Categorii

Noile Biserici din Comuna Titești – Vâlcea

iulie 3, 2024 by

Istorie Locala

Cladiri. Monumente

Terenul moştenit de Lae N. Popa, descris mai sus, a fost dăruit fiicelor acestuia şi anume:

– Marioara, căsătorită Simulescu, la Racoviţa;

– Linuţa, căsătorită Negoiescu, la Grebleşti.

Fiecare din ele deţinând câte o jumătate din teren, aşa cum se observă din planşa nr. 3, în care se evidenţiază terenul proprietatea cooperativei şi terenul propus pentru expropiere.

Din "Memoriu general" întocmit de CENTROCOOP -Întreprinderea de Construcţii şi Proiectări Piteşti, strada Tg. din Vale nr. 23, pag. 1, cu referire la amplasarea construcţiei "Magazinului Universal cu bufet şi secţii prestări servicii" aflăm că suprafaţa totală a terenului este de 1.500 mp, având latura paralelă cu drumul de cca. 24 m şi cea perpendiculară pe bază, de 62 m.

Terenul are o pantă foarte accentuată, diferenţa de nivel din partea din spate şi cea din faţă a terenului fiind de aproximativ de 6,00 m, pantă de 10%. Din minuta încheiată în data de 29 octombrie 1970, între Bărăgan Ion, preşedintele Consilui Popular al comunei Perişani, şi Călinoiu Haralambie, contabil şef al Cooperaţiei de Comsum Perişani, Costea Florian, tehnician în cadrul I.J.E.C.O.O.P Vâlcea şi inginer Rusu Octavian, şeful Biroului de Proiectare I.C.A. Piteşti, aflăm vecinătatea terenului:

– la nord se învecineză cu Stănescu I. Gheorghe;

– la sud se învecinează cu Dobrin Gheorghiţa;

– la est se învecinează cu uliţa comunală;

– la vest se învecinează cu Drumul Judeţean Câineni–Curtea de Argeş.

Mărioara Simulescu, din Racoviţa, vinde jumătatea de teren ce o deţine, dinspre miazăzi, locuitorilor din satul Titeşti, perfectându-se actul de vânzare-cumpărare pe numele locuitorului Ioniţă Niculescu şi al soţiei sale Ioana Niculescu, ambii din satul Titeşti, Comuna Perişani, judeţul Vâlcea. Cei

doi, la rândul lor, donează terenul Cooperativei de Consum Perişani. Prezentăm acest contract de donaţie.

Contract de Donaţie

Între subsemnaţii Niculescu Ioniţă,agricultor domiciliat în comuna Perişani, satul Titeşti, judeţul Vâlcea, în nume personal şi ca procurator al soţiei mele Niculescu Ioana, cu acelaşi domiciliu, potrivit procurei autentificată sub nr. 991, din 1970 de Notariatul de Stat Judeţean Vâlcea, în calitate de donatori şi Cooperativa de Consum Perişani, reprezentată prin mine Doldoran Ion, în calitate de preşedinte al Cooperativei, potrivit delegaţiei cu nr. 237din anul 1970, a Cooperativei de Consum Perişani şi a autorizării Uniunii Jud. de Consum Vâlcea nr. 4821 din 1970, în calitate de donatară, a intervenit astăzi prezentul contract de donaţiune, în următoarele condiţii:

Eu donatorul în nume personal şi ca mandatar declar că donez în deplină proprietate cooperativei de consum cu sediu în comuna Perişani, judeţul Vâlcea, un teren pentru construcţiuni, în suprafaţă de 750 – şapte sute cincizeci mp – situat în vatra satului Titeşti comuna Perişani, judeţul Vâlcea, vecin la răsărit cu drumul Bisericii, la apus cu şoseaua, la miazănoapte cu Negoiescu Ion, iar la miazăzi cu Dobrin Gheorghiţa.

Terenul ce donez constituie proprietatea comună devălmaşă a obştii, dobândit prin cumpărare de la Simulescu Maria, în baza actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 175 din anul 1967 şi transcris sub nr. 17 din anul 1967 de Notariatul de stat Rm.Vâlcea, iar vânzătoarea la rândul ei la avut dobândit terenul prin succesiune după defunctul său tată Nicolae Popa, decedat în anul 1932, declarând totodată că terenul nu are sarcini şi nu e trecut în perimetrul patrimoniului statului în temeiul vreunui act normativ, rămânând continu în stăpânirea noastră a donatorilor de la data dobândirii lui şi până în prezent, garantând pe donatară de orice evicţiune totală sau parţială, în conformitate cu dispoziţiunile art. 828 din C. Civil.

Intrarea în stăpânire în fapt şi în drept asupra acestei donaţii are loc chiar de astăzi, data autentificării prezentului înscris sub obligaţiunea donatarei de a construi pentru secţia coop. de consum din satul Titeşti pe terenul respectiv a unui magazin universal pentru nevoile cetăţenilor din satul Titeşti în decurs de doi ani de zile.

Subsemnatul Doldoran Ion, preşedinte al coop. de consum Perişani în baza delegaţiei şi autorizaţiei menţionate mai sus, declar că accept mulţumire în numele şi pentu cooperativa de consum Perişani, donaţiunii făcute de către louitorii Niculescu Ioniţă şi Niculescu Ioana, prin actul de faţă şi ne obligăm a construi pe terenul donat, sub sancţiunea donaţiunii actului, a unui magazin universal prntru secţia cooperativei din satul Titeşti, în vederea satisfacerii nevoilor cetăţenilor din sat, construcţiunea localului respectiv urmând să se execute în termen de doi ani de zile, arătând totodată că ne este cunoscută situaţiunea de fapt şi de drept a terenului donat şi anume ştim că acest teren constituie proprietatea comună devălmaşă a donatorilor, dobândit prin cumpărare, în baza actului autentificat şi transcris menţionat mai sus, cum şi de faptul că terenul respectiv nu a trecut în perimetrul statului în temeiul vreunui act normativ, aşa încât înţelegem să ne atribuim riscul nostru.

Taxele către stat ocazionale de perfectarea actului de faţă cad în sarcina donatarei, noi contractanţii evaluând terenul ce formează obiectul prezentei donaţiuni la suma de 2.300 lei –două mii trei sute.

Redactat şi dactilografiat la Notariatul de Stat azi 14 iulie 1970, în patru exemplare".

Donator personal şi ca Donatară Cooperativa Consum Perişani mandatar al lui Niculescu Ioana.

prin mine – Preşedinte, Doldoran Ion

Nr. 11.694 din anul 1970

Notariatul de Stat Judeţean Vâlcea

Încheiere de autentificare br. 1.806, anul 1970, ziua 14, luna iulie.

"În faţa mea Căncescu N. Paul, notar şef, s-au prezentat Niculescu Ioniţă din comuna Perişani, satul Titeşti, judeţul Vâlcea indentificat prin buletinul de identitate numărul 285517 din 1961 eliberat de Miliţia Raionului Rm. Vâlcea, personal şi ca mandatar al soţiei mele Niculescu Ioana cu aceleşi domiciliu potrivit procurei speciale autentificate de Notariatul de Stat Vâlcea sub nr. 991 din 28 aprilie 1970 şi Coop. de consum Perişani, reprezentată prin Doldoran Ion în calitate de preşedinte al cooperativei potrivit delegaţiei nr. 237 din 1970, a Cooperativei de consum Perişani, şi a autorizării Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Vâlcea, nr. 4821 din 1970, indentificat prin buletin de identitate seria D.H. Nr. 482209 din 1961, eliberat de Miliţia Raionului Rm. Vâlcea, care a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat exemplarele lui.

Se autentifică acest înscris.

S-a taxat cu 160 lei din care 22 lei în timbre fiscale şi lei depuşi în numerar la C.E.C. Rm. Vâlcea, cu chitanţa nr. 341894 din 1970.

Notar şef

Căncescu Paul Secretar şef

Porumboiu Mihail

Terenul donat a fost insuficent amplasării magazinului. Sătenii au încercat să cumpere şi cealaltă jumătate de teren de la Ion şi Lenuţa Negoiescu, din satul Grebleşti, com. Câineni. Nu s-a ajuns la înţelegere.

Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Vâlcea a procedat la Expropierea terenului. Prin decretul prezidenţial nr. 43 din 1971, terenul a fost expropiat de la deţinători şi trecut în patrimoniul Cooperaţiei Judeţene Vâlcea.

Magazinul a ocupat integral jumătatea de apus a terenului – fosta proprietate deţinută de moşt. Negoiescu şi o parte din terenul donat de săteni, ce aparţinuse lui Simuluscu, tot la apus, rămânând din baza acestuia paralelă cu şoseaua cca. 6,00 m între magazin şi clădirea lui Dobrin Gheorghiţa, căsătorită mai întâi Rouă.

Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Vâlcea, a achitat contravaloarea terenului, la preţ oficial, dar moşt. Negoiescu au refuzat primirea banilor. U.J.E.C.O.O.P. Vâlcea a donat banii unui azil de bătrâni din Sibiu.

La apariţia Legii nr. 18 din 1991, modificată şi completată prin Legea nr. 169 din 1997, moştenitorii Negoiescu şi-au recuperat terenul expropiat şi l-au vândut lui Popa Niţă Gheorghe, din satul Titeşti, nepotul acestora. Biserica, prin amplasamentul său, n-a ocupat din terenul moştenitorilor Negoiescu, fiind construită pe terenul cumpărat de săteni, de la Maria Simulescu şi pe terenul cumpărat de la moştenitorii Ghiţa Dobrin, respectiv Elena căsătorită cu Vasile Bărăgan şi Floarea-Cica căsătorită Antone, din satul Boişoara.

Prezentăm chitanţele încheiate cu fiecare dintre cele două vânzătoare:

a) Încheiată azi 30 martie 1990.

Chitanţă

Adică lei 10.000 – zece mii

Subsemnaţii ANTONE GH. GHEORGHE, legitimat cu B.I. seria D.E., nr.897581, eliberat de Consiliul Popular al Com. Boişoara, născut la data de 14 octombrie 1934 şi ANTONIE C. FLORICA legitimată cu B.I., seria B.N., nr. 685193, eliberat de Consiliul Popular al Com. Boişoara,născută la data de 15 febroarie 1939, domiciliaţi în Com. Boişoara, jud.Vâlcea, am convenit să vindem un teren situat în centrul satului Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea, numit "Locul casei părinteşti" în suprafaţă de 350 mp, reprezentând jumătate din terenul ce-l moştenim de la părinţii Rouă I. Constantin şi Rouă M. Gheorghiţa, recăsătorită Dobrin M. Gheorghiţa, actualmente decedaţi. Terenul are în total suprafaţa de 700 mp, având următoarele vecinătăţi: la miazăzi, Ninel Rouă, la apus cu drumul judeţean, la miazănoapte cu terenul proprietatea Cooperaţiei de Consum Titeşti, iar la răsărit cu "Uliţa bisericii".

La facerea prezentei au fost martori următorii care au iscălit mai jos :Vlădescu Florea, Mohanu Vintilică, Talpoş Mihai şi Şerban Niculaie.

Noi vânzătorii arătăm că am primit suma de mai sus, la data facerii prezentei.

Prezenta chitanţă ţine loc de act, până la data când noi vânzătorii vom dona acest teren în scopul arătat mai sus.

Făcută în trei exemplare din care unul la vânzători, iar două exemplare la noi cumpărătorii.

