Petre Cichirdan

De la 8 – 11 ani dirijează imnul RPR în clasele primare, zilnic, la începutul orelor; învăţătorul Constantin Iliescu, obişnuind să responsabilizeze copiii în funcţie de înclinaţii; la 11ani joacă (şi regizează, iată, altă iniţiativă a învăţătorului) în piesa de teatru "În împărăţia semnelor de punctuaţie" reprezentată la Palatul Culturii din Rm. Valcea şi Căminul Cultural din cartierul "Versail", după ce, mai devreme dăduse reprezentaţii de teatru de păpuşi în faţa porţii locuinţei cu chirie, pe librete proprii, inspirate după piesa «Cipolino», pe care o auzise la difuzor; păpuşile, fiind confecţionate chiar de el.
• 1961: frecventează Casa Pionierului Râmnicu Vâlcea la cercurile de Aeromodele şi Teatru. Recită şi cântă în corul de copii; în 1962 merge în Tabăra de la Şanţuri, regiunea Braşov, în cadrul corului de copii al Palatului Pionierilor Bucureşti (actualul Palat Cotroceni).
Tot în 1962, la 10 ani, începe studiul violoncelului, la Şcoala de Muzică, cu Leca Morariu, apoi în particular, acasă, cu acelaşi profesor, iar dupa dispariţia acestuia, cu Theodor Geantă; în 1963 concertează pe scena Palatului de Cultură, în două solfegii – duo pentru violoncel de G. Dinicu – în dublu cu Titel Andreianu şi Constantin Dumitraşcu; violoncel 1 în orchestra simfonică a Şcolii de Muzică, dirijată de Eugen Ciorăscu, în 1964.
• 1963-1970 elev la Liceul « Vasile Roaită » Râmnicu Vâlcea, Secţia Sportivă-Atletism.
În perioada şcolii generale şi liceului studiază în particular desenul cu Emil Ştefănescu (Cercul de desen de la Palatul Culturii), şi culoarea, cu Asvadurova şi Tatiana Brilianova (la domiciliul lor), Tatiana, fiindu-i şi profesoară de desen la liceu.
• 1965 – 1971 “Publică” desene şi poezii în revistele manuscris, particulare, realizate de Constantin Poenaru (Poe). La domiciliul acestuia organizează prima expoziţie de pictură şi desen (1965). C. Poenaru este coleg de şcoală, apoi ziarist la “Orizontul” Râmnicu Vâlcea, redactor şef adj. la “Dreptul Umanitar”- Bucureşti, astăzi, jurist la Curtea Constituţională a României.
• 1964-1970, perioada de vară, lucrează ca cioplitor de marmură în atelierul de monumente funerarii al lui Ion Olteţeanu din Rm. Vâlcea (după 1966). După caz, tot vara, confecţionează lădiţe la Agevacop Râmnicu Vâlcea, împreună cu mama sa, care, tot aşa, zilieră, sorta căpşuni. Alteori, marţea, pe Malul Olăneştiului, la Târgul de Săptămână, vindea haine vechi împreună cu mama.
• 1968: este membru fondator al Cenaclului liceului "Vasile Roaită", apoi fondator şi preşedinte al nou-înfiinţatei Societăţi literar-artistice a elevilor din jud. Valcea (Poe, fiind primul preşedinte).
• 1969: recită poezie proprie la Palatul Culturii, la întrunirea judeţeană a profesorilor de limba română. “Publică”, în ediţie samizdat, volumul "Transfigurari", Ed. « Sus Arta », poezie suprarealistă.
În vara anului 1969 desenează sub îndrumarea sculptorului Victor Gaga din Timişoara.
• 1970: absolvă liceul Vasile Roaită cu examen de Bacalaureat.
• 1970-1971: ucenic în atelierul din Pangrati al sculptorului Constantin Lucaci; ucenic dimineaţa, iar după-amiaza, lucrează desen şi modelaj în lut sub îndrumarea acestuia şi participă la realizarea unor lucrări ale maestrului executate prin procedura modelării în ipsos, metalo-plastiei şi lustruirii inoxului. Student audient la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu", Bucureşti. În Atelierul lui Lucaci intră în contact cu lumea literară a Bucureştiului, acesta fiind frecventat de Nichita Stănescu, Constantin Chiriţă, Romul Munteanu, Sanda şi Romulus Balaban…”Publică” în continuare poezie în revista (samizdat) “Balenele”, a lui C. Poenaru, de această dată în Bucureşti, alături de Felix Sima, George Achim şi C. Poenaru.
• 1971: examen de admitere la Facultatea de Construcţii Timişoara sesiunea de toamnă, secţia subingineri. Reuşeşte la proba de scris, dar nu se prezintă la proba de oral (dintr-un conflict cu rudele din Timişoara).
• 1971-1972: muncitor necalificat la Producţia Secundară TCIND Grup Şantiere Govora, şase luni; Secretar UTC-Probleme de Cultură-TCIND.
• 1972-1977: urmează cursurile de ingineri ale Facultaţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (Anul I şi II la I.P.Timişoara). 1976-1977 se specializează în programarea Asistată a Maşinilor cu Comandă Numerică, la I.M.G. Bucureşti în Grupa de Programare Asistată condusă de inginerul Tiu Dumitru: limbaj APT-RCW (Franţa); Tiu Dumitru îi devine al treilea model creativ, în viaţă, după Modest Cichirdan şi Constantin Lucaci. Proiectul de Diplomă de Stat, notat cu 10, a constat în tehnologia asistată de calculator, programarea în APT-RCW şi execuţia pe un strung Hoesch a Rotorului – JP de la turbina de 330 MGW. Prietena şi colaboratoarea sa, studenta Leontina Rus, executând, în acelaşi contract dintre IPB şi IMGB, partea de înaltă presiune-ÎP.
• 1977-1980: inginer tehnolog-proiectant în cadrul Întreprinderii de Avioane Craiova. Introduce în aeronautică procesorul APT RCW (Franţa) pe calculatorul de la INCREST Bucureşti, prin similitudine, reuşind apoi să implementeze procesorul ADAPT (SUA). Realizează primele produse în procedură asistată pe maşinile de frezat cu comandă numerică din INCREST şi de la Fabrica 444 din Craiova. În 1978 face a doua specializare în programarea în coordonate MUCN, la IMUA Bucureşti. Îi apar primele lucrări de sculptură cibernetică, în care cumulează cele trei funcţii: concepţie, programare, tehnologie pe maşini de frezat cu comandă numerică, lucrări pe care le concepe sub forma unor teste tehnologice de fabricaţie a suprafeţelor spaţiale a pieselor de avion. Crează procesoare şi post-procesoare (Sfera, Fagure, Cum vă place, C’e una meravigliosa sistema) în limbajele FORTRAN şi ADAPT , denumite, în licenţă proprie, "Miniprocesoare-Postprocesoare", şi prezentate ulterior la sesiunile naţionale de comunicari ştiinţifice în domeniul informaticii aplicate; Sibiu-1982, Braşov-1983 şi Cluj-Napoca-1986.
• 1979: profesor de Tehnologie la Şcoala de maiştri, seral-curs intensiv, Electroputere Craiova.
• 1980-1981: decembrie-ianuarie-februarie, inginer proiectant la CCSITMFS Bucureşti, Filiala Vâlcea.
• 1981-1991: inginer-proiectant la Intreprinderea de Echipament Hidraulic Râmnicu Valcea înfiinţată (PIF) în 1981. Şef grupă programatori MUCN, şef de protocol, şef Oficiu de Calcul, şef Atelier Proiectare Asistată-toate înfiinţate (1981-1982) din iniţiative şi prin eforturi proprii; şef Atelier Proiectare Tehnologică-Tehnolog şef, Inginer Şef-Pregătirea Fabricaţiei, director interimar (1991). Şefia în activitate s-a consumat în faţa consolei imprimantei sau în faţa planşetei de desen, sau în deplasare la partenerii externi, baza activităţii fiind exportul de tehnologie (Fabricaţie Capete de comandă-subansamble din Pompele axiale cu disc înclinat-RDG, Matriţa Aripa stg-dr. automobilul OLTCIT, Pistoanele Rotative AERZEN, Repere spaţiale de la reactoarele de la apă grea…); Cilindri hidraulici RDG, URSS, Canada, Bumar-Polonia, SUA…
• 1982: debutează la sesiunile naţionale de comunicari ştiintifice şi se dedică activităţii de inventică.
• 1983 1984 Profesor cu ora, dupăamiaza, la Şcoala nr.4 din Râmnicu Vâlcea
• 1983: este primit, la cerere, în PCR, dar nu ocupă nici o funcţie politică, nici măcar de membru în Biroul Organizaţiei de Bază-Proiectare până la desfiinţarea PCR şi înfiinţarea FSN. Participă la alegerile pentru Senat din partea Partidului Tinerilor Revoluţionari din Sf. Gheorghe (1992), iar în 1996, atras în PAC, candidează pentru Consiliul Local din partea acestui partid. Se autosuspendă după fuziunea cu PNL, neintrând în Consiliul Judeţean.
• 1986: două premii naţionale la Cluj-Napoca şi Bucureşti, pentru lucrările: “Sculptura cibernetică” şi “Metode de proiectare asistată şi prelucrare pe maşini cu comandă numerică” (Sesiunea Naţională de Comunicări Tehnico-Ştiinţifice în domeniul Informaticii, Cluj Napoca, 27-28 noiembrie 1986), respectiv, pentru “Cercetare ştiintifică tehnologică” (CC-UTC Bucureşti, 1986).
