Potențialul turistic al stațiunilor balneoclimaterice din Vâlcea

a. Staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Situată la poalele sudice ale Carpaţilor Meridionali, la ieşirea Oltului din defileul de la Cozia, staţiunea Călimăneşti-Căciulata este cea mai importantă staţiune balneoclimaterică din judeţul Vâlcea şi una dintre cele mai valoroase din ţară. Complexul balneoclimateric cuprinde staţiunile Călimăneşti, Căciulata şi Cozia, actualmente reunite, dispunând de un potenţial natural de excepţie, valorificat în bună parte pentru activităţile turistice. Indiscutabil apele subterane, respectiv apele minerale, termale şi termominerale reprezintă principala bogăţie a staţiunii Călimăneşti – Căciulata asociate şi cu un microclimat de adăpost. Ca urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţiei balneare i se asociază şi cea climatică, ceea ce justifică încadrarea staţiunii în categoria staţiunilor balneoclimaterice. Statiunea este indicată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului digestiv, renale şi ale căilor urinare, hepatobiliare, reumatism degenerativ, inflamatoriu şi subarticular, metabolice şi de nutritie (inclusiv obezitatea), neurologice şi ginecologice, ORL, dermatologice, endocrine, profesionale. La Călimăneşti se află şi cea mai mare bază de tratament balneo-climateric din România, staţiunea dispunând de peste 5.000 de locuri de cazare, iar în cadrul bazelor de tratament se pot trata simultan aproximativ 1.500 de pacienţi.

b. Staţiunea Băile Govora

 

Staţiunea Băile Govora se află aşezată în Depresiunea subcarpatică intracolinară Govora, la altitudinea de 350 m. Ea are o formă alungită, drenată de Pârâul Hinţa, fiind înconjurată de dealuri cu altitudini de 400-500 m, asimetrice pe direcţia est-vest.

Staţiunea Băile Govora este una dintre staţiunile cele mai bogate în ape iodurate şi bromurate din Europa (ocupă locul 2) şi este, de asemenea cea mai eficientă în tratarea afecţiunilor respiratorii şi ORL. Structurile hoteliere din Băile Govora dispun de circa 1617 de locuri de cazare în hoteluri de 1-2 stele şi alte 430 de locuri în vile de 1-3 stele. Staţiunea poate primi peste 1400 de turişti pe serie în tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal şi tenis), sală de spectacole, discotecă, bar de zi, cofetării, etc.

Staţiunea este recomandată în tratamentul bolilor respiratorii, bolilor degenerative şi a bolilor reumatice articulare, ca şi în tratamentul disfuncţiilor neurologice periferice şi centrale şi a unor disfunctionalităţi post-traumatice şi boli asociate. Apele termominerale sunt principalul factor de cură de la Govora, ca şi apele pe jumătate termale de adâncime de foarte mare concentraţie (150 grame pe litru) utilizate în cure externe.

c. Staţiunea Băile Olăneşti

 

Staţiunea Băile Olăneşti este situată în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume, la altitudinea de 450 m, pe valea Pârâului Olăneşti. Este înconjurată de dealuri subcarpatice cu altitudini de peste 500 m, la nord fiind închisă de creasta calcaroasă a Munţilor Buila-Vânturariţa.

Staţiunea este una dintre puţinele localităţi, nu numai din ţară ci şi din străinătate, care întruneşte în mod armonios doi factori naturali de cură: factorul climatic şi factorul hidrotermal. Prin poziţia ei geografică staţiunea oferă un climat de adăpost, cu veri răcoroase şi ierni blânde, favorabil refacerii sănătăţii organismului. Băile Olăneşti ocupă primul loc printre staţiunile balneoclimaterice din România în ceea ce priveşte numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca şi varietatea compoziţiei şi a concentraţiei apelor minerale. În staţiune se găsesc peste 35 surse hidrominerale, atât ca izvoare naturale, cat şi ca rezultat al unor lucrări de foraje şi miniere. Două izvoare minerale şi patru sonde cu apa minerală sunt folosite pentru cura externă (balneaţie). Capacitatea actuală de cazare permite primirea unui număr de peste 2300 de turişti în mai multe hoteluri şi vile. Baza de agrement este relativ modestă, existând un cinematograf, săli pentru jocuri mecanice, un teren de sport, un parc, insuficiente însă pentru posibilităţile de care dispune staţiunea şi faţă de numărul mare de turişti care vin anual.