Pentru care am încheiat prezenta şi-o semnăm.

Vânzători Preot Paroh

Antone Gheorghe -Mihai Teleabă

Antone Floricica (ştampila parohiei -Titeşti )

Martori: Florea Vlădescu

Mihai Talpoş

Nic. Şerban

Vintilică Mohanu

Cu acelaşi conţinut s-a încheiat o chitanţă şi cu deţinătorii celeilalte jumătăţi de teren, ce a aparţinut lui Rouă I. Constatin şi soţiei acestuia, Dobrin M. Gheorghiţa, pe aceeaşi sumă de bani, la data de 30.03.1990, de la Bărăgan Vasile şi Bărăgan Elena.

Banii au fost daţi de cei patru martori menţionaţi în chitanţe, care i-au primit la perfectarea actului, la data de 15 iunie 1990, de la locuitorul Teodorescu Ion, prin Pr. paroh Mihai Teleabă. Astfel enoriaşul, Ionel Teodorescu devine donatorul terenului cumpărat.

Prezentăm conţinutul cotractului de vânzare-cumpărare, în care nu apare numele celui ce a achitat banii, dar acesta este trecut în rândul ctitorilor.

Contract de vânzare-cumpărare

"Între subsemnaţii: Bărăgan Elena, cu domicilul în comuna Perişani şi Antonie Florica, cu domicilul în comuna Boişoara, jud. Vâlcea, surori, în calitate de vâzătoare şi Parohia Titeşti din comuna Perişani, jud. Vâlcea, prin preot Teleabă Mihai, domiciliat în comuna Perişani, judeţul Vâlcea, în baza împuternicirii nr. 3078 din 1990 a Sfintei Episcopii a Râmnicului în calitate de cumpărător, a intervenit astăzi prezentul contract de vânzare-cumpărare, în condiţiile ce arătăm mai jos:

Noi, vânzătoarele Bărăgan Elena şi Antone Florica vindem în plină proprietate Parohiei Ortodoxe din satul Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea, un teren arabil în suprafaţă de 700 mp, situat în punctul numit "În sat", satul Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea, vecin la R. cu uliţa bisericii, la A. cu drumul judeţean, la M.Zi cu Rouă Mihai şi la M.N. cu Cooperativa de Consum, vânzare ce o facem prin împuternicitul acesteia, preot Teleabă Mihai.

Terenul ce vindem prin actul de faţă, astfel cum a fost identificat mai sus, constituie proprietatea noastră indiviză a vânzătoarelor şi a fost dobândit de noi prin moştenire părintească cu peste 50 de ani în urmă după defunctul nostru tată, Rouă Constantin, dată de când stăpânim terenul continuu şi netulburate de nimeni, sub nume de proprietare, fără a poseda asupra acestuia un titlu de proprietate.

Preţul vânzării este de 5.000-cinci mii lei, sumă pe care noi vânzătoarele declarăm că am primit-o în întregime de la cumpărător, prin împuternicitul acesteia, preot Teleabă Mihai, până azi data facerii actului, terenul intrând de fapt şi de drept în proprietatea cumpărătoarei de chiar azi, data autentificării prezentului înscris, teren ce nu are înscrise sarcini şi nu a trecut în proprietatea statului în temeiul vreunui act normativ de scoatere din circuitul civil, rămânând tot timpul în stăpânirea noastră în mod legal de la data dobândirii şi până în prezent, garantând-o pe cumpărătoare pentru orice evicţiune în conformitate cu prev. art. 1337 cod civil.

Subsemnatul, pr. Teleabă Mihai, în numele şi pentru cumpărător, Parohia Ortodoxă Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea, în baza împuternicirii menţionată mai sus am numărat vânzătorilor suma de 5.000 -cinci mii lei, întreg preţul terenului ce cumpăr prin actul de faţă pentru Parohia Titeşti, arătând că îmi este cunoscută situaţia juridică a terenului ce cumpăr prin actul de faţă şi anume ştiu că vânzătoarele l-au dobândit şi stăpânit în modul arătat mai sus, cunoscând şi împrejurarea că terenul nu are înscrise sarcini şi nu a trecut în proprietatea statului în temeiul vreunui act normativ de scoatere din circuitul civil, aşa încât din acest punct de vedere şi în lipsa titlului de proprietate, înţeleg să dobândesc pe riscul meu.

Noi, părţile arătăm că am luat cunoştinţă de disp. menţionate în avizul Ministerului Cultelor cu nr. 3470 – 410 din 1990, terenul urmând a fi folosit în vederea ridicării unui lăcaş de cult – biserică, pentru edificarea căruia urmează a fi luate avizele necesare.Taxele ocazionate cu perfectarea prezentului act, sunt în sarcina cumpărătorului.

Redactat şi dactilografiat la Notariatul de Stat, astăzi 15 iunie 1990, în cinci exemplare.

Vânzători Cumpărător,

s.s. indescifrabil Parohia Ortodoxă Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea

prin pr. Teleabă Mihai

n.n.-Pe verso, urmează autentificarea

Republica Socialistă România .

Notariatul de Stat jud. Vâlcea.

Încheiere de autentificare nr. 3037

Anul 1990, luna iunie, ziua 15.

"În faţa mea Pop Vasile notar de stat s-au prezentat

1. Bărăgan Elena, dom. în com. Perişani, jud. Vâlcea, B.I. seria D.G., nr. 685193, din 1980, miliţia Brezoi.

2. Antone Florica, dom. în com. Boişoara, jud Vâlcea, B.I. seria B.N., nr. 653293, din 1980, miliţia Brezoi.

3. Teleabă Mihai, dom. în com. Perişani, jud.Vâlcea, B.I. seria D.E., nr. 897537, din 1987, miliţia Brezoi, reprezentant al Parohiei Titeşti, din com. Perişani, potrivit împuternicirii nr. 3078 din 1990 a Episcopiei Râmnicului, care a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat exemplarele.

În temeiul art. 4, lit. (a), (b) şi (m) din Decretul nr. 377 din1960.

Se autentifică acest înscris şi se vor efectua lucrările de publicitate imobiliară.

S-a taxat cu lei 327, sumă achitată în numerar la C.E.C., cu chitanţa nr. 275446, din 15 iunie 1990.

Notar de Stat

s.s. indescifrbil

Lucrările de publicitate imobiliară s-au efectuat sub nr. 608 din 15 .06. 1990

Scutit de taxe potrivit paragraf. 52 din I.M.F. 1711, din 1960

Secretar principal

Ştefan Florea

-II-

Biserica obţine prin unirea terenului cumpărat de săteni de la Marioara Simulescu şi cel donat de Ionel Teodorescu suprafaţa totală de 1450 mp.

La amplasarea Sfântului Lăcaş, care trebuia să aibă orientarea pe direcţia est-vest a trebuit să recurgem la un mic schimb de teren, cu vecinul din partea de sud, Mihail I.I. Rouă, aşa cum reiese din următoarea convenţie :

Parohia Titeşti- Com .Perişani

Judeţul Vâlcea

Nr. 9, din 4 iunie i990.

CONVENŢIE

Intervenită azi data de mai sus, între Comitetul de Construcţie al noii biserici din satul Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea şi enoriaşul Mihail I.I. Rouă, cu domicilul stabil în satul Titeşti, com. Perişani, jud. Vâlcea.

Pentru a se amplasa noua construcţie a bisericii, în normele cerute de arhitectură, acest comitet a convenit a schimba din terenul destinat în scopul construcţiei, în suprafaţă de cca. 101–una sută un metrii pătraţi–, cu următoarele dimensiuni:

Terenul are formă de triunghi dreptunghic cu cateta mică de-a lungu şoselei judeţene, dimensionată 7,5 m. Cateta mare orientată de-a lungul proprietăţii parohiei, dimensionată 29,60 m, iar ipotenuza – proprietatea lui Mihail I.I. Rouă. Total suprafaţă 29,60 x 7,50 : 2= 101 mp.

Enoriaşul Rouă I.I. Mihail dă în schimb un teren în imediata vecinătate a terenului nostru, în suprafaţă de 76 mp, ce constituie proprietatea acestuia, cu formă tot de triunghi dreptunghic. Cateta mică, de-a lungul uliţei bisericii vechi, cateta cealaltă, dimensionată 7,50 m, până în proprietatea parohiei. Ipotenuza în lungime de 5,80 m. Acest triunghi este încadrat într-un triunghi mai mare, cu olatură de 18,60 m, proprietatea parohiei, cealaltă, 5,80 m, iar latura mai mare, spre proprietatea lui Mihail I.I. Rouă. Triunghiul mai mic are suprafaţa de 21,70 mp,iar triunghiul mai mare de 53,9 mp.

Acest schimb s-a perfectat în faţa preotului paroh Teleabă Mihai, fiind preluat în scopul arătat mai sus.

S-a înţeles că acest schimb a intervenit în mod irevocabil, urmând a se presta un jurământ în acest scop.

Pentru care a intervenit prezenta convenţie .

Ne convine schimbul.

Proprietari: -Mihail Rouă

Am preluat schimbul: -Marioara Rouă

Pr. paroh.-parafa-

s.s. Mihail Teleabă

La început biserica s-a încercat să se amplaseze pe un teren ce trebuia donat de numitele Popescu Gh. Elena soţia lui Ion M.R. Popescu şi Nicolescu A. Elena, fiica lui Alex. Popa, zis Bălănoiu, ambele din satul Titeşti, dar înţelegerea s-a făcut numai verbal.

Cu toate acestea s-au înteprins demersurile necesare pentru intrarea în posesie a terenului către parohie, dar în final cele două enoriaşe s-au răzgândit. Prezentăm memoriul întocmit de parohie pentru primirea vizei, de la Departamentul Cultelor.

Parohia Titeşti, com. Perişani

Judeţul Vâlcea

Nr. 6, din 25 martie 1990

Către,

Ministerul Cultelor, Bucureşti

Biserica cu hramul "Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril" din satul Titeşti–Vâlcea construită între anii 1761-1769, devenită neîncăpătoare faţă de numărul mare al enoriaşilor, având o suprafaţă numai de 70 mp, cu un mare grad de uzură mai ales prin deteriorarea în mare parte a picturii, este necorespuzătoare.

Având în vedere aceste stări de fapt, toţi enoriaşii acestei parohii, întruniţi în adunare, au hotărât, în mod deliberat, să construiască un nou lăcaş de cult, prin contribuţia personală a enoriaşilor.

Menţionăm faptul că enoriaşii acestei parohii au convenit să construiască acest Lăcaş Sfânt încă din anii 1950, când biserica era în posesia terenului de amplasament, însă datorită practicilor regimului de tristă amintire, a interzis construcţia acestui edificiu, luându-se terenul proprietate al parohiei, unde se fixase amplasarea bisericii.

Enoriaşii considerând că acestă construcţie este de strictă necesitate, doi dintre aceştia, Popescu Gh. Elena şi Nicolescu A.Elena, domiciliate în raza parohuei Titeşti, doresc să doneze, pentru construcţia noii biserici, terenul necesar amplasării, în suprafaţă totală de 900 mp. Acest teren se află în centru civic al satului Titeşti.

Faţă de cele arătate mai sus, vă rugăm cu deosebit respect a ne aviza trecerea în proprietatea parohiei a terenului menţionat şi a împuternici pe preotul paroh Teleabă Mihai, ca reprezentant al enoriaşilor, ca să primească şi să semneze actele de preloare a acestor donaţii.