După această dată, revista Flacăra şi cele editate de Agerpres, internaţionale: Roumanien Today, Heute etc, Radioul central, publică materiale, interviuri, despre activitatea sa în domeniul producţiei industriale şi al pasiunilor artistice.
• 1989: Schimbă destinaţia sumei de 2 000 000 lei, primă-dată pentru activitatea de inventică, donând-o Revoluţiei Române.
– Lucrează sculptură-în lemn, după amiaza, în boxa locuinţei, reprezentând tineri schilodiţi la Revoluţie.
• 1990: Membru Fondator al Societaţii Inventatorilor din România şi debutează ca publicist la ziarele "7 Zile", "Experiment", "Alternativa", aparând în continuare în diverse alte publicaţii. Se remarcă prin articolul "Impas OPM" (« 7 Zile », aprilie 1990) în care sugerează obligativitatea unui nou mod de organizare a producţiei şi a muncii.
– Ofertă de preluare a fabricaţiei rotorilor cu palete de la Hidrocentrala Lotru, înaintând-o către I. Electrocentrale Vâlcea, în cadrul nou înfiinţatei Interprinderi Mici INTOL Râmnicu Vâlcea, proprie, de proiectare asistată şi producţie soft pentru MUCN.
– Obţine reprezentanţa firmei HUNGER pentru Europa de Est, nefinalizată datorită schimbărilor, rapide, ce au loc în viaţa economică românească (interdicţie de a acţiona în mediul privat şi de concurenţă cu fabrica, apariţia Legii 31, impunerea sindicatelor etc.)
– Expoziţie de sculptură la vila de protocol, din Bujoreni Râmnicu Vâlcea, cu ocazia înfiinţării "Centrului internaţional de studii muzicale" condus de fizicianul Dorel Constantinescu şi avându-i directori onorifici pe Modest Cichirdan şi Luciano Lanfranchi.
– Delegat la Paris (iunie) şi Frankfurt am Main (septembrie) din partea fabricii unde lucrează-Hervil Râmnicu Vâlcea. Spre Paris zboară în acelaşi compartiment de avion cu elita intelectualităţii protejată faţă de atacurile din Mineriadă.
• 1992: director tehnic la SC Filmar SRL Râmnicu Vâlcea, unde crează o unitate de producţie de mecanică fină şi contribuie la înfiinţarea postului tv « Vâlcea Unu » (dându-i şi numele) cu care colaborează şi astăzi.
– Devine expert tehnic judiciar în Tehnologia Construcţiilor de Maşini.
• 1993: înfiinţează, după Legea 31, SC INTOL SRL, cu acelaşi profil ca al Intreprinderii Mici, în plus, expertize tehnice, inventică şi producţie artistică, şi care cuprinde Editura Intol-Press, fiind asociat unic, şi în care funcţionează şi astăzi.
– Membru al Societaţii Ziariştilor, Asociaţiei Ziariştilor din Romania şi al International Organization of Journalists.
– Deţine mai multe licenţe proprii în semaforizarea mobilă, după ce în 1994 câştigă o licitaţie internaţională pentru reabilitarea podului de la Barajul Hidrocentralei Râmnicu Vâlcea de pe Olt. Contractează întreaga activitate de semaforizare în lucrările de reabilitare a DN 7 a firmei FAT-Roma. Trei premii consecutive în Topul anual al firmelor-membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea; produce piese auto, instalaţii de semaforizare, bărci cu pedale, schele metalice; avizează la nivel naţional programele de trafic în reabilitarea drumurilor naţionale, zonele semaforizate-drum în lucru. Expertizează tehnic în domeniul Tehnologiilor Construcţiilor de Maşini. Semaforizează oraşul Petroşani, aplicând mai multe licenţe proprii, înscrise la OSIM; semaforizează două intersecţii din oraşul Râmnicu Vâlcea, înainte de Eclipsă (1998), aplicând principiile-pentru prima dată în România-de a executa lucrările de infrastructură fără oprirea circulaţiei rutiere, interschimbabilitatea cablajului electric, construcţia modulară. Participă cu exponate "made fabricat în România" la trei expoziţii internaţionale: Voineasa, Căciulata, Bistriţa Năsăud (1995-97). Expoziţii de inventică la Hervex – Căciulata, 2009-2011.
• 1998: Expoziţie personală de sculptură la Muzeul Judeţean Vâlcea.
– Câştigă concursul (AFDPR filiala Vâlcea) iniţiat în vederea conceperii şi execuării monumentului închinat “Foştilor Detinuţi Politici” (marmură şi bronz) pe care îl termină în 2004 (a avut trei Certificate de Urbanism, trei locaţii), iar în 2009 acesta a fost montat şi dezvelit la Ocniţa, oraşul Oc. Mari, din iniţiativa şi responsabilitatea primăriei din localitate (loc unde a funcţionat celebra închisoare, care s-a scufundat în anii 65). În 2005 – realizează restaurarea monumentului închinat eroilor din primul război mondial din comuna Pietrari, judeţul Vâlcea (refăcând şi montând, din aluminiu, vulturul dispărut-original din teracotă).
• 2000: Infarct miocardic; implementarea de stenduri pe aortele inimii la Spitalul "Pădurea verde" din Timişoara; interdicţie activitate; pensionat pe caz de boală. Constată cu stupoare, că în cartea de muncă, între 1993 şi 2000, i s-a scris în dreptul funcţiei, « patron »!
• 2002, 2003: Expoziţii personale sculptură, pictură în Craiova (Sala Radio), Râmnicu Vâlcea (Muzeul Judeţean), Târgu Jiu (Muzeul Judeţean şi Sala UAP), Cluj Napoca (Muzeul Naţional de Artă şi Sala "Polul Culturii"-Librăria Eminescu…
• 2003: publicist la cotidianul "Info Puls" şi “Publicitatea 1” Rm. Valcea.
• 2004: Membru al Forumului Cultural al Râmnicului, consiliul director, prin cedarea şi oferirea locului de către Constantin Zorlescu.
Iniţiază, în 2004, împreună cu Dragoş Comănescu, revista electronică "GlobalArtFusion-Interferenţa Artelor", cu adresa www.globalartfusion.com.
• 2005: Publică, la Editura "Almarom", cartea "Zorlescu" (în colaborare cu Mihai Sporiş).• 2006: Redactor-şef la Revista de cultură "Povestea Vorbei" a Societăţii Culturale Anton Pann. Director adjunct la revista culturală "Forum V" (primul număr, după care demisionează).
– Împreună cu Gheorghe Dumitraşcu editează şi tipăreşte Revista “Forum 5 (6,7,8,9, 10), anuală, şi revista “Seniorii”, bianuală, din 2008.
– Înfiinţează Asociaţia Culturală a Oamenilor de Ştiinţă şi Artă "Ecostar 21", care are ca obiectiv produsul, creaţia artistică şi tehnologică în spirit ecologic, în secolul 21, sprijinirea artişilor independenţi prin atragerea de fonduri publice conf. Legii186 din 2003.
• 2008: Director, fondator, publicaţia lunară "CULTURA vâlceană".
Tipareşte volumele de poezie "Transfigurări", "Caietul Gri", "Carmine".
Este numit vicepreşedinte la Forumul Cultural al Râmnicului şi vicepreşedinte la Societatea Culturală Anton Pann, conducând « Cenaclul Artelor » din cadrul acestei Societăţi.
– Este membru al noii Uniunii a Ziariştilor Profesionişti din România, cu atestat internaţional.
• 2009: ianuarie, îşi depune candidatura pentru Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Craiova, când, i se comunică, din start, că ar fi mai nimerit pentru Uniunea Artiştilor Plastici…I se reţine, totuşi, dosarul.
• 2011: tipăreşte volumele de proză "Oglinda"-roman open, "Secolul XXI. Un cetăţean între milenii"-roman publicistic, volumul de poezie: "Poezia, stare de veghe", şi volumele : "Interferenţa Artelor. Critice. Arta plastică", "Interferenţa Artelor. Critice. Literatura", "Interferenţa Artelor. Critice. Muzica", toate, Editura Intol-Press!
• 2012: Creează şi conduce revista on line, cotidian-cultural, “Cultura Ars Mundi”
• 2013: Publică on line romanele « Napoleon Bonaparte şi Apocalipsa secolului XXI », « Spiritul 21 şi aforismele lui Brâncuşi » şi volumul de poezii « Odiseea Sărutului » pdf-uri pe revista on line « Cultura Ars Mundi ». Le tipăreşte în 2014. Publică la cotidianul.ro.
• 2015 : Publică « Vulturul de la Pietrari » Editura Intol Press şi « Interviul Anului. Arhim. Veniamin Micle la 75 de ani », Editura Praxis şi Editura Intol Press.
• De-a lungul carierei este autorul a peste o sută de invenţii, inovaţii şi produse noi-unicate.
• Casatorit cu Tina Cichirdan, avand doi copii: Simona şi Bogdan.

