicații diferite precum: fire de păr (2500), nelipsitul ceas și totodată o idee de album realizată din coajă de gâscă și hârtie. Colecția este completată de ouă de porțelan care erau considerate ouăle bogaților.

Se remarcă tehnica predominantă ca fiind acuarela pe care o întâlnim atât în Serbia, Franța, Slovenia, Italia, Monaco.

Ungaria este singurul loc din lume unde tehnica de decorare a ouălor diferă de la femeie la bărbat. Femeile folosesc tehnica acuarelei în timp ce bărbații potcovesc ouăle sau aplică metal pe ele.

În Polonia, Ucraina, Bulgaria, reîntâlnim introducerea oului în băi succesive de culoare. Cele mai elegante si spectaculoase tehnici le vom întâlni in Cehia: o dantelă realizată pe coaja naturală de ou, cu ajutorul unei freze, asemănătoare cu freza dentară și cu niște cuțite cu lame curbate.

Descoperim Austria Imperialistă, locul unde omul de rând folosește oul de găină cu aceeași tehnică de zgâriere specifică Germaniei, iar omul înstărit va folosi oul de porțelan. Tot aici, cel mai vechi ou al colecției este din 1860 și este un vechi suport de parfum.

În Malta se aplică fire metalice, broderie pe ouă. Olanda este renumită pentru coloristica alb-albastră ce provine ca influență a porțelanului.

În Spania, ouăle așezate în fața porții erau ca un semn al creștinismului în timpul invaziilor maure, musulmane din Nordul Africii.

Rămânem în zona creștină, în Rusia, oul cu motive florale, matrioșka-o reprezentare la origini ale celor trei femei ale familiei: bunica, mama si fiica. Există și niște replici ale ouălor Fabergé (lucrate pentru țarina țarului Alexandru al III-lea), replici din materiale ordinare, dar care respectă coloristica și dimensiunea originalelor. Rusia încheie zona creștină care respectă acel mesaj Pascal. În zona necreștină, există oul legat de viață și de orice alt moment de pe parcursul vieții.

Prima țară necreștină, Turcia, locul unde oul este doar un dar al tatălui pentru fiul ce se căsătorește pentru ca la rândul lui să dea naștere doar la băieți.

Din Vietnam se face remarcat oul de broască țestoasă. În Indonezia, ouăle cu măști sunt folosite pentru alungarea duhurilor rele.

China este spațiul în care oul este simbolul familiei cu copii. Tradiția spune că trebuie să se adauge câte un ou pentru fiecare nou născut al familiei. Astăzi există doar un ou întrucât nu au dreptul decât la un singur copil.

Japonezii văd în ou Creatorul Universului, galbenușul lui fiind elementul primordial.

America nu păstrează tradiții privind oul, el fiind doar un simplu ornament de Crăciun. Reprezentarea simbolurilor solare în culori de pământ este specifică zonei Mexicului, iar reprezentarea cărării rătăcite a vieții este a Egiptului. Australia este dominată de ouăle Emu. Oul Emu este singurul ou care își pierde culoarea, strălucirea. De la un ou negru-verzui, el va deveni un ou plin de denivelări.

În Africa, specific este oul de struț. Africa este zona care întâlnește multe aspecte comune cu Bucovina. Oul de crocodil este singurul ou eclozat al colecției și singurul ou de acest gen din România. Acest ou este gazda unui pui cu o dimensiune de trei ori mai mare decât dimensiunea cojii. Este un ou foarte rar deoarece după eclozarea puilor, mama mănâncă coaja care emană un miros

Colecția este într-o continuă creștere, însă pasiunea și simplitatea cu care prof. Letiția Orșivschi „făurește” fiecare parte din ea, sporește valoarea ei.

Material realizat de : Ana-Maria Mardare, 18 ani, cl. aXII-a A, Colegiul Alexandru ce Bun Gura Humorului

BIBLIOGRAFIE ACTIVA – preluată de la prof. Letiția Orșivschi