Această aprobare ne este foarte necesară în vederea perfectării actului autentificat la Notariatul de Stat Vâlcea.

Vă mulţumim anticipat,

Preot paroh al parohiei, M. Teleabă.

În memoriu de mai sus s-a evidenţiat faptul că, enoriaşii acestei parohii, încă din anul 1950, aveau terenul necesar amplasării Sf. Biserici. Terenul donat aparţinuse neamului Vârvoră. S-a convenit între săteni, care se împărţiseră în două tabere, una condusă de comunişti, care erau contra construcţiei bisericii alături de şcoală, iar alţii erau de acord ca ambele construcţii, şcoala şi biserica să fie amplasate pe terenul împărţit în jumătate, ajungându-se la următorul plan:

Uliţa Săracă, începând de la proprietatea de astăzi a lui P. Hodorogea, urma să treacă prin mijlocul terenului donat de moştenitorii vârvoreşti, până-n actuală şosea naţională, evitându-se cele două curbe existente ale drumului sătesc. Pe terenul situat înspre miazănoapte, la care se adăuga şi porţiunea de drum rămasă, urma a se construi şcoala, iar pe cel dinspre miazăzi să se construiască biserica. Dacă aceste terenuri se dovedeau insuficente amplasării construcţiilor, se convenise cu locuitorul Niculae Vlădescu, vecin cu terenul amplasării bisericii, să doneze diferenţa de teren, iar pentru terenul de şcoală, moştenitorii lui Gh.I. Popa, zis Bălănoiu, Alex. Popa şi Ion M.R. Popescu ar fi dăruit din terenul grădinilor, proprietate personală.

S-a prezentat în localitate ing. Moiceanu, socrul lui Gogu Paşavel, din Podeni, fostul secretar de plasă, care a proiectat construcţia şcolii, care urma să aibă o cameră la subsol, asemănătoare celei de la şcoala de sus, unde este căminul, pentru că poziţia permitea.

Nu s-a respectat acest proiect, localul de şcoală a fost amplasat în mijlicul terenului în scopul de a se împiedica cnstrucţia bisericii şi aceasta prin abuz.

În anul 1948, înainte de a fi naţionalizate pădurile Obştii de Moşneni din Titeşti, fostul anteprenor, Melder, care se ocupa cu exploatarea pădurilor din zonă, a cerut să exploateze pădurea din imobilul Titescu, pădure de brad, construind în schimb localul şcolii şi al bisericii. Nu s-a ajuns la înţelegere.

Pe terenul descris de noi, cel provenit prin cumpărătoare de la moşt. Ghiţa Dobrin şi pe cel de la Marioara Simulescu, s-a trecut la construcţia bisericii, după proiectul întocmit de ing. arhitect Ion Liviu Benea. Construcţia a început în anul 1991 şi a durat până-n anul 2003, când s-a sfinţit.

Biserica este zidită din cărămidă de format mare, calupi roşii,în cadru asigurat de piloni şi grinzi de beton armat. Exteriorul s-a tencuit cu mortar de var, nisip şi ciment, peste care s-a bătut un strat de terasit pregătit în ciment alb. S-a acoperit cu tablă din aluminiu.

La două treimi din înălţimea zidului, construcţia este asigurată prin turnarea unei grinzi din beton, care leagă biserica. În exterior aceasta împarte peretele în două registre, grinda fiind frumos marcată cu ciubucărie simplă.

La bază zidul se termină în trei trepte, profiluri, care formează un fel de pinten, în interiorul căruia, de jur-împrejur, s-a lăsat un canal de aerisire, care asigură o izolaţie perfectă.

Pe verticală, la distanţe aproximative, pereţii sunt împărţiţi de grinzi paralelipipedice din tencuială, care împart întreaga suprafaţă exterioară a bisericii şi se sprijină pe un profil tot din tencuială. În registrul superior al faţadei, s-au executat din tencuială arcaturi bine conturate. Sub asterială, s-a bătut cornişa, în mai multe rânduri paralele, constituind un degradeu perfect.

Biserica nu este pictată în exterior.

Deasupra naosului se înalţă una din turle, peste un tambur, butuc cu patru laturi.

Turla este înaltă, zveltă şi are în exterior 10 ferestre, despărţite pe orizontală de o grindă circulară din beton, pentru a i se da acesteia o rezistenţă mai mare. Ferestrele sunt înguste, rândul de deasupra având partea superioară arcuită, iar ramele exterioare mărginite de un ornament sub formă de ciubuc. Ferestrele sunt închise cu sticlă, cu armătură. În interior turla este circulară, legată la partea superioară de o boltă pictată.

Deasupra pronaosului, peste cerul bisericii, pe un butuc sub formă de pătrat este aşezată cealaltă turlă, folosită clopotniţă. Este mai mică decât cea construită pe naos, având 8 ferestre înguste şi arcuite în partea de sus, închise cu plasă metalică, pentru a se auzi sunetul clopotelor. În turla clopotelor se ajunge urcând pe o scară circulară executată din metal, din interiorul bisericii, apoi trece peste podul sub formă de plafon cu faţa semicirculară, turnat tot din beton, unde este locul corului. Sub asteriala turlelor, din tencuială s-au bătut profiluri ca la bază.

În vârful turlelor se află câte o cruce metalică, arătând iubirea sfântă a lui Hristos, Care a deschis oamenilor Împărăţia Cerurilor. Arhitectura este executată în stil neobizantin, cu bolţi şi semibolţi sferice, susţinute de arcuri, toate construite din beton armat, atât în pridvor, pronaos, naos şi altar, legate cu coardă de fier striat.

Pe frontispiciu, în medalion este pictată Icoana Hramului "Adormirea Maicii Domnului", bine executată şi ornată cu foiţă aurită.

Pridvorul are trei arce la faţadă şi câte un arc de fiecare parte laterală. Are 6 sâlpi, din care doi adosanţi. Este pardosit cu gresie. Scara cuprinde 10 trepte, fiind turnate din ciment.

Pridvorul este deschis. Stâlpii sunt de cărămidă, cu fusul cilindric, sprijinit pe pătrate. Deasupra uşilor de la intrare se află pisania, care conţine următorul text:

"Această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică s-a ridicat din temelie în cinstea "Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu" cu binecuvântarea P.S. Episcop Gherasim al Eparhiei Râmnicului, cu cheltuiala enoriaşilor din Parohia Titeşti şi a altor binefăcători, cu osteneala P.C. Pr. Mihai Teleabă. S-a zidit între anii 1991-2001, fiind pictată de Ovidiu şi Brăduţ Dumbrăveanu, Mircea şi Doru Bena. S-a sfinţit în anul 2003 de către P.S. Episcop Gherasim."

Pe verticala pereţilor, în mărime naturală, sunt pictaţi, în stânga, la intrare Sf. Apostol Petru, iar în dreapta Sf. Apostol Pavel, pe soclu draperie, iar restul spaţiilor sunt decorate.

Pe tavan, pe semiboltă este pictat la centru, în medalion, Iisus Hristos Emanoil, străjuit de Sfinţi Îngeri. În calotele laterale sunt pictaţi în partea stângă Maica Domnului, iar în partea dreaptă Sf. Ioan Botezătorul.

Clopotele au fost turnate la Tg. Mureş. Inginerul care le-a turnat a lucrat şi cele două policandre din pronaos şi naos.

Pe semiboltă, deasupra celor trei arcade de la intrare, începând din colţul dinspre S-V, sunt pictate icoanele "Izgonirea din Rai", la mijloc, "Sf. Mare Mucenic Gheorghe", iar în colţul orientat N-V, "Judecata de Apoi".

Pronaosul şi trecerea înspre naos sunt acoperite de o boltă sub formă de covâltir, turnată din beton, care alcătuieşte cerul bisericii.

Interiorul bisericii s-a tencuit cu mortar de var, ciment şi nisip, peste care s-a aşternut un strat de tencuială cu câlţi de cânepă, gros de 1 cm, pentru a se putea executa pictura în tehnica "Fresco", cu icoanele prevăzute de iconografia bisericească.

Pronaosul este prevăzut cu 6 ferestre de formă dreptunghiulară, trei dispuse pe peretele de sud, iar trei pe peretele de nord, având deasupra lor, la mijloc câte o fereastră rotundă. Întregul lăcaş este pardosit cu gresie.

Pe peretele de la intrare, cel de vest, deasupra celor două uşi, este pictată biserica din profil nordic. Pe acest perete, lângă uşă, în partea dreaptă sunt pictate portretele oficiale: P.S. Episcop Gherasim şi P.C. Pr. Mihai Teleabă, în mărime naturală, despărţiţi fiind de tabelul cu donatorii:

Teodorescu Ion, Biserica Episcopiei, Î.P.S. Hrisostomos-Cipru, Mănăstirea Frăsinei, Mardale Mihai şi Maria, Rouă Şt. Doru-Ştefan, Ing. Talpoş Gheorghe, Popescu Gigel -Vâlcea Mieilă Gheorghe, Ing. Călinoiu Neluţ, Cazacu Antonela, Constantinescu Gheorghe, Stăncălie Ovidiu, Roibu Constatin, Mihăescu Romică, Drăghici I. Dumitru, Dărăban Ana, Telebuş Petre, Ing. Eramazu Velicu, Ing. Bărbulescu Ovidiu, Ing. Matei Nicolae, Vlădescu Ştefan, Talpoş M. Gheorghe, Ing. Ciulei Mihai, Frâncu Emilian, Ion Antonescu, Bădulescu Mihai.

În partea stângă a uşilor de la intrare, sunt pictaţi, în mărime natutală, Sf. Voievod Ştefan cel Mare, Sfinţii Martiri Brâncoveni, despărţiţi de numele celor care au alcătuit comitetul de construcţie al Sfântului Lăcaş: Arhitrct Benea Liviu Ioan, Ing. Chioreanu Cornel, Ing.Predescu Mihai, Pr. Teleabă Mihai, Prof. Teleabă Vasilica, Vlădescu Florea – epitrop, Talpoş Mihai – preşedintele Comitetului de Construcţie, Achim Dumitru – casier şi membrii: Ancuţa Mihai, Băcanu Mihai, Bărăgan Ion, Brădeanu Aurelian, Feţeanu Ionel, Feţeanu Nicolae, Ghiţă Mihai, Lungu Ion, Mohanu Vintilă, Mărcoiu Aurel, Nicolescu Constantin, Pătru Ion zis Ghiu, Pătru Miron, Popa Ionică, Popescu Gigi, Popescu P. Gheorghe, Popescu A. Ion, Roşca Nicolae, Şerban Nicolae, Stănescu Gheorghe, Talpoş Nicolae, Ţarcă Aurel, Ţarcă Ştefan, Prof. Vlădescu Gheorghe.

Dedesupt, spaţiul s-a decorat cu draperie, iar locurile libere cu diferite alte motive.

Pe peretele de sud, în registru de jos, s-au pictat, pe rând, în mărime naturală, începând din colţul de S-V, Sf. Cuvios Casian, Sf. Ierarh Calinic, Sf. Ierarh Ioan Iacob, urmând în acelaşi tablou – Sfintele Muceniţe Tecla şi Ecaterina. Deasupra s-a pictat icoana "Pogorârea Sfântului Duh". Tot pe acest perete, în dreapta ferestrei rotunde, s-a pictat icoana "Hristos vindecând pe fiica lui Iair".