INVENŢII, INOVAŢII, PRODUSE UNICATE
(În paranteză numărul invenţiei, inovaţiei, produsului unicat…)

În anul 1968 crează editura „Sus Arta” (1) şi volumul „Transfigurări” (2). În anul 1974 inventează „Lagărul cu ungere hidrostatică” (3) la Catedra de Teoria Mecanismelor-IPB-prof. Pascovici, calificând invenţia. Rotorul de joasă presiune (4)- program NC APT RCW la IPB pentru examen de licenţă în cadrul unui contract IPB-IMGB. Introduce la INCREST Bucureşti procesorul APT RCW-Franţa-împrumutat de la IMGB prin inginerul Dumitru TIU (5). Descoperă, şi aplică, manualul limbajului ADAPT-SUA-la INCREST Bucureşti (6). Aplică ADAPT la Craiova, rulare pe linie telefonică cu INCREST – Calculator CDC 3600 (7). Crează la IAV Craiova între1977-1980 microprocesoarele postprocesoare: „Ferură jambă stg.-dr. avion IAR 93 (8,9), „Cum vă place” (10), „C’e una meravigliosa sistema” (11), „Sfera” (12), „Canal Zală” (13), publicate în 1982, şi Prelucrarea fagurelui (14). Înfiinţează Grupa de CN, 1981, la HERVIL Rm. Vâlcea (15). Înfiinţează în 1982 Oficiul de Calcul la HERVIL Rm Vâlcea (16). Înfiinţează în 1983 Atelierul de Proiectare Asistată, unic în RSR şi Europa de Est (17). Sculptura cibernetică-1986 (18). Între 1983 şi 1994 realizează cincizeci de invenţii, inovaţii, produse noi, unicate-(68). Crează în 1990 INTOL Intreprindere Mică-Legea 54 (69). Crează în 1992 MEVIL (fabrică de Macanică Fină) în cadrul Filmar SRL Rm Vâlcea (70). Crează postul TV VÂLCEA UNU (71). Crează între 1993-1994 primele zece produse şi tehnologii (72)-(82) pentru SC NOEL SRL. În 1994 crează semaforul mobil (83) pentru dirijarea circulaţiei auto, cu două culori (84), suprimând galben (85)-aprobat de Poliţia Capitalei. Întreţine, regenerează sursele electrice pentru Semaforizarea mobilă, de 24V (86). Introduce Alimentarea 24V pe instalaţiile de semaforizare fixe-intersecţii Rm Vâlcea, Brăila, Petroşani (87). Crează în 1994 ABDU robot programare trafic pentru n cicluri, semaforizare fixă şi mobilă la 24V cu elemente de microelectronică (88). Realizează în 1998 Instalaţii de semaforizare fixe cu braţe mobile (89). Realizează în 1995 bărci cu pedale, cu două sbaturi, în două variante: agrement (90) şi pescuit (91). Proiectează şi fabrică schele metalice modulare (92), oate produsele fiind realizate după proiecte şi tehnologii personale. Înfiinţează şapte publicaţii, două on line şi cinci tipărite între 2004 şi 2014 (93)-(99). Traduce „Carmina Burana” din latină-germană, franceză-limbi vechi-cantata lui Carl Orff, pe silabă (100), pentru a putea fi cântată cu acelaşi efect în limba română. Înlocuieşte hârtia velină cu hârtie de ziar la publicaţiile de cultură, lunare şi trimestiale, reducând costurile de două şi de trei ori (101). Crează prima publicaţie on line cu revistă literară şi video, concomitent: Cultura Ars Mundi cu arhivă video (102). Scrie şi publică, tipar şi PDF, şaisprezece cărţi de beletristică (103)-(118). A publicat peste o mie de articole culturale (recenzii carte, cronici literare, muzicale, arte vizuale, teatru…)… Realizează două monumente „Vulturul” de la Pietrari, 2005 (119) şi AFDPR-Vâlcea de la Ocnele Mari. Nu au fost trecute decât produsele cu impact public, care pot fi dovedite în realitate sau cu documente ca fiind personale, mai puţin lucrările de artă plastică, de atelier…şi care ar intra şi ele la unicate!

Lucrări brevetate cu titlu de invenţie

1987 1 – Instalaţie de roluit ţevi în vederea fabricării corpurilor de acumulatori 315 bar.
1987 2 – Procedeu de execuţie al camelor tambur pentru strunguri au¬tomate (2 revendicări)
1987 3 – Dispozitiv control al degajărilor interioare
1988 4 – Cilindru hidraulic cu lacăt
1988 5 – Dispozitiv de reparare benzi perforate
1994 6 – Riglă pentru desen tehnic (rigla compas)

Modele brevetate

1994 7 – Instalaţie de semaforizare mobilă cu două corpuri
1996 8 – Gard extensibil balizare lucrări de şantier cu autoaprindere
1996 9 – Baliză pentru atenţionare intermitentă cu autoaprindere

Lucrări înregistrate şi publicate la OSIM

1987 10 – Metodă de realizare a suprafeţelor spaţiale proiectate pe calc nedeformabil (3 revendicări)
1987 11 – Metoda de programare a maşinilor unelte comandate numeric
1987 12 – Metoda de realizare a rotorilor suflantelor de debit ridicat şi presiune joasă
1988 13 – Dispozitiv de lustruire pentru tijele cilindrilor hidraulici
1993 14 – Pompa de umflat camerele roţilor auto
1993 15 – Maşină de prelucrat alezaje cu diametrul mai mic de 1 mm (2 revendicări)
1993 16 – Întinzător lanţ distribuţie (2 revendicări)
1993 17 – Compresor aer
1993 18 – Dispozitiv de măsură şi control piese turnate
1993 19 – Dispozitiv de măsurare a presiunilor
1994 20 – Instalaţie de semaforizare (4 revendicări)
1995 21 – Dispozitiv de iluminat (2 revendicări)
1996 22 – Tehnologie pozare cabluri pentru semaforizarea intersecţiilor urbane (2 revendicări)

Certificate de inovaţii

1989 23 – Cilindru hidraulic, diametru 200 mm, cursa 1800 mm
1988 24 – Dispozitiv de lustruit tije cilindri hidraulici
1988 25 – Pistoane modulare, bimetalice, pentru cilindri hidraulici BUMAR
1989 26 – Dispozitiv lustruire tije cilindri hidraulici mici
1989 27 – Metodă de realizare a suprafeţelor matriţelor proiectate pe calc nedeformabil
1989 28 – Metodă de programare a MUCN
1989 29 – Filtre de aspiraţie cu element filtrant din polietilenă
1989 30 – Procedeu de realizare a rotorilor de suflante
1989 31 – Cilindru hidraulic cu dispozitiv de siguranţă şi elemente de ghidare bimetalică
1989 32 – Cap comandă 100 cm cub pe rotaţie
1989 33 – Raţionalizare privind fluxul tehnologic de fabricaţie a cilindrilor RDG
1989 34 – Tehnologie flexibilă de fabricaţie a tijelor pentru cilindri hidraulici URSS

