Port popular- Comuna Pomezeu

Port tradiţional femeiesc

În picioare se purtau opinci cu „obiele” din pânză sau ciorapi de lână în jurul cărora se înfăşurau sfoară sau curele din piele.

Spăcelul cu guler mic, uneori cu „clenţi” de jur-împrejur, avea pe piept, mâneci şi la pumnari diverse motive ornamentale (sămânţa, patru sămânţe,potcoava, prescura, crucea, cârligul etc.). Tot în scop decorativ pe piept erau cusuţi „bumbi” (nasturi) coloraţi. Ornamentele necesitau nu numai pricepere, ci şi multă răbdare şi se obţineau prin „tăieturi”. Se tăiau în pânză cu briciul liniile unui motiv sau altul, apoi se umplea tăietura prin tivire cu aţă albă, rezultând aşa-numitele „pene bătucite” de o rară frumuseţe.

Poalele „împăturite” (încreţite din talie) aveau în partea inferioară aceleaşi „pene bătucite”, fodră din „jolj” şi cipcă făcută în casă. Se poate remarca faptul că, în satele comunei, spăcelul, poalele, cămaşa şi gacile bărbăteşti au ornamentele în culoarea pânzei.

Zadia: în urmă cu un secol, zadia se făcea tot din pânză încreţită în talie ca şi poalele, iar în partea de jos motive decorative ţesute în război, numite

„alesături” cu „fitău” şi, de asemenea, fodră. După 1900, când au apărut în comerţ tot felul de pânzeturi, au început să se poarte zadii de păr şi apoi de mătase, culorile variind în funcţie de vârstă.

Portul bărbătesc avea ca piese de bază: gacile largi, fără sau cu zadie, cu „pene bătucite” în partea inferioară; cămaşa, având pe piept şi pumnari ornamentele obţinute „prin tăietură”, era decorată pe piept cu nasturi; labreul; cojocul  sau  sumanul.  Deţinem  informaţia  că  unele  femei  ţeseau  în  casă

„pănura” de suman, ceea ce ne duce cu gândul că această piesă se confecţiona şi aici, fără să aibă însă faima sumănarilor recunoscuţi în câteva centre din Bihor.