Pe peretele de nord, începând din colţul de N-V, de o parte şi de alta a primei ferestre, sunt pictaţi, în mărime naturală, în picioare "Sf. Cuvios Sava" şi "Sf.Cuvios Ioan de la Prislop". Urmează casa scărilor, cu decor pe fond albastru. Apoi, în acelaşi tablou, tot în mărime naturală, Sfintele Muceniţe Daria şi Acaria. Deasupra icoana "Coborârea la iad".

Deasupra scărilor este pictată icoana "Hristos vindecând pe soacra lui Petru".

Tot în pronaos, în faţă stânga "Sf. Muceniţă Filofteia" în mărime naturală, în costumaţie populară bulgărească, iar deasupra, icoana "Hristos vindecând orbul". În faţă, dreapta, "SF. Muceniţă Paraschiva", iar deasupra icoana "Hristos vindecând slăbănogul".

Pe semibolta de la intrare, cum privim spre uşi, la mijloc este "Iisus Hristos", la dreapta "Maica Domnului" şi la stânga "Sf. Ioan" toate fiind pictate în medalion.

Pe ieşindul semirotund al corului este pictat un sfânt înger.

Pe peretele de apus, puţin mascat de întinderea plafonului corului, este redată icoana hramului "Adormirea Maicii Domnului". Deasupra, "Icoana Sfintei Fecioare cu Pruncul" în medalion, înconjurată de Sfinţi şi de Îngeri. În jurul medalionului există înscrisul "Bucură-te scară a Cerului pe care s-a pogorât Dumnezeu".

Pe semiperetele despărţitor dintre pronaos şi naos, pe partea dinspre miazănoapte s-au pictat "Sfinţii Mari Împăraţi Costantin şi Elena", în mărime naturală. Deasupra icoana "Înălţarea la Cer". Pe peretele dinspre miazăzi, s-au pictat în acelaşi tablou, tot în mărime naturală, Sfinţii Ostaşi "Sf. Mucenic Nestor şi Sf. Mucenic Mina". Deasupra icoana "Schimbarea la Faţă".

Pe cerul bisericii, pe centru "Sfânta Treime" în medalion. Pe marginea medalionului este înscrisul: "Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor este peste toate şi prin toate şi întru noi toţi", în colţuri Sfinţii Prooroci Ioil şi Iona.

NAOSUL – având pereţii de formă semirotundă, a mărit spaţiul de pictură. Ambii pereţi, de miazăzi şi de miazănoapte, au câte trei ferestre dreptunghiulare, de dimensiuni egale cu cele din pronaos. La cele din mijloc, deasupra, există şi câte una rotundă.

Pe peretele nordic, începând de la stânga, între ferestre sunt pictaţi – "Sf.Mucenic Gheorghe" şi "Sf. Mucenic Dumitru" –sfinţi ostaşi, pictaţi în mărime naturală. Deasupra două icoane: în stânga "Răstignirea Domnului", iar în dreapta "Coborârea de pe cruce". Deasupra acestor icoane sunt pictaţi "Domnul Iisus împreună cu Sfânta Fecioară şi Sfântul Ioan Botezătorul". Sunt zugrăviţi Sfinţi Mucenici, în bust, care înconjoară această pictură. Sub calotă, înscrisul: "Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot".

În calotă, pictura, "Învierea Domnului".

Pe peretele de miazăzi, de la dreapta spre stânga, între ferestre: "Sf. Mucenic Teodor" şi "Sf. Mucenic Procopie" în mărime naturală, tot sfinţi ostaşi. De o parte şi cealaltă a ferestrei rotunde, în dreapta, "Întâmpinarea Domnului",iar în stânga, "Botezul Domnului". Deasupra ferestrei rotunde, "Maica Domnului ", având în stânga pe Sf. Apostol Pavel, iar în dreapta pe Sf. Apostol Petru. Icoanele sunt înconjurate de Sfinţi Mucenici, pictaţi în tablouri executate bust, de mărime mică. Deasupra, sub calotă s-a scris: "Slavă pentru Cei de sus, lui Dumnezeu şi pe Pământ pace, între oameni bunăvoire".

În calotă, icoana, "Înălţarea Domnului".

Pe butucul turlei, în cele patru colţuri, Cei patru Evanghelişti: Matei, Marcu, Ioan şi Luca. Pe arcele butucului sunt pictaţi Sfinţi Mucenici.

Pe bolta turlii este pictat "Iisus Hristos Pantocrator" în medalion. În jurul medalionului sunt scrise cuvintele: "Doamne, Doamne caută din Cer şi vezi şi cercetează via acesta pe care a zidit-o dreapta Ta şi o desăvârşeşte pe ea". La baza turlei este înscrisul: "Întărirea celor ce nădăjduiesc întru Tine, întăreşte Doamne Biserica Ta pe care ai câştigat-o cu scump sângele Tău". Turla este pictată având două rânduri de icoane cu Sfinţi Mucenici, cât înălţimea fiecărui rând de ferestre, în picioare, de mărime mijlocie.

Peste tot, în pridvor, pronaos şi naos, locurile rămase nepictate sunt acoperite de zugrăveli, în frize decorative având modeluri adecvate, iar la bază de jur-împrejur, sunt pictate draperii.

CATAPETEASMA. Cele patru icoane împărăteşti specifice sunt pictate pe locurile dintre uşile împărăteşti şi cele diaconeşti. Deasupra uşilor împărăteşti şi diaconeşti, zidul este împărţit în trei registre, fiecare mărginit de ciubuce cu secţiune semicirculară, frumos ornate.

În primul registru sunt pictate grupat "Cele douăsprezece praznice împărăteşti". La mijloc "Sfânta Treime", sub stejarul din Mamvri. În următoarele registre, asemănător unei frize, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Prooroci. Deasupra este Crucea de pe Catapeteză, executată din lemn, frumos pictată, flancată de două icoane.

ALTARUL. Este semirotund, acoperit de boltă care se termină cu o calotă sferică. Are spre răsărit trei ferestre, cea rotundă fiind înfundată, pentru că încurca fondul picturii.

Între ferestre, în mărime naturală sunt pictaţi, începând de la stânga: Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur şi Sf. Ierarh Grigorie Teologul. La stânga ferestrei, spre nord: Sf. Ierarh Vasile cel Mare, iar la dreapta ferestrei dinspre sud: Sf. Ierarh Pavel.

Deasupra Sfinţilor Ierarhi, înscrisul: "Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu care se frânge pentru voi, spre iertarea păcatelor".

În calota altarului este pictată icoana "Împărtăşirea Apostolilor" cu înscrisul de deasupra: "Maica Domnului, Tu, care eşti mai presus decât Cerurile".

Pe arcul de deasupra tâmplei icoana "Sf. Arhanghel Mihail" pictat în medalion, având înscrisul "Să staţi drepţi, să staţi cu credinţă" având la stânga şi la dreapta câte trei Sfinţi Ierarhi. Pe bolta altarului este Maica Domnului pe tron cu Pruncul în braţe "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril". Totul este încadrat într-o friză frumos colorată, dedesupt, la stânga, Sf. Ierarh Grigorie şi Sf. Ierarh Dionisie, toţi în mărime naturală, în picioare.

Deasupra uşii altarului sunt pictaţi, dinspre miazăzi: Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Spiridon, în aceeaşi icoană, în mărime narurală, iar deasupra acestora: "Intratea în Biserică a Maicii Domnului".

În spatele uşii diaconeşti din partea stângă, deasupra mesei de la Proscomidie, Sf. Ierarhi Atanasie şi Iacov, în aceeaşi icoană, în mărime naturală, iar deasupra "Icoana Bunei Vestiri".

Pe spatele tâmplei – Jertfa lui Avraam, iar între uşile împărăteşti şi diaconeşti sunt pictaţi – Sf. Arhidiaconi Ştefan şi Laurenţiu. Restul spaţiilor este ornamentat şi pictaţi sfinţi îngeri, iar pe soclu draperie.

La proscomidie sunt scrişi:

Vii – Mihai ereu, Vasilica ereiţa, Bogdan-Gabriel şi Lavinia, Diana-Maria şi Alexandru-Adrian, Mihai şi Viorelia, Mihai şi Maria cu fiii, Florea şi Minodora cu fiii, Dumitru cu fiii.

Adormiţii – Mihai şi Maria, Ion şi Maria, Ion şi Elisaveta, Aurelian, Gheorghe, Paulina, Nicolae şi Ioana, Mariţa.

Planul picturii a fost întocmit de Pr. Mihai Teleabă, care a urmărit cu responsabilitate modul executării acesteia.

Se apreciază de specialişti că pictura este reuşită, colorată şi îmbinată cu expresivitate, fără a fi obositoare. Este cu atât mai valoroasă pentru că s-a folosit tehnica "Fresco" şi aplicarea foiţei aurite.

Pentru icoana hramului, de pe frontispiciu, Pr. paroh Mihai Telebă propusese executarea acesteia în mozaic. Deşi lucrarea este destul de costisitoare, aceasta este necesară, deoarece pictura cât ar fi de bine executată, în timp ea se deteriorează.

Pogradia este împrejmuită cu zid din piatră lucrat în beton, respectându-se limitele hotarului. Lucrarea a fost executată de meşterul Vintilă Bălteanu din Boişoara.

S-a construit şi un Praznicar unde se săvârşesc pomenile pentru cei adormiţi.

Hotărârea enoriaşilor din Parohia Titeşti, de a clădi Sfânta Biserică, a fost luată în ziua de 30 ianuarie 1990, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, de sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Grigore Teologul, Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur sau Trisfetitele – Grigore, Vasile şi Ioan.

O parte din enoriaşi se aşteptau ca biserica să poarte hramul "Sfinţii Trei Ierarhi". Preotul Parohiei Ortodoxe Titeşti, cu o bună parte a credincioşilor au găsit de cuvinţă şi bine s-au gândit, că cel mai potrivit hram care urmează să-l poarte, în vremurile pe care le trăim şi-n pururea, este "Adormirea Maicii Domnului", deoarece sărbătorirea Naşterii, Adormirea, Intrarea în Biserică, Buna Vestire, ne aminteşte de Maica Celui fără de început, Cel care a mijlocit mântuirea oamenilor.

Din Sfânta Scriptură, dar mai ales din Sfânta Tradiţie, cunoaştem viaţa cea mult pilduitoare şi împodobită de cele mai frumoase însuşiri a Aceleia, care a fost aleasă din fecioarele lumii să poarte la sânul Ei şi să nască pe Ziditorul nostru şi Ziditorul Ei.

Adâncind această nepătrunsă taină a providenţei lui Dumnezeu, ne întoarcem gândul nostru, spre vremurile cele dintr-un început.

Chipul sfânt, blând şi senin al Maicii Domnului cu Pruncul Iisus în braţe, deşteaptă în noi simţămintele cele mai nobile, gândurile cele mai înalte, pentru că Ea este aceea la care alergăm încredinţându-i durerile, greşelile şi căderile, nădejdile, bucuriile şi suspinările.