Lucrări prezentate la sesiuni ştiinţifice naţionale

1982 35 – Miniprocesori-Postprocesori, Programarea asistată de calculator a MUCN – Sibiu, Sesiunea Naţională „Informatica 1982"
1983 36 – Tehnologii TIP Sesiune Braşov.
1986 37 – Sculptura Cibernetică şi Programarea modulată – TIP, Cluj Napoca – Sesiunea Naţională „Informatica aplicată"

Lucrări tehnologice realizate cu titlu de „unicat"

1977 38 – Proiectarea tehnologiei-program asistat de calculator (APT RCW)' – de prelucrare pe strung cu comandă numerică a rotorului de joasă presiune pentru turbina de 330 MW – Lucrare de Diplomă, aplicaţie pentru IMG Bucureşti.
1984 39 – Pistoni rotativi, profil ROOTS, pentru suflantele de debit ridi¬cat şi presiune joasă, utilizaţi în industria cimentului – execuţie CN 2D 1/2
1983 40 – Matriţele pentru vulcanizarea baloanelor din cauciuc, pentru întreaga gamă de acumulatoare pneumohidraulice de 160 şi 320 bar -execuţie CN-2D 1/2
1985 41 – Matriţa de injecţie „Apărătoare stg-dr." pentru automobile Oltcit – industria auto- execuţie CN-3D
1985 42 – Capete de comandă pentru pompele cu disc înclinat, 50 cm cubi/rot şi 100 cm cubi/rot – pentru ORSTA RDG
1979 43 – Tehnologia de execuţie pentru „Aripa Etalon", execuţia ei în 2D 1/2, reper fabricat în vederea etalonării Sufleriei de la INCREST Bucureşti
1977 44 – Cadrul 28a, arcadă stg.-dr., ferură de jampă de la avionul IAR 93, producţie I. Av. Craiova (proceduri asistate de calculator)
1978 45 – Şabloane gabarit pentru avionul IAR 99, geometrizare APT-RCW, execuţie CN
1980 46 – Tehnologia de prelucrare a structurii fagure -I. Av. Craiova

Lucrări publice realizate sub titlu de autor

1994 47: – Semaforizarea mobilă, reabilitare DN 1 şi DN 7 (iluminatul re¬ce la semafoare şi la semnalizarea auto), iluminatul de rezervă, cabla¬jul on-line între consumator şi sursa automată, consumul diferenţiat între zi şi noapte, suspendarea culorii galbene din logica de semafori¬zare, introducerea timpului, programabil, roşu de scurgere)
1996 – 1999 48: – Subtraversarea străzilor prin tehnologia sub asfalt, pri¬vind realizarea cablajului interschimbabil, în cadrul lucrărilor de se¬maforizare a intersecţiilor urbane (1996 49 – oraşul Petroşani, 1999 50-municipiul Râmnicu-Vâlcea).
2005 51 – Pietrari, Vâlcea – restaurarea Monumentului Eroilor din primul război mondial prin înlocuirea unor părţi distruse, din material tradiţi¬onal, cu piese din aluminiu..

NOTE CRITICE SI REFERINTE
„Linia apare în prima zi a creaţiei, atunci când se separă întunericul de lumină.” Motto, 2002, Petre Cichirdan (Expoziţie personală: „Vechiul şi Noul Testament”-pictură pe sticlă şi lemn- Muzeul Naţional de Artă Cluj Napoca, 2002)

“Tânărul Cichirdan citeşte o poezie de idei cristalizate intitulată Nesomn. Este urmată apoi de La paradă în care ideile se perindă prin faţa noastră chiar ca la paradă…Contabilă la poarta lucrurilor închise, Poem, Domnule Mag…Poezie modernă, vers modern, artă cu o mare măestrie mânuită de poet." George Achim, Proces Verbal – Cenaclul Liceului, 1968

„Lui Petrică în amintirea zilelor petrecute la atelier şi omagiu, examenului luat”. Autograf, 1977, Constantin Lucaci, pe albumul „C. Lucaci”, Ed.Meridiane, 1977

„Pare atât de simplu că simt aici o intuiţie de mare artist şi de mare specialist: programarea pe calculator permite deschideri imaginative artistice care n-ar fi putut fi transpuse niciodată în realitate, fără ajutorul acestuia.” (…) “Poetul Petre Cichirdan îşi visează întâi poemele sale în desen, le transpune pe calculator, iar inginerul, ajută poetul să-şi exprime visul în realitatea unei noi forme de artă.” Ioan Iacob, FLACĂRA, 1986

„Am lucrat într-o fabrică de avioane unde se prelucrează piese cu geometrie neregulată. Am inventat programe cu ajutorul cărora tratam piesele pe care le executam, ca pe nişte lucrări de artă.” Petre Cichirdan, FLACĂRA, 1986

„Petre Cichirdan is a man of strong will. He’s done all sorts of things in his life and, contrary to what is said that versatility is superficiality, he had the knack of everything.” Anda Olteanu – ROMANIAN TODAY, 1987

„Petre Cichirdan armonizează şi filarmonizează totul – dacă se poate spune aşa – el fiind întotdeauna cu un pas înaintea tuturor” Felix Sima – INFO PULS, 2002

„Domnului Petre Cichirdan, cu respect colegial” Autograf, 2002, Petru Jecza, pe albumul JECZA 100 FORME 1963-1993

„Pentru autorul expoziţiei, pictura este arta de a medita, de a trăi intens, iar sculptura este arta de a filozofa.”(… )„Carmina Burana este, în viziunea personală a artistului vâlcean Petre Cichirdan, o lucrare dedicată stării bucolice.” Adina Andriţoiu – TIMPUL, 2003, Tg. Jiu

„În linii curgătoare, precum unda unui râu, ne-a transportat şi pe noi, privitorii săi, acolo, aproape de cer, unde, se pare, muzica devine un limbaj uşor de descifrat.” George Achim – MONITORUL DE VÂLCEA, 2001

„Marele compozitor Claude Debussy a preconizat, cu îndreptăţire, că muzica începe acolo unde cuvântul devine neputincios. Românul Petre Cichirdan a dat picturii sale aceeaşi percepţie şi putinţă insolită de a da cuvântului înveşmântarea coloristică menită să-l recreeze, forma picturală, acţiunea plastică.” Alexandru Firescu – Revista RAŢIUNEA, 2003

„Aparent simple, lucrările sale trădează o complexitate imaginară fără limite.” Iuri Duţă, VIAŢA VÂLCII, 1998

„Lucrările lui Petre Cichirdan îmbină simbolurile universale cu austeritatea icoanelor autentice, reuşind să fie de o surprinzătoare actualitate artistică.” Nicolae Turcan, ZIARUL CLUJEANULUI, 2003

„Şocul privitorilor la primul contact cu picturile lui Petre Cichirdan constă în prospeţimea demersului plastic, dublat de lipsa oricărui convenţionalism specific picturii bisericeşti.” Constantin. Poenaru, OCHEAN, 2002

„…Petre Cichirdan, a cărui viziune tinde spre civilizaţia de astăzi a audiovizualului, sintetică şi sinestezică, revelându-ne, într-un efort cu adevărat şocant, noutăţi ale unei estetici a postmodernismului.” Constantin Zărnescu, ADEVĂRUL DE CLUJ, 2003

„…Este, pentru mine, odihnitor şi îmbucurător să-mi dau seama că un savant iubeşte în termeni artistici. Ne iubeşte pe noi, iubeşte viaţa şi ne îndeamnă să nu uităm că în spatele eternelor numere şi ecuaţii există ceva mai presus de noi – VIAŢA !” Alexandra Rus, critic de artă , 2003 (Expoziţia personală de la POLUL CULTURII CLUJENE)

"Convins (…) că în viaţă totul este artă, cum spunea Leonardo da Vinci, a ales calea ingineriei de maşini, care l-a învăţat rigoarea desenului tehnic, dar i-a dat şi libertatea de a fi el însuşi în faţa şevaletului sau a lemnului de sculptat. Poet, ziarist, pictor, sculptor, cronicar muzical şi inventator, inginerul Petre Cichirdan ilustrează cât se poate de convingător figura omului renascentist căruia nimic din ce-i omenesc nu-i este străin". Constantin Poenaru, INFO PULS, 2006

