Personalităţi vâlcene – generalităţi

Pe de altă parte, un anume proteism al noţiunii de “personalitate”, a generat întotdeauna situaţii de subiectivism şi de risc – asumate din start – , fără a mai pune în discuţie inerentele, omeneştile şi neintenţionatele omisiuni.

Cele mai cunoscute dintre lucrările dedicate de vâlceni, exclusiv sau parţial, acestui aspect sunt: Vâlcea – oameni de ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar (vol. I, 1997; vol. II, 2004, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys; autor – Petre Petria, coautoare la vol. II – Cristina Tănăsoiu), Prezenţe feminine afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale. Mic dicţionar (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2009; autor: Petre Petria) şi capitolul Oameni ai Vâlcii (pag. 200-305, un fel de inventar, cu accent pe datele de stare civilă), din volumul I al cărţii Vâlcea – ţara lupilor getici sau ţinutul vâlcilor (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 2007, autor – Eugen Petrescu); pentru municipiul – reşedinţă de judeţ, se remarcă vol. II şi III din Râmnicu-Vâlcea. Mică enciclopedie (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Anton Pann, 2002; autori – Ion Măldărescu şi Emilian Frâncu), pentru Drăgăşani – capitolul Personalităţi drăgăşănene (pag. 379-430) din Monografia municipiului Drăgăşani (Constanţa, Ed. „Ex Ponto”, 2004; coordonator, Constantin Şerban), iar pentru Călimăneşti, Oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Dicţionar (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys, 1999; autori – Fenia Driva şi Dumitru Mitrana) şi Călimăneşti şi oameni ai săi (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2006; autoare – Fenia Driva). În cele câteva zeci de monografii ale unor localităţi din judeţ, apar, de asemenea, fişe mai mult sau mai puţin dezvoltate ale unor personalităţi locale.

Fişele alcătuite nu sunt exhaustive, ca pentru dicţionare, ci îmbracă un aspect concis, având doar rolul de a schiţa principalele trăsături ale portretului unei persoane, care să justifice apartenenţa ei la această secvenţă; pe de altă parte, nu au fost incluşi creatorii care nu se încadrează în criteriile stabilite mai jos. Asemenea oricărei selecţii, există şi aici riscul inerent al subiectivismului, scuzat, însă, de buna noastră credinţă. Atunci când nu a intervenit insuficienţa informaţiei, anumite disproporţii în spaţiile acordate, se datorează diversităţii domeniilor în care s-a ilustrat persoana respectivă şi/sau prolificităţii creative a acesteia.  Pentru uşurinţa informării, am împărţit compartimentul în secvenţe, în funcţie de domeniul activităţii desfăşurate; dacă « subiectul » a activat în două sau mai multe sfere, s-a ţinut cont de cea în care a excelat. Indiferent de funcţiile ocupate sau de contribuţia lor la viaţa judeţului, personalităţile în viaţă cu activităţi politice au fost incluse în subdiviziunile corespunzând pregătirii lor profesionale de bază. În capitolul de faţă nu ne-am propus să facem ierarhizări, mai ales că ordinea expunerii este cea alfabetică, şi nici să emitem judecăţi de valoare, astfel că în această hartă a geografiei cultural-ştiinţifice vâlcene, piscurile cele mai înalte coexistă cu colinele şi chiar cu micile asperităţi aflate în vecinătatea netedelor şesuri.

Se cuvine făcută aici precizarea că, din raţiuni de spaţiu, marilor personalităţi de origine vâlceană, indiferent de domeniul în care au creat, nu a fost posibil să li se acorde un spaţiu proporţional cu importanţa lor. S-a ţinut cont de faptul că ele figurează în toate dicţionarele şi enciclopediile de referinţă, alcătuite la nivel central, o parte din lucrările respective menţionându-se întotdeauna între paranteze, pentru cititorii care ar vrea să-şi completeze informaţia. Numai astfel s-a putut crea spaţiul necesar pentru includerea, în acest capitol, a aproape 1000 de personalităţi, evitându-se, în felul acesta, dezechilibrarea spaţiului total acordat, în comparaţie cu alte capitole.

În afară de apartenenţa celor prezenţi la spaţiul vâlcean (născuţi şi trăitori aici, născuţi în Vâlcea, dar stabiliţi în alte localităţi din ţară şi străinătate, pro-veniţi din alte judeţe şi desfăşurându-şi activitatea aici – în anumite perioade sau până la sfârşitul vieţii), criteriile care au stat la baza selecţiei au fost următoarele (numeric, minimum): o carte de autor (numai titlul şi anul de apariţie), sau două în calitate de coautor ori colaborator, reprezentative şi vizibile (calificative, de asemenea, relative, cu grade dificil de cuantificat) – în cazurile scriitorilor, oamenilor de ştiinţă, muzicologilor, criticilor de artă ş. a.; expoziţii personale, în cazul artiştilor; invenţii brevetate – la inventatori; lucrări muzicale compuse (compozitori), interpretări în spectacole şi înregistrări (casete, videocasete, CD-uri etc.) – în cazul muzicienilor, performanţe sportive etc.; au mai fost avute în vedere realizarea unor obiective socio-economico-culturale de excepţie, întemeierea unor publicaţii importante şi utile (pe suport tradiţional sau on line) etc. Indiferent de calitatea sau anvergura ei, nu a fost considerată drept criteriu, simpla activitate profesională sau managerială desfăşurată în virtutea funcţiei deţinute sau în exercitarea unei profesii, dacă aceasta nu a fost susţinută şi de preocupări creative. Studiile de mici dimensiuni şi articolele apărute în diferite publicaţii, nu au fost evidenţiate decât în situaţii de excepţie; existenţa lor este inclusă în calitatea de publicist, menţionată la o serie de personalităţi.

Reperele biografice şi cele ale fişei în ansamblu, au fost reduse la minimum necesar: data, locul naşterii (după caz, şi cele ale morţii) şi profesia obţinută în urma absolvirii unei facultăţi sau a altor forme de pregătire, acestea fiind urmate de menţionarea domeniului/domeniilor în care subiectul s-a afirmat; momente semnificative ale devenirii (cursuri de specializare, doctoratul şi denumirea tezei, afilieri şi alte implicări/colaborări naţionale şi internaţionale ş. a.), funcţiile îndeplinite şi perioadele de exercitare, principalele premii şi distincţii obţinute şi, desigur, realizările (selectiv, în situaţiile de prolificitate auctorială) din sfera de activitate ori creativitate. Prezentarea a fost încheiată cu specificarea – de asemenea, selectiv -, a  siglelor şi prescurtărilor principalelor izvoare bibliografice utilizate, de regulă – volume (v. Lista siglelor şi prescurtărilor bibliografice de la începutul cărţii); fişele alcătuite direct de personalitatea în cauză sau împreună cu aceasta, au fost – de regulă –  coroborate cu alte surse de informaţii.