Nu putem să nu aducem omagiul nostru acelora care au reuşit să învingă greutăţile momentului şi s-au implicat în construirea Sfintei Biserici din satul nostru. Exemplificăm în mod deosebit munca depusă de Pr. paroh M. Teleabă şi a preotesei Vasilica Teleabă, fii ai satului, care din dragostea pentru frumos şi a iubirii de Dumnezeu, dar mai ales nobleţe şi utilitate, în permanenţă au dovedit grijă şi stăruinţă pentru ridicarea acestui Lăcaş Sfânt, care va purta peste veacuri gloria titeştenilor. Pentru finalizarea acestui angajament, au pus la dispozişie propria casă, primind şi găzduind, începând cu proiectanţii şi până la ultimul lucrător. Ne aplecăm cu pioşenie în faţa sacrificiului de care au dat dovadă, în scopul realizării acestui sfânt şi măreţ act dumnezeesc, care se săvârşeşte la un interval de sute de ani. În tot timpul a rugat şi roagă pe Bunul Dumnezeu ca să păzească acest sfânt lăcaş în pace şi să-i dăruiască mulţi ani, ca şi urmaşii să se bucure aşa cum ne-am bucurat generaţiile de astăzi, atunci când s-a sfinţit.

Munca nu le-a fost zadarnică şi se pot mândri că au reuşit să demonstreze, odată în plus, că biserica în deplină libertate dă viaţă convingerilor şi simţămintelor religioase atât de necesare în vremurile pe care le trăim.

Alături de preotul paroh, lucrând tot în credinţa lui Dumnezeu, fiind sfetnicii de nădejde ai Sfinţiei Sale, au fost în permanenţă membrii Comitetului de Construcţie aleşi de credincişi. Preşedintele acestui comitet a fost ales enoriaşul Mihai Talpoş, un iscusit fiu al satului, care a ştiut să se înconjoare de cei mai buni localnici. De profesie tehnician silvic, pensionat, a lucrat în răstimpul celor 12 ani cât a durat construcţia, cel puţin 6 ani, zi de zi, fie lucrătoare, fie sărbătoare. A fost greu acest drum, dar a meritat. Acum la final înţelegem că tot ceea ce s-a lucrat are o semnificaţie destul de adâncă.

Această construcţie a fost dorită de generaţiile dinainte şi de după cel de-al doilea război mondial, fiind împiedicată de evenimentele politice care s-au succedat în timp, reuşindu-se acum împlinirea acestui deziderat.

Începerea construcţiei a constituit un moment de răscruce în viaţa satului, dar prin îmbărbătare, preşedintele comitetului a reuşit să mobilizeze şi să determine pe toţi credincioşii, care prin eforturi mai mari sau mai mici, au reuşit să se ajungă la final, care este de-a dreptul impresionant. Finalizarea lucrării s-a făcut atât prin osârdia credincioşilor din sat, dar şi cu sprijinul destul de mare al fiilor satului stabiliţi în alte localităţi, chiar şi cu al altora care n-au avut nimic comun cu noi.

Meticulosul preşedinte a întocmit o documentaţie minuţioasă, în care sunt evidenţiaţi toţi contribuabilii, indiferent de domiciliu, care va fi prezentată la capitolul anexe.

Delegaţi ai satului, din care n-a lipsit cel descris mai sus, au făcut apeluri şi deplasări prin ţară, la alţi credincioşi, reuşind să aducă importante sume de bani, care s-au întrebuinţat la Sfânta Biserică.

În capitolul anexe vor fi evidenţiaţi toţi contribuabilii, dar în mod deosebit evidenţiem pe inginerii Gheorghe Talpoş şi Neluţ Călinoiu, domiciliaţi în oraşul Bucureşti, care pătrunşi de învăţătură şi înzestraţi cu harul cugetării, au găsit timp să se implice şi în construirea bisericii din satul natal. Au reuşit să mobilizeze şi pe alţii, făcându-i să privească cu nestăvilită încredere spre viitor, spre Dumnezeu, aducând de la diferiţii credincioşi însemnate donaţii. Numai prin muncă unită i s-a dat acestui edificiu duh de viaţă şi strălucire.

Construcţia este elegant proporţionată, lucrată din materiale de cea mai bună calitate, procurate prin cumpărare de la T.C.H. Olt Superior. Mulţumim şi pe această cale conducerii acestui şantier, evidenţiaţi în tabelul donatorilor.

Nu pe ultimul loc, evidenţiem şi munca competentă a domnului Achim Dumitru, care a îndeplinit funcţia de casier, ţinând o evidenţă punctuală a sumelor încasate şi cheltuite.

Şi în afară biserica arată ca o bijuterie, cu turle zvelte, cu câte 8 şi 10 feţe. Cei care văd această ctitorie rămân uimiţi, nevenindu-le să creadă, considerând-o ca un vis frumos

Toate greutăţile construcţiei au trecut, rămânând Sf. Biserică care va dăinui în timp spre lauda şi mândria tuturor.

În veci să fie pomeniţi şi cinstiţi ostenitorii care au muncit cu spor la nobila acţiune de durare a Sfântului Lăcaş de închinare şi rugă din satul nostru.

Prezentăm poezia scrisă de profesorul universitar Alexandru Stănescu, fiu al satului, la sfinţirea bisericii noastre.

RUGĂCIUNE

La sfinţirea bisericii noi, din Titeşti, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", 04.05.2003

Doamne cum să-ţi mulţumim

Pentru minunile de astăzi

Şi bucuria ce-o trăim ?!

Iisuse, cum să dovedim

Că merităm izbând-aceasta?!….

…pe care, iată-o prăznuim

cu gându-la -NVIEREA TA DIVINĂ-

izvorul de credinţă şi lumină.

Ce diademă sfânt-ai aşezat

Pe frunte-acestui vechi, al nostru, sat!…

Nu este, Doamne, oare, un mister,

că astăzi se înalţă către cer

Zidire-această sacră, triumfală,

măreaţă, ca o sfântă catedrală?

Şi cine a visat şi a pornit

Să meşterească schele şi console,

(aproape ca şi meşterul Manole)?

Şi cine a vegheat la toate-acestea?

Cine-ar putea să depene povestea?

Ştim, Doamne!… că îndemnul cel dintâi,

cuprins ca într-un psalm de căpătâi,

doar de la Tine a venit, prin gând

şi a pătruns îndemnul, rând-pe-rând,

de sus şi până jos, în fiecare credincios.

În unii mai uşor, în alţii-însă-greu,

dar stăruia îndemnul de la Dumnezeu,

Chemându-ne, ca un etern ecou

ca să-nălţăm altaru-acesta nou.

Altar al vieţii noastre creştineşti,

aici, în vechea vatră, la Titeşti

Şi să-i cinstim astfel, pe-naintaşi

şi pildă să le dăm şi la urmaşi.

Şi încă ştim, că-n spirit de clemenţă

ne-a ajutat întreaga Providenţă.

Cresc Părinte – Atotputernic Tată,

Şi Fiul Tău şi Maica Preacurată,

cu-ncununarea binecuvântată

a hramului Bisericii în care,

vom preamări pe Sfânta Născătoare.

Şi Duhul Sfânt, etern şi milostiv

Şi-Arhaghelii Mihai şi cu Gavril

care sfinţesc, ca biblică pereche

cu hramul lor biserica cea veche.

Şi încă ştim, Părinte – Atotputernic

C-ai aşezat în frunte un cucernic

din satul nostru, visător de rai –

Sfinţia Sa – Părintele Mihai.

Şi-un alt Mihai – izvor de hărnicie

Tu, Doamne-ai rânduit ca el să fie,

model de fapte mari şi de credinţă

şi cel dintâi, în marea stăruinţă,

Să-mbărbăteze forumul ales

la-nfăptuire-acestui sfânt succes.

Şi toţi acei ce-au înţeles chemarea

S-au străduit să sprijine lucrarea:

Consilieri şi cantori şi săteni

Şi veterani ai ţării – titeşteni

Şi-ndrumători ai obştei de moşneni

Şi alţi sprijinitori neconsăteni

dar care ne sunt prieteni – lovişteni.

De pildă, ajutorul excelent

Donaţiile în bani şi în ciment

Ori zile-ntregi de trudă-n şantier

Să crească zidul sacru înspre cer,

Ori hrana şi merindele pe masă,

La cei care lucrau la Sfânta Casă.

Până şi codrul nostru carpatin

A dovedit şi el că e creştin.

Şi-a dat din brazii lui şi din stejari,

Să fie căpriorii cât mai tari

Să ţină frumuseţea din cupole,

În veacuri, ca la Meşterul Manole.

Şi fiii din sat, plecaţi, dar neuitând,

Revin şi au intrat şi ei în rând.

Uniţi, în fine, ca-ntr-un sfânt alai

În frunte cu părintele Mihai…

Şi dascăli, profesori şi-nvăţători,

şi-aleşi, ori desemnaţi conducători…

dar mai ales, înalţi arhierei,

dăruitori de sprijin şi idei,

ca să arate astăzi ca-n poveşti,

biserica cea nouă din Titeşti.

Biserica cu hramul "Sfântul Gheorghe" din satul Bratoveşti

Portarul înalt şi semiboltit de la intrare, al cărui spaţiu este acoperit de porţi executate din fier forjat, amplifică nota unei bune gospodăriri. În partea stângă a acestuia este pictată icoana hramului "Sfântului Mucenic Gheorghe" protejată într-o nişă acoperită de sticlă. Această icoană, cât şi cele de pe arcul portarului sunt executate de talentatul pictor – Nicolae Dinescu, fiu al acestui sat.

În interiorul podgradiei, în partea stângă, de la intrare s-a construit un spaţios praznicar, unde s-au turnat mese din beton pe toată lungimea lui, loc în care credincioşii împart pomenile pentru cei adormiţi în Domnul.

Întregul parcurs de la intrare până la scările bisericii este pavat cu dale mari din beton. Mai sus, vis-a-vis de vechea biserică este construită "sala parohială" şi biblioteca parohiei. Iniţiativa harnicului cântăreţ al bisericii, Achim Marinică, cât şi a epitropului Gh. Niţă, zis Dodu, peste tot şi-a pus amprenta.

Biserica este construită în stilul neobizantin, cu două turle. Turla mică construită pe pronaos, serveşte drept clopotniţă. Cea mare este aşezată deasupra naosului, fiind pictată în interior, pe toată înălţimea, având formă octogonală, ridicată pe un butuc patrulateric, turnat din beton. Este acoperită cu tablă.

Temelia este din beton, iar clădirea este zidită din cărămidă roşie, format mare, într-un schelet de beton armat.

Biserica are formă dreaptă, cu acelaşi pridvor construit la toate bisericile noi, fiind destul de înaltă, chiar impunătoare. Exteriorul este împărţit atât pe verticală, cât şi pe orizontală de brâie executate din tencuială, formând mai multe registre. În ultimul registru, de deasupra ferestrelor sunt chipuri zugrăvite de sfinţi din Sfânta Scriptură, tablouri executate în tehnica "Ulei" pentru o mai mare rezistenţă. Registru de sus este împărţit în arcaturi.

Intrarea în pridvor se face pe o scară din beton, alcătuită din 6 (şase) trepte, cu urcare din faţă şi din părţile laterale.

Pe frontispiciu este pictată icoana hramului, în mărime naturală, reprezentând pe "Sfântul Gheorghe".

Pridvorul este ridicat pe patru stâlpi de formă cilindrică, frumos ornamentaţi, care srijină cele trei arcade din faţă. Arcadele laterale, se sprijină cu unul din capete pe zidul pronaosului dinspre apus.