“Tânărul Petre Cichirdan a scris şi publicat, disparat, trăind sub vremuri (între 1967-1970), poeme stranii (suprarealiste), într-un volum, recuperat astăzi, TRANSFIGURĂRI, care-l restituie şi reinclud pe creator între generaţia ’65 a lui Nichita Stănescu şi Marin Sorescu şi generaţia ’70, de la N.Prelipceanu, Gabriel Chifu, Florea Miu, Felix Sima, valoroşi reprezentaţi, a căror creaţie, în datele ei esenţiale, s-a reîntors spre perenele idealuri şi tentaţii ale artei şi culturii noastre, dintre cele două războaie mondiale, obstaculate, decenii întregi, de o dogmă şi ideologie alienantă, străină spiritului românesc. Formaţia i-a fost într-atât de înrâuritoare, încât creatorul proteic-complex, de mai târziu, Petre Cichirdan, fervent admirator al modernităţii, va resuscita cu obstinaţie viaţa ritmului (ideea clasică, augustiniană, în opera De Musica – pierdută printre curentele veacului tocmai scurs, al XX-lea), tonul artistic (sonanţa), intervalurile (pauzele, golurile şi tăcerile); precum şi sensurile Ideii, mereu deschise, diferite, tainice; iar în ceea ce priveşte limbajul artistic – libertatea şi visul de a înnoi expresia.” Constantin ZĂRNESCU, Info Puls, anul X, nr. 1768, 10 dec 2008, pag 5.

"Fiecare din cele 3 părţi din Carmine scrisă de Petre Cichirdan transmit un puternic fior lăun¬tric, produs de o vibraţie autentic artistică a unui spirit sensibil". Constantin RÎPA, compozitor, “ORAŞUL”, Cluj Napoca, Anul III, nr. 12, pag 56, 2008.

“Doar un artist total ar fi avut curajul să-şi tipărească poemele aşa cum au fost elaborate în urmă cu treizeci şi opt de ani, cu multele influenţe din poeţii la modă atunci, lecturaţi fie de nevoie (bibliografie şcolară), fie din nevoia de hrană sufletească. Întâlnim în poemele sale ba dimensiuni ludice (Dimov, Mazilescu), ba lirism cerebral (Blaga, Arghezi), ba epicizare voită, un fel de reţetă de minare a clasicului, cum cerea postmodemismul (iată, că în „Academia" de la Coana Anica se puneau şi “pietre de temelie”), ba dicteul liric bazat pe relaţia ordine-dezordine (Nichita, Sorescu), toate încorporate cu stiinţă, cu menirea de a-i păstra autorului identitatea ideală” George ACHIM, 2008, revista SEMN, nr. 12, pag. 3

„Poeziile tânărului poet liceean, Petre Cichirdan, sunt un manifest al libertăţii în faţa ucigătorilor de metaforă. Starea poetică se revelează – determinată de epoca revoluţiei adevărurilor interzise – printr-o inocenţă impusă de talentul motiv al emulului barbilian. Ideea poetică trimite la imagini. Imaginea înscrisului unei generaţii încarcerată în întrebări fără răspuns. Volumul Transfigurări (Editura Intol Press, 2008, o reeditare a volumului manuscris, 1968 – Editura fantomă SUS ARTA) transfigurează generaţia de liceeni ai Râmnicului, într-o epocă în care întunericul devenea călăuză pentru mulţi creatori”. Leon DURĂ, Prefaţă la vol. Transfigurări, 2008

„El este un om liber, afirmat pe cont propriu, în afara profitorului curent oficial…El şi-a câştigat poziţia prin strigarea cu voce tare în piaţa publică, a tuturor crezurilor sale, cu dragoste pentru valorile referenţiale ale cercului cel mare al românilor, dar în respectul artei universale, cu aceiaşi adresabilitate, şi cercului nostru.” Mihai SPORIŞ, „Simion Petre Cichirdan, vârstele mărturisirii”, Februarie 2009, Info Puls

"S-a spus că mai întâi trebuie să trăim, apoi să filo¬zofăm, dar în cazul lui Petre Cichirdan meditaţia con¬templativă ocupă primul loc. Simbolul roţii, expus pe coperta volumului „Carmine” (Editura Intol Press, Râmnicu-Vâlcea), ne transportă direct în lumea infinitului mic sub¬lunar, dominat de necesitatea morţii si de agitaţia vieţii. " Alexandru BRICHIUŞ, 2010, Muntenia Expres, nr.6, (17), pag.14

"Ciclul de poeme intitulat « Caietul gri » (Editura Intol Press, Râmnicu-Vâlcea) se constituie într-un adevărat labirint de gânduri. Poetul Petre Cichirdan por¬neşte de la originile arhetipale şi caută sa urce până la stele. Investigaţia mis¬terului se constituie pe două planuri, unul extern, obiectiv, cosmic, şi altul subiectiv, interior, care sondează in¬conştientul şi fantasmele sale". Alexandru BRICHIUŞ, 2010, Muntenia Expres, nr.7 (18), pag.5

„Un poet experimentalist, cu experienţă în domeniul poeziei şi al artei, este Petre Cichirdan în volumul “Transfigurări “, Editura Intol Press, Rm. Vâlcea” Florin Al. ŢENE, 2010, Povestea vorbei, An IV, nr 3 (40) pag. 3

"Petre Cichirdan a observat, încă din anii studenţiei, că, pierzându-şi sau ignorându-şi ritmul interior, orice creaţie riscă să devină informă, să-şi nege forţa şi verticalitatea. Poeziei mai ales, el îi va păstra şi cultiva rezonanţele şi vibraţiile lăuntrice, fluxul, cântul antic-metri (versurile), opunându-se, în răspăr cu vremurile, ca poemul să se transforme-n simplu text, rece şi uscat, interpretabil, sec!" Constantin ZĂRNESCU, Trei cărţi de poezie semnate de Petre Cichirdan, Curierul de Râmnic, 19 ianuarie 2010 „…Şi ţin în mână „Oglinda”, care alături de „Secolul XXI. Un cetăţean între milenii” sunt ultimele apariţii editoriale ale lui Petre Cichirdan şi vedetele momentului de care mai devreme v-am povestit. Citeşti şi tremuri puţin, căci Oglinda cuprinde o lume pe care scriitorul o strânge într-un mănunchi de adevăruri de multe ori sesizate de tine, dar cărora niciodată n-ai ştiut să le dai formă; cuprinde un crez şi un pumn de iluzii;” Adina Dumitrescu, revista „Seniorii” nr. 4, 2011

« pe frunte sub munte
cute gânduri rânduri
pune punte poetul
artist trist strigă
intriga cetăţii în ceaţă
să mă vindece
de urâtul din lume

p cichirdan taie
ceaţa cu dalta
o risipeşte cu penelul
o colorează cu durerile
vremii

tulburi sunt toate
la vreme de noapte

iscă vorbe pe hartie
poezie
stare de veghe
legată în zeghe… »

Mihai SPORIŞ, 2011, Povestea Vorbei, pag. 6, nr. 3 anul V, fragment din «Altfel de Cronică» la vol. «Poezia stare de veghe»

„Pe piaţa spirituală vâlceană se află o carte de referinţă pentru cultura românească: , de Petre Cichirdan. Este certificatul de atestare al polivalentului autor care de câţiva ani domină artele vâlcene.” Costea MARINOIU, 2011, Povestea Vorbei, Anul V, nr. 2, cronică la “Oglinda”

„Multiplele şi frumoasele sale realizări în diverse domenii de activitate se datoresc aleselor sale calităţi şi perseverenţa cu care a urmărit realizarea lor. Cartea „Oglinda” scrisă de distinsul inginer Petre Cichirdan este bogată în informaţii, în meditaţii, dar este şi un exemplu de muncă, de studii şi perseverenţă în îndeplinirea scopurilor, idealurilor pe care fiecare dintre noi şi le propune.” Gh. MĂMULARU, 2011, Povestea vorbei, Anul V, nr. 3

„Trăinicia artei, valorile estetice şi artistice, toate te fac să trăieşti momente deosebite, să te consideri cu adevărat fericit. Acesta este mesajul ce ni-l transmit cele două cărţi (poezie şi memorialistică) ale lui Petre Cichirdan: „Poezia, starea de veghe” şi „Secolul XXI – un cetăţean intre milenii” (apărute la Editura Intol Press, Ramnicu Vâlcea 2011)”. Costea MARINOIU, 2011, CULTURAvâlceană, nr 60-61, pag 7

