Categorii

«Pârâienii Valahiei», de Constanţa Badea, Petronela Badea, Mihai Pârâianu – online fulltext + foto

iulie 3, 2024 by

Istorie Locala

Istorie locala

CUPRINS

Cuvânt înainte 7

Cuvânt introductiv 8

Capitolul I. ATESTAREA DOCUMENTARĂ A SATELOR FOSTEI

COMUNE PÂRÂIENI 11

Capitolul II. OBICEIUL PĂMÂNTULUI 37

Capitolul III. DREGĂTORII 47

Capitolul IV. ORIGINILE BASARABILOR ŞI RAMURILE LOR 55

Capitolul V. DIN CRONICILE PÂRÂIENILOR 83

Cap. VI. CTITORIILE 171

Cap. VII. PÂRÂIENII ÎN SERVICIUL ARMATEI ROMÂNE 203

CALENDARUL 211

GLOSAR 216

BIBLIOGRAFIE 218

WEBOGRAFIE 233

NOTE ŞI COMENTARII 237

CARTE VIDEO – secţiune ilustraţii- 335

Cuvânt înainte

Cu dorinţa de a îndeplini un gând mai vechi, deziderat al strămoşilor, profesoara Constanţa Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu şi profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păşi pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintaşii lor, şi anume cercetarea originilor familiei boiereşti Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogăţit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie şi documente de arhivă, aflate la institutele din Bucureşti, Râmnicu-Vâlcea, Piteşti şi Craiova.

S-a născut astfel o lucrare amplă, care alături de altele similare vine să aşeze o cărămidă la temelia construcţiei, pe care marile familii boiereşti au făurit-o în istoria şi în cultura Valahiei.

A fost o muncă de cercetare asiduă, cu multe momente de cumpănă, depăşite însă de convingerea că, în istoria oricărei ţări, aristocraţia a avut un rol însemnat, care trebuie recunoscut şi pus în evidenţă.

E o idee consemnată de însuşi savantul umanist Dimitrie Cantemir, care în lucrarea „Descriptio Moldavie” menţiona că la anumite demnităţi politice sau culturale nu puteau ajunge decât membri ai unor familii nobile. În Valahia, Moldova şi Principatul Transilvaniei, nobilimea a fost reprezentată de Boieri.

Cercetători ai veacurilor trecute au ajuns la concluzia că aristocraţia românească a fost puternică şi că ea datează din primele timpuri ale fondării şi organizării statelor româneşti, idee susţinută de însuşi istoricul Alexandru Xenopol.

Boierii români cărturari fac şi primele consemnări ale faptelor istorice, începând de la întemeierea celor două ţări şi până în secolul al XVIII-lea. Cronicilor semnate de Grigore Ureche, Miron şi Nicolae Costin, Ion Neculce, Radu Popescu le urmează lucrări cu caracter ştiinţific, istoriile scrise de Dimitrie Cantemir şi Stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru a nu cita decât nume celebre.

Despre Boierii Pârâieni nu există nicio lucrare în istoriografia românească. Lucrarea coautorilor, Constanţa Badea, Mihai Pârâianu şi Petronela Badea, vine astfel să umple un mare gol. Urmărind filiaţia membrilor familiei, căsătoriile lor, despărţirile, succesiunile în dregătorii, moştenirile şi împărţirea averilor, contribuţia lor la înălţarea de biserici sau mânăstiri, căpătăm totodată informaţii interesante despre modul de obţinere a demnităţilor boiereşti, despre raporturile dintre domni şi boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucţie şi interesul pentru cultură.

Limba lucrării este cea literară, dar poartă şi patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele şi regionalismele specifice veacurilor trecute şi graiului oltenesc. Un glosar la sfârşitul cărţii aduce explicaţiile necesare cititorilor contemporani.

Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viaţa Evului Mediu românesc.

Urmărind viaţa unei familii boiereşti, desfăşurată pe multe veacuri, ea este un tablou al vieţii în epoca feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămintea boierilor, a jupâniţelor, aspectul conacelor, al aşezărilor săteşti.

Monografia marilor familii boiereşti s-a îmbogăţit astfel cu o lucrare cu profund caracter ştiinţific, rod al unei cercetări minuţioase, de confruntare a documentelor, de comparare a diferitelor surse de informaţie, de descifrare a unor texte nu o dată criptice. Toate s-au realizat prin silinţa şi perseverenţa autorilor.

Eventuale observaţii şi completări ar fi primite cu înţelegere şi mulţumiri, venind să îmbogăţească o a doua ediţie a lucrării noastre.

Prof. Carmen Farcaş

Colaboratori:

Aurel Lăpădat, consilier superior al Arhivelor Naţionale Dolj

Bogdan Aleca, arhivist, Arhivele Naţionale Vâlcea

Maria Călin, prof. limba română şi istorie, gr. I

Dumitru Garoafă, arhivist, Arhivele Naţionale Vâlcea

Elena Diaconescu, prof. limbile română şi latină, gr.I

Ilie Fârtat, bibliotecar în comuna Grădişte, Vâlcea

Ion Pârâianu, prof. limba română, gr.I

Nicolae Pârâianu, tehnician cercetător

Constantin Pârâianu, dr. inginer