Pe tavanul pridvorului este pictat chipul Mântuitorului, ca Emanoil. În dreapta este Sfânta Fecioară şi în stânga Sfântul Ioan Botezătorul. Sunt executaţi în medalioane, având pe margine următoarele înscrisuri:

– la Emanuel: "Duhul Domnului peste mine, pentru că am fost uns să dau ochilor vedere, săracilor mângâiere şi bolnavilor alinare".

– la Sfântul Ioan: "Pocăiţi-vă, Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor"

– la Sfânta Fecioară: "Bucură-Te ceea ce eşti plină de har. Domnul este cu tine în veci"

Deasupra celor trei arcade de la intrare, tabloul cu "Facerea lumii", în dreapta având pe strămoşul Adam, iar în stânga pe Eva.

Deasupra uşilor de la intrare este scrisă pisania: "Aşezatu-s-a piatra de temelie la această Sfântă Biserică cu hramul "Sfântul Gheorghe" în anul 1990. Construcţia şi pictura s-au terminat în anul 1997, de Sfânta Înviere a Domnului. La ridicarea locaşului au contribuit în primul rând enoriaşii acestui sat. Deasemenea un ajutor substanţial au oferit: Departamentul de Stat pentru culte, Sfânta Episcopie, Mănăstirea Frăsinei, prin stareţul Nionil Ştefan, Banca Comercială – filiala Vâlcea, apoi meseriaşii: fierari, dulgheri, zidari, şoferi, maiştri şi ingineri. Tuturor le mulţumim, rugându-L pe Bunul Dumnezeu să-i ajute aşa cum au ajutat şi ei la Înălţarea Sfântului locaş. În această vreme episcop era Prea Sfinţitul Gherasim Cristea şi episcop vicar Prea Sfinţitul Irineu Slătineanu–Popa, preot paroh Dan Preoteasa. Dumnezeu să-i răsplătească după eforturile lor. Zugrăvitu-s-a această biserică de pictorul Gh. Ţivrea şi ucenicii Bogdan Popian şi Marius Mărăcine".

Tehnica de pictură este "Tempera" în tot interiorul bisericii.

Deasupra pisaniei, este executată pe tot peretele "Judecata de Apoi" – Raiul şi Iadul. Locurile libere sunt umplute cu desene decorative, iar pe soclu draperie.

PRONAOSUL. Pictura este executată după tipic şi după şabloane. Deasupra uşilor, în medalion este "Sfânta Cruce " evidenţiind faptul că este Biserica lui Hristos. În dreapta uşilor sunt picturile oficiale: P.S. Episcop Gherasim şi P.S. Episcop-vicar Irineu, iar în partea stângă "Nunta din Cana Galileii".

Din colţ, în medalion este "Sfânta Cruce" evidenţiind faptul că este "Biserica lui Hristos". Din colţ, pe peretele sudic, Sfântul Botez, pe stâlpul de susţinere, Cuviosul Pahomie, iar pe stâlpul din dreapta, Cuviosul Daniel.

Din colţ, pe peretele de nord, Întoarcerea Fiului Risipitor. Pe faţa stâlpului din stânga, Sfântul Grigorie Decapolitul, iar în stânga, Sfântul Cuvios Simeon.

Pe tavan, Maica Domnului Platiteră. Pe marginea medalionului, există înscrisul "Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvinii şi mai mărită fără de asemănare decât serafinii…" Tavanul pronaosului este boltit. În dreapta, Sfântul Prooroc Solomon, iar în stânga, Sfântul Prooroc David.

Pe faţa plafonului de la cor, urmând de la dreapta spre stânga: Sfânta Cuvioasă Marina, Sfânta Cuvioasă Paraschiva, Teodora, Hristina, Iulia.

Sus, Sfântul Cuvios Chiprian, în partea dreaptă, iar în stânga, Sfântul Cuvios Cosma. În centru este pictat "Ochiul" care vede totul. Pe arcade, sfinţi prooroci, toţi pictaţi în medalioane. Jos la bază, pe stâlpul din dreapta, cuviosul Alipie, iar în stânga Sfântul Luca.

Pe tavanul corului, Sfântul Ioan Botezătorul, în medalion, având următorul înscris: "Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor". În colţuri, tot în medalion, Sfinţii Cuvioşi Filothei, Andrei Hristianu, Ion Ghersian şi Sofronie.

Pe peretele de apus al corului "Adormirea Maicii Domnului" . La sud – "Tăierea capului Sfântului Ioan Botrzătorul". Brâul este decorat cu draperie.

Pe boltă, în centru s-a pictat "Sfânta Treime, sub stejarul din Mamvri", în medalion, având pe margine înscrisul: "Trei sunt în Ceruri care mărturisesc – Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt şi toţi trei una sunt". De jur împrejur, medalioane cu sfinţi.

Pe peretele de sud, pe lateralul bolţii, "Răstignirea Domnului Iisus", dedesupt, "Sfânta Muceniţă Filofteia", în mărime naturală. Pe stâlpul de susţinere, din partea de sud, "Sfânta Muceniţă Ecaterina", în mărime naturală. Pe restul spaţiului arcadei sunt pictaţi, în medalioane, alţi sfinţi.

Pe peretele de nord, pe lateralul bolţii "Cina cea de Taină", iar dedesupt "Cuvioasa Maria Egipteanca", pictură în mărime naturală. Pe stâlpul de susţinere, "Dreptul Iosif", în mărime naturală. În restul spaţului sunt pictaţi, în medalioane, sfinţi, care completează arcada din această parte.

Pe faţa stâlpului de nord, Antim Ivireanu, iar pe cel din dreapta "Cuviosul Calinic de la Cernica".

Pe arcadă, sus, la intrare în naos, este pictat "Mahramul cu chipul Mântuitorului".

Restul spaţului este zugrăvit cu o deosebită decoraţie cu motive florale.

NAOSUL. Are pe peretele de sud 2 ferestre, iar pe cel de nord tot 2 ferestre. Cerul bisericii este ocupat de semibolţi şi de turlă, care are opt feţe.

Pe semibolta de nord s-a pictat "Învierea Domnului Iisus Hristos" reprezentată prin pogorârea la iad. Dedesupt, "Sfinţii Împăraţi Constatin şi Elena, care au în stânga pictat pe "Sfântul Mucenic Mina Egipteanu", iar la dreapta "Marele Mucenic Dumitru". Tablourile sunt pictate în mărime naturală. Pe crucea icoanei "Sfinţilor Constantin şi Elena", sunt scrise cuvintele "IN HOC SIGNO VINCENS".

Pe semibolta de sud, s-a pictat "Naşterea Domnului Iisus Hristos". Dedesupt "Dreptul Judecător", flancat de Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul. În dreapta acestei picturi "Sfântul Pantelemon", iar în stânga, "Sfântul Mucenic Gheorghe". Toate tablourile sunt pictate în mărime naturală.

Pe bolta turlei este pictat "Iisus Hristos Pantocrator". Pe cele opt feţe ale turlei sunt pictaţi, pe rând, în mărime naturală, Sfinţii Prooroci: Isaia, Ieremia, Ezechil, Elisei, Sofronie, Ilie, Daniel şi Ioil. Sub aceştia, în medalioane, sunt pictaţi Sfinţii Apostoli: Andrei, Iacob, Toma, Filion, Bartolomei, Simon, Petru şi Pavel.

Pe colţurile turlei, la butucul acesteia, în micile calote, sunt pictaţi cei patru evaghelişti, cu simbolurile respective: Ion, Luca, Matei şi Marcu.

CATAPETEASMA. Deasupra, pe zid, s-a construit o cruce metalică deasupra Uşilor Împărăteşti şi Diaconeşti, în mijloc "Mântuitorul Hristos" având la dreapta şi, respectiv la stânga, pictate toate icoanele după orânduiala iconografică, reprezentând cele 12 praznice împărăteşti: "Schimbarea la Faţă", "Intrarea în Ierusalim", "Învierea Domnului", "Înălţarea Domnului", "Pogorârea Sfântului Duh", "Adormirea Maicii Domnului", "Botezul", "Întâmpinarea Domnului", "Naşterea", "Bunavestire", "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", "Naşterea Maicii Domnului".

În rândul de sus, sunt pictaţi cei 12 apostoli, iar în centru, în medalion"Sfânta Treime".

Pe uşile împărăteşti sunt scrise cuvintele "NIHIL SIN DEO". Între uşi, cele patru Icoane Împărăteşti: "Sfântul Nicolaie", "Maica Domnului", "Iisus Hristos" şi "Sfântul Gheorghe" – icoana hramului.

ALTARUL. Pe semiboltă, sus, sunt pictaţi "Dumnezeu Tatăl", "Maica Domnului pe tron cu Pruncul în braţe" şi "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril".

Deasupra proscomidiei este pictat "Iisus Hristos spre răstignire". Altarul are trei ferestre, iar în colţ, la sud, uşa altarului. În dreapta uşii este pictată scena cu "Răstignirea".

Începând de la proscomidie, sunt pictaţi în mărime naturală: Sfinţii Ierarhi Atanasie, Spiridon, Nicolae, Vasile cel Mare, Grigorie şi Ioan Gură de Aur.

Pe spatele catapeteasmei este pictată "Jertfa lui Avraam". În stânga acestei scene este pictat Arhideaconul Lavrentie, iar la dreapta Sf. Ştefan.

Între uşile împărăteşti şi diaconeşti sunt pictaţi heruvini şi serafini.

Peste tot, în toată biserica, locurile rămase nepictate au fost completate cu frize decorative, iar la bază cu draperie.

Biserica cu hramul "Sfinşii Voievozi Mihail şi Gavril"

din satul Cucoiu

Aprobarea construirii noii biserici a fost dată de Sf. Episcopie a Râmnicului. Terenul pe care a fost amplasată, a fost donat de locuitorul Andrei I. Nicolae, stabilit în Tălmaciu, jud. Sibiu, în suprafaţă de 780 mp, situat în vatra satului Cucoiu, vecin la răsărit cu Tantana Toader, zis Toader al lui Noană, la apus cu drumul satului Cucoiu, la miazănoapte cu Andrei N. Ion, zis al Tincuţii, iar la miazăzi cu restul de proprietate a donatorului. Ulterior, tot prin schimb, biserica a obţinut de la acest enoriaş şi teren pentru cimitir, mutat de lângă biserica veche.

Donaţia s-a făcut către Parohia Bratoveşti, prin preotul Popa I. Gheorghe, zis Popescu, la data de 29 aprilie 1969, actul fiind perfectat de Notariatul de Stat Vâlcea.

Donatorul a primit teren în schimb, din izlazul satului, în punctul "Ţurţudan".

Biserica veche n-a fost declarată monument istoric.

Biserica nouă poartă acelaşi hram "Sfinţii Voievozi". La început a fost clădită din lemn, pe temelie de piatră, de meşterii locali: Ilie Guiţă, zis Bobocaru de Su' Dos, şi Nicu Ştefan, numit şi Blăneci.

Materialul lemnos s-a recuperat, din vechea biserică, iar restul a fost cumpărat de enoriaşii satului Cucoiu, din pădurea satului şi din demolarea casei moştenitorilor Ioniţă I. Popescu, fostul factor poştal, frate cu învăţătorul Gh. I. Popescu din Cucoiu.

Valoarea construcţiei s-a ridicat la suma de 90.000 (nouăzeci mii) lei.

În anul 1973, lucrarea a fost terminată, inclusiv tencuielile, fiind gata pentru a se picta.