“Dacă cineva este atât de inimos să muncească lună de lună la două reviste cul¬turale care adună în pagini¬le lor toate evenimentele culturale importante din judeţul Vâlcea, şi nu nu¬mai, acesta nu poate fi de¬cât Petre Simion Cichir¬dan, inginer, scriitor, po¬et, publicist, sculptor, pic¬tor, editor, un mare melo¬man, şi, în primul rând, un sincer şi entuziast martor şi diplomat al fe¬nomenului cultural local şi global. Existenţa lui Petre Ci¬chirdan nu mai poate să se desfăşoare decât în planul sintezelor veritabile. Am putea să-1 definim ca un fel de „Da Vinci" local şi zo¬nal (am mai spus-o-valabil pentru Oltenia de Nord) ”. Lucian MARIN, «Curierul de Râmnic», pag. 4, 22 oct 2010

"Poezia, stare de veghe": "un şirag de mărgăritare". Felicitări! Arhim. Veniamin Micle, email, 20 08 11

„Felicitări pentru admirabila ilustrare a textului”. Arhim. Veniamin Micle, CULTURAvâlceană, Noiembrie, 2011

“Felicitări pentru impresionanta activitate pe care o desfasuraţi. Toată admiraţia!” Arhim. Venianin Micle, e-mail, 6 03 012

„Îţi mulţumesc, prietene! Eşti un adevărat Pamfil Şeicaru al zilelor noastre. "Cultura Vâlceană", ce cu dăruire o înnobilezi şi meştereşti (în sens arghezian) număr de număr, este o revistă (aşa o consider eu), deşi are format de ziar, ca o constelaţie astrală din Galaxia artei, culturii şi ştiinţei vâlcene, având o statornică iluminare şi ţel, acela decretat de Nicolae Iorga prin maxima: "un popor fără steag de cultură, e o gloată, nu o oaste". Felicitări Petre Cichirdan pentru efortul tău material, dar mai ales intelectual ce-l depui pentru înfăptuirea acestei reviste, mai ales că revista ta nu are nici un cuvânt de reclamă şi ajutor material. Ştefan I.Stăculescu. ” Ştefan Stăiculescu, e-mail, 15 iulie 2012

« Avem, de fapt, o “trilogie” critică, trei volume publicate la Editura INTOL-PRESS, Râmnicu Vâlcea, în 2011, de Petre Cichirdan. Un volum este dedicat literaturii, unul artei plastice, iar al treilea, muzicii – corespunzând preocupărilor multidimensionale ale autorului, scriitor (proză, poezie, eseistică), artist plastic (grafician, pictor – inclusiv pictură pe sticlă, sculptor – inclusiv “sculptură cibernetică”; a se vedea, de exemplu, “Cronica 2009” a CIC, luna septembrie), preocupat de muzică (studii de violoncel), informatician, inventator, unul dintre animatorii vieţii culturale din Râmnicu Vâlcea… » Gheorghe Păun (ARGEŞ EXPRES, nr 3175-Miercuri, 4 Aprilie 2012, pag 4, şi “Cărţi şi autori”, Ed. Tiparg, 2012, p.198)

"Bună seara Domnule Cichirdan. Din moment ce mi-aţi făcut cinstea să-mi trimiteţi comentariul Dumneavoastră privitor la cartea Domnului Constantin Zarnescu (« Ţara lui Urmuz » n.n) îmi permit să fac câteva remarci pe care vă rog să le priviţi cu îngaduinţă. Nu am darul scrisului dar, zic eu, de multe ori intuiţia m-a ajutat. Aveţi un stil, clar, propriu, de neconfundat. Reuşiţi să aduceţi un omagiu simultan celor doi OAMENI ce nu poate stârni gelozia nici unuia, nici altuia. O performanţă. Am avut pentru prima oara placerea de a citi fraze foarte lungi care nu plictisesc, ci ca un vârtej te ţin treaz, în stare de veghe permanentă. Constituind în acelaşi timp o sursă de informaţii de multe ori surprinzatoare în asociaţiile dintre diverse domenii. Vă avertizez ca nu am obiceiul să practic pomăduiala. Poate cu timpul dovezile vor veni. Vă doresc o seară placută şi să auzim de bine." Alexandru Trifu, Geneva, e-mail, 04 07 14

"Vulturul se integreaza f.bine în ansamblu. El are o privire circulara ceeace-i dă metaforic vorbind o libertate de spirit. Mă intereseaza însă şi cine a făcut monumentul, în cinstea cărui eveniment, de cine a fost profanat şi în ce an. Am impresia că soldatul nu este o sculptură proastă chiar de loc, atâta cât pot să-mi dau seama din fotografie. Pe curând Maestre, nu-i aşa?" Alexandru Trifu, Geneva, e-mail, 08 11 14, 24 03 15

"Multumesc Domnule Cichirdan pentru imaginea sculpturii dumneavoasrtră (Monumentul AFDPR-Ocniţa n.n). Îmi permit să vă felicit. Personajul dumneavoastră îmi place în concepţia lui mai mult decât toate reprezentările lui Cristos de până acum din Istoria Artei, căci toţi cei in cinstea cărora aţi creat sculptura au fost şi vor rămâne OMUL în destinul lui creştinesc. Dar nu orişice om ci cel ce-şi duce CRUCEA cu demnitate, cu mândrie şi nu cu îngâmfare căci numai aşa merită să fie trăită VIAŢA. Crucea dumneavoastră…pierde materialitatea metamorfozându-se în SPIRIT." Alexandru Trifu, Today at 6:35 PM, 12 06 14, Geneve

"Este cel mai frumos monument din România ridicat în memoria foştilor deţinuţi politici." Tudor Nedelcea, cuvânt în deschiderea Festivalului Naţional “Vasile Militaru”, 8 iulie 2014, Ocnele Mari

"Domnule Cichirdan, ca în totdeauna îmi face o placere deosebită să vă citesc şi nu voi scăpa ocazia să dialoghez cu Dumneavoastră. Imaginile trimese ma duc cu gândul la un Paradis poate pierdut. Cel în care la începuturile noastre credeam că vom intra, al inocenţei, al Florii de piatră, Edelweis, zâne şi feţi-frumoşi. Mă refer la desenele Dumneavoastră, la poezia Dumneavoastră, la prietenul Dumneavoastră. În sculptura imaginată reprezentând pe Cristos (TOSCRIS-Ocnele Mari, 1968 n.n) eu văd altceva decât o figură. Văd universul în perfecţiunea sa, cercul, căruia, Dumneavoastră, ca şi Icar, îi bateţi la uşa misterioasă, invitând Omul să descopere Divinul. Ovalul cu a sa forma dreptunghiulara ce in imaginarul meu reprezinta poarta Cerului cu a sa încuietoare… Mare îndrazneală, suferinţa aşteptându-ne, ea fiind aceea care ne oferă şansa de a-l descoperii pe Dumnezeu. Cu stimă A.Trifu" Alexandru Trifu, 30 iulie 2014, Today at 1:05 PM, Geneve

"….Apreciez deasemeni rolul ingrat totuşi, ce vi l-aţi asumat cu brio, de a semăna pe brazda romanească ceea ce este autentic şi nu impostură." Alexandru Trifu (Aug 2 at 2:11 PM, 2014)

"Mulţumiri. Unde puneţi condeiul, daţi viaţă. Se aprobă varianta aceasta. Doamne ajută," Veniamin Micle (Aug 30 at 6:57 PM, 2014. Ref Interviu cu Micle: Întrebări la răspunsuri etapa 9.Rezultate)

"Vă mulțumesc foarte mult, pentru că aţi scris, pentru cum aţi scris, pentru că mi-aţi spus, ….sunteţi minunat, mulţumesc!" Ioana Lupaşcu (e.mail, 10 01 15)

"Desenelor tale tehnice le-ar sta foarte bine în ramă. Aş fi curios ce ar zice nişte copii dacă ar intra într-o expoziţie cu astfel de desene, mai precis, dacă şi-ar pune în primul rând problema ce reprezintă. Mi-a plăcut chestia cu sunt cineva. Restul articolelor vreau sa-mi dau timp a le citi pe îndelete." Alexandru Trifu (e mail, 14 01 15)