În cadrul proiectului ,,Dezvoltarea integrată a staţiunii Băile Olăneşti", se vor face investiţii totale de 3,5 milioane de euro (12.250 de mii de lei), 90% din fonduri fiind alocate prin programul Phare 2005, iar 10% prin finanţare de la bugetul local. Autoritatea contractantă este Ministerul Integrării Europene. Proiectul de la Băile Olănesti este apreciat ca fiind cel de-al doilea ca valoare şi mărime din ţară, dar şi din Regiunea Sud-Vest Oltenia, după "Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord Oltenia" de la Călimăneşti.

Concret, prin această investiţie urmează să se amenajaze mai multe baze de tratament balnear, pe o suprafaţă de 620 de metri pătraţi, un strand acoperit, parcare "pe verticală"(300 de locuri), dar şi amenajări specifice de reabilitare a zonei din parcul central al staţiunii (aproximativ 1500 de metri pătraţi), alei pietonale, străzi, modernizarea sistemului de iluminat public.

Baza de tratament va avea personal propriu şi se vor putea face tratamente cu apă sulfuroasă. Construcţia se va ridica în parcul central al staţiunii. Strandul va fi amenajat şi acoperit, cu apă semitermală şi cu posibilităţi de agrement tot timpul anului. Parcarea pe verticală va fi în aceeaşi zonă, lângă parcul central şi va avea patru nivele unde vor încăpea 300 de maşini (4280 m²).

 

d. Staţiunea Ocnele Mari

 

 

Ocnele Mari este o staţiune sezonieră, de importanţă regională, solicitată de către turişti pentru factorii naturali de cură. Staţiunea este situată la altitudinea de 320 m, între dealurile subcarpatice vâlcene ce mărginesc depresiunea subcarpatică Ocnele Mari, fiind străbătută de Pârâul Sărat.

Pentru turismul balnear, importante sunt lacurile sărate care au luat naştere prin acumularea apei în fostele saline ale căror ape sunt utilizate în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor. Dintre aceste lacuri amintim: ,,Balta Roşie”, unde a fost amenajat strandul din Ocnele Mari, ,,Baia Dulce” şi ,,Baia Sărată” formate în ocnele săpate între anii 1820 şi 1848 cu adâncimi de 10-15 m, ,,Lacul Salinei”, adânc de peste 100 m etc (Berbece V. şi colab.-1982).

Apele minerale sunt clorurosodice şi clorurosodice iodurate, cu concentraţii foarte mari, de peste 250 g/l la Ocniţa.

Evoluţia necontrolată a extragerii sării sub formă de saramură cu ajutorul sondelor, a dus la dezastrul din toamna anului 2001 şi din anii care i-au urmat, cu consecinţe dramatice asupra locuitorilor, asupra peisajului şi evident în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor cu caracter turistic în cadrul staţiunii. Dacă numărul turiştilor a scăzut în mod firesc datorită distrugerilor şi a pericolului potenţial, dezvoltarea turismului balnear în cadrul staţiunii a fost înviorată recent prin amenajarea unui vechi vis al locuitorilor acestui oraş: amenajarea salinei turistice de aici, inaugurată în anul 2009. Tot aici, vor mai fi amenajate un punct muzeistic, un stand specific zonei şi o microfilială a muzeului din staţiunea Băile Govora

 

e. Staţiunea Voineasa

 

Staţiunea este situată în cea mai mare parte pe stânga Văii Lotrului între confluenţa văilor Voineşiţa la est şi Mănăileasa la vest cu Lotrul, la altitudinea de 670 m. Cadrul natural deosebit de generous, la care se adaugă climatul blând, aerul puternic ozonat, precum şi posibilităţile de efectuare a unor excursii la Lacul Vidra şi Obârşia Lotrului, fac din staţiunea Voineasa un obiectiv turistic atrăgător. Deşi este o staţiune tipic montană, faptul că se află aşezată la o altitudine coborâtă nu oferă condiţii favorabile practicării sporturilor de iarnă. Singura pârtie aflată în preajma staţiunii este scurtă, cu expunere sudică, ceea ce o face impracticabilă în cea mai mare parte a sezonului rece.