Prezentăm memoriu întocmit pentru a se prezenta Sfintei Episcopii.

Memoriu

Asupra lucrărilor ce trebuie executate pentru pictura Bisericii filiale din satul Cucoiu, parohia Bratoveşti, com. Perişani, jud. Vâlcea, cu hramul "Sfinţii Voievozi".

"În satul Cucoiu a exitat o biserică din lemn, amplasată pe malul unui pârâu. Din cauza alunecărilor de teren, biserica s-a dărâmat şi am fost nevoiţi s-o mutăm într-un loc stabil.

În anul 1968 s-a obţinut aprobarea Onor Departamentului Cultelor pentru demolarea ei şi reconstruirea bisericii, care n-a fost declarată monument istoric. Biserica a fost reclădită pe un alt teren stabil. O parte din materialul lemnos a fost recuperat de la vechea biserică, iar restul a fost completat de la enoriaşii satului Cucoiu.

În prezent lucrarea este terminată definitiv, inclusiv cercuitul şi tencuitul, pentru care este absolut necesar să fie pictată.

În acest scop a fost adus la faţa locului pictorul autorizat, Ion Diaconu, din Rm.Vâlcea, ce a întocmit documentaţia respectivă, în valoare de 23.000 (douăzeci şi trei mii) lei – pictura de fond, 7.535 (şapte mii cinci sute treizeci şi cinci) lei şi 1.000 (una mie) lei, cheltuieli recepţie. Total lei 31.535 (treizeci şi una mii cinci sute treizeci şi cinci).

Preot paroh. Ghe. I. Popescu"

Pictura s-a executat în stil neobizantin şi în condiţii bune. Tehnica de pictură a fost "Tempera"

Catapeteasma este construită din zid de cărămidă, putându-se picta toate icoanele prevăzute în iconografia bisericească.

Plan iconografic

ALTARUL. Pe tavan este pictată "Maica Domnului pe tron cu Pruncul în braţe", "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil". Totul este încadrat de o friză frumos ornamentată. Pe rândul de jos sunt pictaţi, în picioare, începând de la proscomidie spre dreapta: Sfinţii Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Bogoslavu, Ioan Gură de Aur, Nicolae şi Spiridon. La proscomidie este pictat "Iisus în Potir" (izvorul vieţii).

În spatele catapeteasmei: "Jertfa lui Avraam", iar între uşile împărăteşti şi diaconeşti se vor picta Sf-ţii Arhidiaconi Ştefan şi Laurenţiu. Restul spaţiilor se vor ornamenta, iar pe soclu draperie.

NAOSUL. Bolta fiind în formă de covâltir şi destul de mare, va fi nevoie să se despartă în două părţi printr-o friză cu medalioane şi în partea din faţă sus, pe centru se va picta "Iisus Hristos Pantocrator", înconjurat de citatul "Doamne, Doamne caută din cer şi vezi…". La sud "Naşterea Domnului Iisus Hristos", iar la nord "Învierea Domnului Iisus Hristos", reprezentată prin pogorârea în iad, iar în cele patru colţuri dintre Pantocrator şi ambele scene, se vor picta cei patru evanghelişti, cu simbolurile respective.

În cea de-a doua parte a bolţii se va picta pe centru "Sfânta Treime sub stejarul din Mamvri", în medalion. La sud se va picta "Schimbarea la faţă", iar la nord "Înălţarea Domnului Iisus Hristos". Deasemenea, în spaţiul dintre medalionul Sfintei Treimi şi cele două compoziţii se vor face câte un înger în cele patru colţuri ţinând o eşarfă în mână pe care scrie citatul "Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot".

În cea de-a II-a parte, pe tavan, în centru, se va picta "Maica Domnului Platiteră", în medalion, iar în cele patru colţuri ale tavanului se vor picta patru sfinţi cuvioşi, cântăreţi şi anume: Ioan Damaschin, Cosma făcătorul de cântări şi Theofan cel scris, zburător pe norii slovei.

Pe peretele din sud se vor picta, începând de la altar spre dreapta: Sfântul Mucenic Gheorghe, Sfântul Mucenic Procopie, Dreptul Judecător, flancat de Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Mucenic Calistrat, Sfinţii Mucenici Nicolae, Oprea şi Ioan cel Nou.

Pe peretele de la nord, de la stânga spre dreapta se vor picta Sfinţii Mucenici Dimitrie, Sf. Împăraţi Constatin şi Elena, Nestor, Teodor, Tiron, Mina şi Ilie Iorest.

Pe peretele despărţitor dintre naos şi pronaos, partea dinspre răsărit, se vor picta Sfinţii Arhangheli Mihail, în partea dreaptă, şi Gavriil, în stânga. Tot pe acest perete, partea dinspre pronaos, se vor picta Sfinţii Cuvioşi Antonie cel Mare şi Ieftimie cel Mare.

PRONAOS. Pe peretele de sud se vor picta Sfintele Cuvioase şi Muceniţe: Ecaterina, Filofteia şi Tecla.

Pe peretele de nord, începând de la dreapta spre stânga, se vor picta Sf. M.M.Varvara, Cuvioasa Paraschiva, Teodora şi Marina.

Pe peretele de la intrare, lângă uşă se vor picta portretele oficiale: Înalt Prea Fericitul Părinte Justinian, în partea dreaptă, iar în partea stângă portretul Prea Sfântului Episcop Iosif. Ambele portrete vor fi de mărime natutală, în picioare. În continuare, până la colţuri, se vor picta cuvioşii : "Dimitrie Basarab " şi "Grigorie Decapolitul". Pe soclu se va face draperie.

PRIDVORUL. Pe tavan se va picta: la centru, în medalion, "Iisus Hristos Emanoil", având în partea stângă pe Maica Domnului, iar în partea dreaptă pe Ioan Botezătorul. Pe verticala pereţilor, în stânga, la intrare, Sf. Apostol Petru, iar pe soclu draperie. Restul spaţiilor se vor decora. Pe frontispiciu, la intrare, se va picta "Icoana Hramului – Sfinţii Voievozi", în tehnica ulei sau frescă, pentru a fi mai rezistentă la intemperiile vremii.

CATAPETEASMA. Deasupra, pe zid, se va construi "Crucea Răstignirii" şi cele două icoane molene. Se vor picta în tehnica "Uleiului" toate icoanele de pe catapeteasmă după orânduiala iconografică şi cele 12 praznice împărăteşti.

Ctitorii sunt pr. Gheorghe I. Popescu, Albuşel Miron, Barbu Ion, Mitu Ion, Ciopei Florea.

Planul iconografic descris mai sus, n-a fost respectat întocmai, suferind unele modificări.

Din cauza unei ciuperci care s-a localizat, pereţii laterali s-au carbonizat, ei fiind înlocuiţi cu cărămidă. La scurt timp, aceeaşi lucrare a fost necesară a se efectua şi la Sf. Altar. O bună parte din pictura iniţială a fost distrusă.

Din informaţiile culese de la enoriaşii Vasile Mitu şi Nicu Barbu, în anul 1980, am aflat că alt Sfânt Lăcaş de rugă şi închinare n-a mai existat înainte de anul 1865. Enoriaşii mergeau să se roage la bisericile din satele frăţeşti: Titeşti şi Bratoveşti. Cimitirul vechi a fost amplasat la marginea satului, Dealul Bobocului. A fost mutat în sat odată cu construirea bisericii vechi.

După reparaţia făcută de harnicul duhovnic, Pr. Dan Preoteasa, în timp ce construia noua biserică a satului Bratoveşti, nu s-a mai putut respecta planul iconografic prezentat din care cauză îl prezentăm în cele ce urmează.

PRIDVORUL. Are trei arce la faţadă şi câte un arc de fiecare parte laterală, care se sprijină pe 6 stâlpi de formă paralelipipedică, din care doi adosanţi. Scara de la intrare cuprinde 8 trepte, turnate din beton, cu urcare din faţă şi din părţile laterale. Pe jos este turnat ciment. Pridvorul este deschis. Deasupra uşilor de la intrare se află pisania cu conţinutul următor: "Această Sfântă Biserică cu hramul Sfinţii Voievozi a fost construită şi sfinţită în anul 1972între anii 1981-1983 s-a înlocuit lemnul cu cărămidă, fiind pictată în luna iulie, în timpul arhipăstoririi PS Episcop Iosif, arhiereu vicar Gherasim Piteşteanu, stareţ al Mănăstirii Frăsinei Nionil Ştefan, Preot Dan Preoteasa şi enoriaşii acestei parohii."

Pe stâlpii din faţă şi pe arcade sunt executate ciubuce semirotunde. Pe frontispiciu la intrare, sunt pictaţi pe verticala pereţilor, în stânga Arhanghelul Mihail, iar în dreapta Arhanghelul Gavriil, în picioare, de mărime mijlocie, reprezentând icoana hramului.

Pe tavan, la centru, în medalion, Iisus Hristos Emanoil (singur), înconjutat de citatul: "Eu sunt uşa, prin mine de va intra cineva, va intra şi va ieşi şi păşune va afla!"

Pe peretele de nord, deasupra arcadei există icoana "Moartea omului păcătos" cu următorul citat: "Du-te de la mine blestemule în focul vecinic". Pe peretele sudic al pridvorului n-au existat picturi. De o parte şi alta a uşilor de la intrare: dreapta, Sfânta Cuvioasă Paraschiva, iar la stânga, Sfântul Apostol Petru, ambele tablouri în mărime naturală. Sfânta Cuvioasă Paraschiva s-a pictat peste numele celor care au alcătuit Comitetul de construcţie al bisericii, pentru a se înceta certurile ivite. Restul pereţilor sunt zugrăviţi în alb. În partea de nord-vest, a fost construită scara ce urcă în turlă, la clopote.

PRONAOSUL. Pe peretele de vest, deasupra uşilor este pictat Sfântul Haralambie, în medalion, iar în dreapta uşilor Sfântul Arhanghel Mihail, iar la stânga Sfântul Arhanghel Gaviil, în mărime naturală.

Pe tavan, în medalion este pictată Născătoarea de Dumnezeu, cu Pruncul Iisus, pictura fiind înconjurată de următoarele cuvinte: "Cuvine-se cu aceasta să te fericim pe Tine Născătoare de Dumnezeu cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru" (pictura a reprezentat pe "Maica Domnului Platiteră").

Pe peretele de la sud, prevăzut cu o singură fereastră, începând din colţ, sunt pictate Sfânta Cuvioasă Paraschiva şi Sfânta Muceniţă Ecaterina. Pe peretele de la nord, care are tot o singură fereastră, sunt pictate Sfânta Cuvioasă Efrosina şi Sfânta Muceniţă Filofteia. Toate portretele sunt pictate în mărime naturală.

Pe peretele despărţitor al pronaosului, faţă naos, este o intrare largă. Pe porţiunile rămase s-au pictat: în stânga, Maica Domnului, iar în dreapta, Iisus Hristos, ambele tablouri sub formă de icoane. Sus s-a scris următorul citat: "Fericiţi făcătorii de pace, căci aceia Fii lui Dumnezeu se vor chema." (Sf. Ev. Matei)

NAOSUL. Bolta este sub formă de covâltir şi destul de mare. S-a despărţit în două registre. Pe centru, la intrare în naos, în medalion, "Sf. Treime sub stejarul din Mamvri", de jur- împrejur înscrisul "Trei sunt cari mărturisesc în Ceruri, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi Aceşti trei una sunt, Treime Sfântă şi nedespărţită slavă şi mare Ţie, Amin."