"Nu mi-am dezlipit ochii de pe cartea ta (Vulturul de la Pietrari n.n). BRAVO. Am început să citesc, să citesc, să citesc ca un însetat în plin deşert, nemaisăturându-mă de apa limpede şi rece ce-mi potolea jăratecul din suflet cu gândul la netrebnicia comunistă ce încă mai continuă, la impostura aşa zişilor dizidenţi. Cinste ţie şi în felul acesta cinsteşti poporul român, având curajul să arăţi adevarata faţă a poporului român schimonosită în continuare de culţii…ce se afişează cu neruşinare dând interviuri şi scriind…cărţi subvenţionate cu banii furaţi de complicii lor, autodecretându-se reprezentanţii spiritualitaţii româneşti. Printre ei Pleşu, Liiceanu şi Patapievici. Consider cartea ta o dată în memoria poporului român. Limba folosită este cea apreciată de Herta Müller, cea facută a fi înţeleasă imediat. Ce nu spune dânsa sau poate subînţelege, înteleasă de cei cu inima…Este o carte ce o voi reciti pe îndelete şi care în mod sigur de cate ori tristeţea mă va invada o voi relua în mâini ca alinare. Apropo de vultur, el are o privire circulară ceea ce-i dă metaforic vorbind o libertate de spirit. Pagina 86, corect este Ribbentrop. Te îmbrăţişez cu drag şi pe curand. Alexandru." Alexandru Trifu, Geneva, e mail 24 03 15.
„Această carte de înţelepciune contemporană structurând INTERVIUL ANULUI 2015 – VENIAMIN MICLE LA 75 DE ANI, este una dintre cele mai importante şi valoroase, cu caracter postrevoluţionar, în înnoitul efort de reîntoarcere a societăţii româneşti la valorile creştine, gândită de un sfânt părinte creştin-ecumenic, fost cursant, mulţi ani, al Universităţii Catolice din Strassbourg; şi care, nota bene, a ieşit în afara României, în 1968, cu o bursă, oferită de Guvernul Franţei, după vizita istorică a Preşedintelui Charles de Gaule, la Bucureşti. Perioadă a unei încurajatoare deschideri, în care nu se mai semnau angajamente, colaborări ş.a. Volumul, structurat, cu încrâncenată îndrăzneală, de dl Petre Cichirdan, e o operă superioară de publicistică, dialog dramaturgic, reportaj şi istorie contemporană, cu totul remarcabil, aparţinând unui scriitor complet, manager de reviste, surprinzând o teribilă actualitate.” Constantin Zărnescu, Cultura vâlceană, nr. 116-noiembrie 2015

RECOMANDARE

"Subsemnatul Constantin Zărnescu, scriitor şi jurnalist, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, recomand cu toată consideraţia, ca domnul Petre Cichirdan, autor de poezii, traduceri, editoriale, anchete, note şi alte variate articole şi reportaje publicistice; (iar nu în ultimul rând, autor de grafică publicitară, pictură, sculptură) să fie examinat şi primit printre membri prestigioasei noastre bresle profesionale: Uniunea Scriitorilor. Dl. Petre Cichirdan s-a născut la 21 februarie 1951, la Râmnicu Vâlcea, din părinţi bucovineni. A terminat şcoala primară şi ciclul doi, în cartierul „Cetăţuia”, iar Liceul „Vasile Roaită” (azi Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”) între anii 1964-1970. În această epocă a copilăriei studiase violoncelul în particular, cu renumitul muzicolog şi pedagog Leca Morariu; pictura, în vacanţele de vară, cu Victor Gaga, din Timişoara, iar în timpul studenţiei, la Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Tehnologie de Construcţii de Maşini (Institutul Politehnic Bucureşti), a fost asistent audient în atelierul de sculptură din Pangratti ale primului sculptor-tehnolog , român, Constantin Lucaci. Din 1977, dl. Petre Cichirdan a lucrat în cadrul Fabricii de Aeronave din Craiova, inovând ca inginer tehnolog, primele creaţii sculpturale cibernetice, graţie proiectării asistate pe calculator, sculpturi recunoscute în expoziţii judeţene şi republicane (anii 1978-1989). Dl. Petre Cichirdan a scris, încă din viaţa de elev, poezie, a condus Cenaclul Artelor, din cadrul Societăţii Literare „Anton Pann”, a frecventat cenaclul particular al viitorului publicist Constantin Poenaru şi s-a format din plin în numele acelei concepţii de sinteză şi interferenţă a artelor, specifică sfârşitului de secol XX. Poetul Petre Cichirdan a debutat cu volumul „Transfigurări”, la Editura Intol Press, 2008, adunând şi structurând tot ceea ce i-a fost cenzurat şi respins, din motive politice, în vremea şcolii şi studenţiei. Atmosfera poemelor e stranie (suprarealistă), astfel încât îl restituie şi îl reinclud pe autor printre reprezentanţii acelei generaţii 70, impetuoasă şi valoroasă, de la N. Prelipceanu, Gabriel Chifu, Florea Miu, Felix Sima şi George Ţărnea, la cele „nouăzeciste” şi „milenariste” de astăzi. A urmat volumul „Caietul gri”, Ed. Intol Press, intitulat şi „Poezie `70. Desene `70”, care amplifică viziunea proteiformă a creaţiei lui Petre Cichirdan, caracterul sinestezic al simbolurilor şi metaforelor: poezie-desen-pictură (ut pictura poesis); poezia şi desenul devenite text: melanj literar-muzical-pictural, sculptural, ş.a.m.d. Cele mai înalte realizări, însă, în domeniul acesta al polifoniei şi variaţiunilor expresive sunt, în cazul operei d-lui Petre Cichirdan, poemele din volumul „Carmine”, Ed. Intol Press, 2008. Sunt structurate aici „poeme libere”, compatibile cu „starea medievală şi contemporană”; în partea a II-a: traducerea poemelor din sec. XII, care au constituit fondul poetic al oratoriului „Carmina Burana”, de Carl Orf, iar în final o viziune cromatică, grafică şi pictură pe sticlă a „Carminei Burana”, 24 de desene şi 24 de tablouri, surprinzătoare şi remarcabile, expuse la Muzeul de Artă al Transilvaniei în anul 2003, timp de 2 luni şi bucurându-se de un înalt succes. Carminele noi ale lui Petre Cichirdan se structurează ca briliante variaţiun ale celor vechi: literare, grafice şi plastice, însă şi ca echivalenţe (traduceri), adică o viziune completă. Concepţia este originală şi devine, prin interferenţele artistice, sinestezică, sintezică şi sinergică. Simbolurile, chiar metaforele sunt vizualizate, înveşmântate şi croite în varii unghiuri, deschideri şi sensuri. Teme, precum „fortuna labilis”, „carpae diem”, „vanitas vanitatum”, evoluează în paralel cu rezultate de excepţie: literare şi plastice. Ne dăm seama cu uşurinţă de acea proteiformă vitalitate şi complexitate – istorică, poetică, şi iată în sec, XX şi XXI, muzicală şi plastică, postmodernă. A patra carte a poetului, pictorului şi publicistului Petre Cichirdan se numeşte „Constantin Zorlescu, viaţa şi opera sa”, un volum de istoria artei, scris împreună cu dl. Mihai Sporiş, în care se propune un sculptor al celei mai puternice tradiţii româneşti (şi totodată brâncuşiene), aceea a lemnului carpatic (a civilizaţiei carpatice). Dl. Petre Cichirdan este şi membru al Societăţii Inventatorilor din România, încă din 1990. Scrie publicistică, istorie şi critică plastică şi muzicală. A amplasat, la staţiunea Ocnele Mari o valoroasă operă sculpturală, examinată de Comisia Monumentelor Istorice şi de Uniunea Artiştilor Plastici, omagiind eroismul şi memoria deţinuţilor politici anticomunişti. Sculptura, monumentală, de parc, a fost turnată în municipiul Craiova. Urmează altă sculptură, pentru Râmnicu Vâlcea, tot în memoria deţinuţilor politici anticomunişti. De asemenea, dl Petre Cichirdan face parte din conducerea Forumului Cultural al Râmnicului şi este redactor şef la revista „Povestea vorbei” şi, din 2007, director al revistei „Cultura vâlceană”, editată cu sprijinul financiar al Consiliului Local Râmnicu Vâlcea. Este un scriitor şi publicist – manager, un cunoscător şi creator de artă complet şi care stăpâneşte cu strălucire şi tehnica imprimeriei digitale. Din 1909, toamna, la rugămintea şi propunerea noastră, orchestra studenţească şi corul „Antifonia”, ale Conservatorului Cluj – Napoca au preluat, pentru scenă şi spectacole, cu public oratoriul Carmina Burana, în traducerea poetului Petre Cichirdan. I s-a recunoscut, astfel, talentul său, sinestezia şi polivalenţa multiplă, proteiformă – poezie, muzică, desen, pictură, sculptură, arta traducerii – viziuni ale unui spirit îndrăzneţ artistic. Recomand, prin urmare, cu toată căldura şi consideraţia ca domnul Petre Cichirdan să fie examinat şi primit, cu depline drepturi şi îndatoriri, printre membri prestigiasei noastre bresle profesionale: Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Oltenia)." 19 ianuarie 2010, Filiala Transilvania a Uniunii Scriitorilor, Constantin Zărnescu

