Obștile de Moșneni din satele vâlcene: Titești, Bratovești și Cucoiu

           Aceste formaţiuni erau conduse de „Sfatul bătrânilor” din care făceau parte cei mai înţelepţi oameni ai locului, care se conducea după propriile legi, nescrise, dar respectate de toţi membrii comunităţii.

           După perioada năvălirilor populaţiilor migratoare, când aceste obştii s-au unit în „uniuni de obşti” formând cnezate şi voievodate, ele au început să se conducă şi după legile generale impuse de formaţiunea prestatală de care aparţineau.

           Prin urmare, începutul funcţionării acestor obşti se pierde undeva în negurile îndepărtate ale istoriei acestor locuri, fapt pentru care nu se poate fixa cu exactitate anul, deceniul sau secolul înfiinţării lor.

           De-a lungul istoriei au funcţionat aici, mai devreme sau mai târziu, următoarele obştii: Obştea Moşnenilor din Titeşti, Obştea Moşnenilor Scara-Mâzgavu, Obştea Moşnenilor Valea Surului, Obştea Moşnenilor Coasta-Lungeşti – toate cu sediul în satul Titeşti şi Obştea Moşnenilor din Cucoiu.

           Pe rând le vom prezenta pe fiecare, menţionând faptul că, în satul Bratoveşti, păşunea din vatra satului fiind cumpărată prin efectul legilor rurale începând cu a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, deci nefiind proprietate moştenită în devălmăşie, fiecare a dispus de porţiunea de izlaz cumpărată, cum a considerat, fără a le uni în obşte organizată.

           Drepturile cumpărate prin societate de cumpărătoare „Voinţa”, în imobilele Scara şi Mâzgavu, cum a fost firesc, au fost înscrise în Obştea Moşnenilor Scara – Mâzgavu, pentru că au fost şi au rămas drepturi folosite în devălmăşie şi indivizibile.

 Sursa: Vlădescu, Florea – Monografia comunei Titești, Rm. Vâlcea, Editura CONPHYS, 2003, p.206-207.