Tot pe centrul boltei, în faţa altarului, este pictat "Iisus Hristos Pantocrator", înconjurat de citatul "Doamne, Doamne caută în cer şi vezi şi cercetează via aceasta, pe care a sădit-o dreapta Ta şi o desăvârşeşte Pre ea". În cele patru colţuri ale frizei pe care este pictat Iisus, în medalion, sunt pictaţi cei patru mari evanghelişti Sfântul Cuvios Ioan, Sfântul Cuvios Marcu, Sfântul Cuvios Luca şi Sfântul Cuvios Matei.

Pe peretele despărţitor al pronaosului, sus la boltă este scris următorul citat: "Fericiţi cei cu inima curată că aceia vor vedea pe Dumnezeu". ( Ev.lui Matei)

Tot pe semipereţii despărţitori sunt pictaţi în medalion, la nord, Sf. Mucenic Haralambie, iar la sud Sf. Mucenic Procopie.

Pe peretele de sud, prevăzut cu două ferestre, sunt pictaţi începând de la altar spre dreapta, în colţ, în medalion: Sfinţii părinţi Ioachim, Sfântul Mucenic Gheorghe, Sfântul Mucenic Dumitru şi Sfântul Mucenic Mina, în mărime naturală.

Pe peretele de nord, prevăzut cu două ferestre, există în colţ, lângă uşa diaconească din stânga, uşa de evacuare. Deasupra acestei uşi, în medalion, s-au pictat Sfinţii Părinţi Ana, apoi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântul Mucenic Tiron, toţi în mărime naturală.

În registrul de pe boltă, orientându-ne spre sud, "Naşterea Domnului Iisus Hristos" şi "Judecata lui Pilat", iar la nord "Învierea Domnului Iisus Hristos" şi "Pogorârea la iad".

CATAPETEASMA. Are zidul ridicat până la boltă. S-a pictat tot în tehnica "Tempera".

În zid există cele trei goluri ocupate de uşile împărăteşti, iar în stânga şi dreapta, uşile diaconeşti. Pe uşile împărăteşti este pictată icoana "Bunavestire", pe uşa diaconească din stânga, Sfântul Arhanghel Mihail, iar în dreapta Sfântul Arhanghel Gavril.

Icoanele Împărăteşti reprezintă pe Sfântul Ierarh Nicolae, Maica Domnului şi Sfânta Cuvioasă Paraschiva.

Rândul de sus, de deasupra uşilor de intrare în altar, sunt pictate icoanele, după orânduiala iconografică, reprezentând cele 12 praznice împărăteşti şi anume : la mijloc – "Cina cea de taină", la dreapta – "Schimbarea la Faţă", "Intrarea în Ierusalim", "Învierea Domnului", "Înălţarea Domnului", "Sfânta Treime", "Adormirea Maicii Domnului"; la stânga – "Botezul Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Naşterea Domnului Iisus Hristos", "Bunavestire", "Intrarea în Biserică", "Naşterea Maicii Domnului"; deasupra icoanelor praznicelor – "Domnul Hristos", în medalion, la mijloc, şi rânduiţi la dreapta şi la stânga, cei 12 apostoli în icoane, reprezentaţi în picioare, mărime mijlocie, de la stânga spre dreapta – Sf. Apostol Filip, Sf. Apostol Simon, Sf. Apostol Andrei, Sf. Apostol Luca, Sf. Apostol Matei, Sf. Apostol Petru, urmează Sf. Apostol Pavel, Sf. Apostol Ioan, Sf. Apostol Marcu, Sf. Apostol Bartolomei, Sf. Apostol Iacob şi Sf. Apostol Toma.

ALTARUL. Pe tavan este pictată Maica Domnului pe tron, cu Pruncul în braţe, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Tavanul este încadrat de o friză frumos ornamentată. Pe rândul de jos sunt pictaţi, în picioare, începând de la proscomidie spre dreapta, Sfinţii Ierarhi Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie al Nisei, Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Antonie, Sf. Ierarh Spiridon. Deasupra uşii altarului, din peretele de sud, "Sfânta Cină de la Enaus". La proscomidie este pictat Iisus în Potir – izvorul vieţii.

Pe spatele catapeteasmei sunt "Jertfa lui Avraam", iar între uşile împărăteşti şi diaconeşti sunt pictaţi Sfinţii Arhideaconi Ştefan şi Laurenţiu. Restul spaţiilor sunt ornamentate ca şi cele din pronaos şi naos, iar pe soclu draperie.

Altarul are trei ferestre pe peretele de răsărit.

Turla este construită din lemn, fiind aşezată deasupra pronaosului, în care se găseşte instalat clopotul de la vechea biserică.

Altarul a rămas netencuit în exterior, după ce a fost refăcut.

Biserica are picturi şi pe pereţii exteriori. Astfel pe peretele de nord, sunt pictaţi de la apus spre răsărit, în medalion, Sf. Apostol Luca, Sf. Apostol Marcu, Sf. Ap. Simeon. Pe peretele de sud, de la răsărit spre apus – Sf. Ap. Matei, Sf. Ap. Iacov, Sf. Ap. Ioan, Sf. Ap. Toma.

Curtea bisericii frumos amenajată, este împrejmuită cu gard. În faţă, gardul este lucrat pe zid sterp, iar de la intrare porneşte o alee betonată, până la scările bisericii. În dreapta scărilor sunt aranjate două lespezi de mărimi diferite.

La intrare în curtea bisericii, cu orientare spre dreapta s-a construit un praznicar, pentru pomeniri.

Enoriaşii au fost şi sunt interesaţi de buna gospodărire a averii bisericeşti, evidenţiindu-se enoriaşul Neluţ Mitu, ales epitrop al Bisericii Parohiale Bratoveşti şi a celei Filiale din Cucoiu, în mai multe rânduri.

Cei doi Preoţi ai Parohiilor Titeşti şi Bratoveşti, părinţii duhovnici ai enoriaşilor din cele două parohii, rămân în continuare factorii dinamici ai tuturor acţiunilor ce se înteprind, pentru că în permanenţă se străduiesc să înnobileze viaţa acestora.

Cu multă înţelepciune şi dragoste părintească învaţă pe credincioşi "cuvântul drept al adevărului" propovăduind, îndemnând, mustrând şi chiar certând uneori pe enoriaşi, în scopul de a feri pe aceştia de orice rătăcire sau abatere de la dreapta credinţă.

Demni de învăţătura Sfântului Ioan Gură de Aur, care arată că: "preoţia se săvârşeşte pe pământ, dar are vrednicia celor cereşti" aceşti adevăraţi slujitori ai altarului, reuşesc să sădească în conştinţa celor păstoriţi, multă participare sufletească şi adeziune interioară faţă de Cele Sfinte, luminându-le calea ce trebuie s-o urmeze.

Ocupându-se în permanenţă de credincioşi, devenind adevăraţii lor duhovnici, reuşesc să le cunoască grijile, bucuriile, ostenelile, uneori căderile şi izbânzile, lucrând în acest mod la ridicarea moralului şi împăcării sufleteşti.

Ridicaţi din mijlocul poporului, cunosc năzuinţele celor de la ţară şi intervin cu sfatul, dar şi cu fapta, în mod constructiv la progresul acestora material, social şi cultural.

Harul acestor duhovnici este împărţit din plin credincioşilor, care, prin ruga lor, se unesc cu Dumnezeu Însuşi, reprezentând condiţia de bază în vederea mântuirii sufletului.

În acest fel enoriaşii sunt ajutaţi să înveţe a se iubii unii pe alţii, astăzi şi întotdeauna, pe drumul mântuirii.

Chipul şi misiunea preotului a fost zugrăvit de mult. Prezentăm o pagină duioasă şi frumoasă scrisă de unul din cei mai mari scriitori ai omenirii, A. Lamartrie, în lucrarea "Datoriile sociale ale preotului", apărută şi la noi în ţară, în anul 1898.

"În fiecare parohie există un om care este al tuturor, pentru că este părinte sufletesc al tuturor. El este chemat ca martor, ca sfătuitor, ori ca reprezentant în toate actele cele mai solemne ale vieţii, care ia pe om de la sânul mamei sale şi nu-l lasă decât la mormânt, care binecuvânteză ori sfinţeşte leagănul, nunta, patul morţii şi sicriulun om pe care copiii se obişnuiesc a-l iubi şi a-l cinsti şi de care se tem fireştepe care chear necunoscuţii îl numesc părinte la picioarele căruia creştinii depun mărturisirile lor cele mai grele şi lacrimile cele mai amarecare prin slujba sa este mângâietorul tuturor durerilor slufleteşti şi trupeşti care vede bătând la uşa sa şi pe cel înstărit şi pe cel sărmanpe cel înstărit pentru a-i lăsa milostenia în taină şi pe cel sărman pentru a primi fără a se ruşina. Un om care, neaparţinând nici unei trepte sociale, ţine deopotrivă de toate clasele;de cele de jos, prin viaţa sa modestă şi adeseori prin umilinţa naşteriide clasele înalte, prin educaţia, ştiinţa şi înălţimea sentimentelor ce inspiră şi recomandă o religie a iubirii de oameni, în sfârşit, un om care ştie toate, care are dreptul de a spune şi al cărui cuvânt cade de sus asupra minţii şi inimii omului cu autoritatea unei misiuni dumnezeieşti.

Acest om este preotul."

Conştienţi de misiunea Sfinţiei Lor, de mesageri ai luminii lui Hristos, s-au angajat şi cu ajutorul lui Dumnezeu au reuşit să clădească noi biserici adevărate bijuterii loviştene.

Întorcându-ne la biserica din vatra veche a satului Cucoiu, arătăm că drumul înspre aceasta a devenit inaccesibil datorită alunecărilor de teren. Locuitorii aestui sat au fost nevoiţi să-şi construiască o nouă vatră de sat, în punctul "Ţurţudan", Biserica rămânând departe de credincioşi, aceştia şi-au clădit un nou Lăcaş de Rugă.

Biserica este clădită în stil maramureşean, o noutate pentru noi loviştenii, care am păstrat în aceste construcţii o linie tradiţională.

Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"

din satul Titeşti

Terenul pe care este amplasată construcţia bisericii a fost proprietatea lui Ion Popa Bucur. Acesta a fost cântăreţul bisericii parohiale Titeşti, din parohia "Sfinţii Îngeri", fiind fiul preotului Bucur, din neamul Cârstoilor, descendent al preotului Radu Cârstoiu pomenit pe crucile de la locuitorii Nic. Şerban şi Iorga Văcăroiu de Sumlacă.

Ion Popa Bucur s-a căsătorit cu Maria, fiica preotului Nicolae, din neamul Bolovăneştilor – Bălăneşti. N-au avut copii. Au crescut pe Lae, zis al popii, fostul cârcimar, fiul lui Niculae al preotului Niculae Popa.

Ion Popa Bucur a avut gospodăria amplasată unde odinioară a existat hanul lui Lae, actualmente fiind amplasată construcţia magazinului sătesc.

Am prezentat o scurtă schiţă biografică a lui Ion Popa Bucur, pentru că acesta este donatorul terenului unde este construită şcoala de sus, către parohia Titeşti, din motive cunoscute numai de sufletul său. Terenul a fost prezentat în capitolul I, punctul a, la terenurile proprietatea bisericii Titeşti.