RECOMANDARE

"Subsemnatul Felix Sima, membru al Uniunii Scriitorilor din România, recomand spre primire în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor pe autorul Simion Petre Cichirdan. Dumnealui este un creator încă din prima tinereţe, când publica în reviste proprii, scrise de mână, apoi în revistele şcolare şi extraşcolare, locale şi regionale, fiind remarcat de personalităţile timpului, interferenţa artelor relizând-o încă de pe atunci (cu Leca Morariu a luat lecţii de violoncel, cu maestrul Constantin Lucaci luând lecţii şi muncind în atelierul de sculptură ala cestuia din str. Emil Pangratti). După 1990 s-a preocupat şi a publicat reportaje, cronici de teatru, cronici muzicale, cronici la cărţile mari ale literaturii române şi străine, portrete ale unor personalităţi ca Cella Delavrancea, preot Dumitru Bălaşa, compozitorul Iancu Dumitrescu – iar acestea vor fi publicate, în curând, într-un volum ce va avea rezonanţă. În cărţile publicate până în prezent – creaţie proprie, originale: „Transfigurări”, „Caietul gri” şi „Carmine”, şi în albumul omagial „Constantin Zorlescu” – aduce dovezile talentului său inconfundabil, noi putând, astfel, călători cu autorul, prin impresioananta şi infinita lume a văz utelor şi a nevăzutelor. Recomand primirea sa în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor din România." 19 ianuarie 2010, Felix Sima

RECOMANDARE

"Subsemnatul Ion Soare, membru din anul 2003 al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Piteşti, îl recomand pe domnul Petre Cichirdan ca să fie primit în rândurile membrilor USR, pentru următoarele motive: – domnul Petre Cichirdan a avut încă din anii liceului pasiunea scrisului pe când frecventa cenaclul „I.L. Caragiale” (de pe lângă Casa de Cultură Râmnicu Vâlcea), condus de scriitorul şi lingvistul prof. Traian Cantemir; – personalitate creativă polivalentă, el a manifestat aptitudini aproape egale în artele plastice, muzică şi poezie, fără a se lăsa acaparat de nicuna dintre ele. După ani mai mulţi de experienţă şi căutări, a găsit o formulă originală, atât ca temă cât şi ca expresie, în primul volum de versuri „Carmine”, plecând de la cunoscuta „Carmina burana”, pe care o redă în original (latineşte), însoţind-o de o traducere personală, dar şi de alte versuri. Volumul este ilustrat cu talent decătre artistul plastic cu acelaşi nume, acest sincretism îl particularizează pe autor, conferind cărţii atractivitate. – Cel de-al doilea volum, „Transfigurări”, este scris în manieră suprarealistă, reproducând texte dintr-o perioadă revolută, ca şi ultimul „Caietul gri”, ambele fiind ilustrate inspirat şi dovedind apetenţa poetului pentru poezia modernă; – Petre Cichirdan este şi un publicist laborois prolific, foarte atent la manifestările creativ-literare ale judeţului. De altfel, domnia sa este redactor şef la două publicaţii cultural-literare: „povestea vorbei” – serie nouă şi „Cultura vâlceană” prin care face eforturi lăudabile, nu numai pentru reflectarea corespunzătoare a vieţii literare, ci şi pentru calitatea acesteia, ca şi a sa personală. Consider că domnul Petre Cichirdan merită să fie primit în Uniunea Scriitorilor, care ar fi astfel întărită, nu numai numeric." Ion Soare

RECOMANDARE

"PENTRU PRIMIREA ÎN UNIUNEA SCRIITORILOR A DOMNULUI PETRE CICHIRDAN. Dacă nu l-aş cunoaşte ca Om, dacă nu am vorbi la telefon şi nu am comunica pe internet dacă nu i-aş cunoaşte o mare parte din operă aş crede că omul acesta, nici nu există. Domnul Petre Cichirdan este o personalitate complexă, dispunând de o energie colosală, făcând lucruri extraordinare în cultură, în domeniul literaturii, al artei plastice, picturii şi sculpturii, al muzicii, ca slujitor al literaturii, al semenilor săi întru creaţie. Am mai văzut scriitori totali, (şi dl Cichirdan este un scriitor total, căci are lucrări de poezie, de proză, de critică literară, de dramaturgie), a căror creaţie acoperă toate genurile literare, dar scriitori care să fie şi pictor şi sculptor şi muzician, talentat fiind în aceste domenii nu am mai văzut. Cum eu îl recomand pentru intrarea în Uniunea Scriitorilor (Filiala Craiova) mă voi opri doar asupra Scriitorului şi asupra Slujitorului culturii, a slujitorului literaturii.. Am citit până acum următoarele cărţi de literatură semnate de dl. Petre Cichirdan : 1. volumele de poezie, „Transfigurări” „Caietul gri” „Carmine”, „Poezie stare de veghe”, 2. volumele de proză „Oglinda-roman open”, Secolul XXI. Un cetăţean între milenii”, 3. volumele de critică : „ Interfaţa Artelor. Critice. Arta plastică”, „Interfaţa Artelor. Critice. Muzica”, „ Interfaţa Artelor. Critice. Literatura”. După lectura acestor cărţi afirmăm că suntem impresionaţi, foarte impresionaţi de cultura domnului Cichirdan, de sensibilitatea lui artistica, profundă, complexă, care acoperă întreaga arie a fenomenului estetic, întreaga suprafaţă a receptării inefabilului, a poeticului, a muzicalităţii din universul uman.
Afirmăm, fără să greşim, că domnul Cichirdan este un poet, un prozator, un critic literar de interfaţă în universul artistic, în literatura română. El vine în poezia şi în proza românească, „din toate direcţiile”, ca să folosim această expresie, cu o bogăţie enormă de mijloace artistice, făcând conexiuni uimitoare în toate planurile craţiei, conexiuni care vin din spaţiul tuturor artelor. Poezia şi proza lui sunt de o noutate evidentă, care îţi încântă toate simţurile estetice, pe cât de plastice şi muzicale, pe atât de veridice. Prin creaţia sa literară Petre Cichirdan măreşte limitele spaţiului artistic, îmbogăţeşte literatura, ne deschide şi ne formează noi structuri perceptive. Am putea să continuăm pe pagini întregi să vorbim despre scriitorul Petre Cichirdan, cel care face figură aparte în literatura română, pe care o îmbogăţeşte cum puţini au făcut-o Dacă sunt oripilat de scriitorul român invidios, egoist, găşcar, şi majoritatea colegilor din breasla noastră sunt aşa, la Petre Cichirdan m-a impresionat generozitatea, hărnicia dăruirea, „priceperea” cu care îi slujeşte pe semenii săi întru creaţie, promovându-le scrierile, scriind despre ei, prezentându-i astfel publicului, încurajându-i, adunându-i, făcându-i să se cunoască între ei. Toate aceasta făcând ca bogăţia culturii vâlcene şi a culturii naţionale să sporească. Omul acesta a înfiinţat la reviste literare, la Grupuri artistice că numele lor nu mi-ar încăpea pe o pagină. În revistele care apar prin truda domnului Cichirdan cultura vâlceană se reflectă în toată bogăţia şi profunzimea sa. Aproape că nimic nu rămâne pe dinafară, ca să fie dat uitării. Amintesc doare câteva din publicaţiile culturale care apar prin dăruirea domnului Petre Cichirdan, „Forum”, « Seniorii », „Povestea Vorbei”, « Povestea vorbii 21 », „Cultura vâlceană”, şi iată, nu în cele din urmă această revistă on line “Cultura Ars Mundi”… Toate acestea ne fac să îl recomandăm cu căldură şi cu insistenţă Filialei Uniunii Scriitorilor din Craiova, pentru a fi primit în Uniunea Scriitorilor, pe domnul Petre Cichirdan, subliniind că Omul acesta a făcut pentru cultură enorm, şi că intrarea lui în breasla noastră înseamnă un mare câştig." (Ştefan Dumitrescu, membru al Uniunii Scriitorilor, Asociaţi Scriitorilor din Bucureşti, Secţia Dramaturgie 05 03 14)