Baza de cazare cuprinde şase hoteluri şi paisprezece vile apartament de două stele dotate cu apartamente cu câte două dormitoare, living room, sală de baie, grup sanitar şi bucătărie, având o capacitate totală de cazare de cca. 1700 locuri. Baza de tratament – este amplasată în Hotelul ,,Brădişor”, fiind dotată cu aparatură modernă, folosită pentru efectuarea unor proceduri terapeutice în cazul afecţiunilor reumatice şi a nevrozelor.

Baza de agrement- este reprezentată printr-un club de vacanţă cu discotecă, bibliotecă cu salon de întruniri pentru conferinţe, simpozioane, recepţii, o sală de spectacole cu 322 locuri, teren de sport etc.

f. Staţiunea Vidra

 

S-a dezvoltat ca urmare a realizării celui mai mare sistem hidroenergetic de pe apele interioare ale României, deschizând în acelaşi timp perspectivele unei noi baze turistice vâlcene. Situată pe malul lacului de acumulare, staţiunea Vidra este situată la altitudinea de 1330 m şi a fost concepută ca o staţiune montană modernă formată din trei microstaţiuni: Vidra, Alba şi Mura, dintre care au fost realizate parţial lucrările la Vidra. Împreună cu zona adiacentă din jurul lacului de acumulare are toate atuurile să devină o zonă importantă de turism montan, sporturi de iarnă şi nautice, cu mari posibilităţi de a găzdui competiţii sportive de nivel naţional sau internaţional (aşa cum a fost proiectată iniţial).

Staţiunea are caracter permanent, iar ceea ce o face foarte atractivă este cadrul natural extrem de generos precum şi posibilităţile de practicare a turismului şi a sporturilor în toate anotimpurile. Declinul statiunii a început după anul 1990, când au fost încetate investiţiile începute la un hotel de 400 de locuri şi la o sală de sport. Cele trei hoteluri aparţinând Cartelului Alfa au fost închise fiind în conservare, iar în staţiune mai functionează doar cinci vile cu o capacitate de 80 de locuri, care sunt coordonate financiar de Sind România. De altfel, managementul necorespunzător se poate observa şi din situaţia gradului de ocupare pentru anul 2007.

 

Tabelul 1 Numărul de turişti pentru anul 2007

 

Sursa: Date statistice SIND România, Sucursala Vidra

 

Concluzii. Evaluarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea, chiar dacă este departe de a fi una exhaustivă, evidenţiază faptul că, deşi se dispune de resurse turistice deosebite, cu reale posibilităţi de utilizare eficientă în turism, acestea sunt insuficient valorificate în prezent. Pe ansamblul turismului naţional, turismul vâlcean deţine una din poziţiile principale, respectiv locul I în ceea ce priveşte potenţialul hidrotermal, locul II după numărul de locuri de cazare turistică, locul VII în ceea ce priveşte numărul de unităţi de cazare turistică şi locul VI după coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare, deci un potenţial potenţialul turistic de excepţie, încă departe de a fi valorificat în mod eficient.

Valorificarea integrală şi complexă a cadrului natural, mai ales în condiţiile integrării europene, presupune o serie de măsuri care să vizeze dezvoltarea bazei materiale prin construirea unor cabane, hoteluri, moteluri, campinguri, refugii montane, unităţi de alimentaţie publică, amenajarea unor trasee, modalităţi variate de agrement etc.

Dezvoltarea activităţii turistice în judeţul Vâlcea presupune diversificarea ofertei turistice, respectiv întocmirea programelor destinate turiştilor, programe concepute în baza unor contracte interne şi externe, care să ia în consideraţie interesele de vacanţă, cerinţele diferitelor naţionalităţi ale turiştilor, vârsta, sexul, profesia, bugetul de vacanţă etc. Aceste programe trebuie să fie extrem de plastice, schimbate şi adaptate permanent pentru a fi cu adevărat atractive.

O măsură demnă de menţionat, luată anul acesta de către Consiliul Judeţean Vâlcea, a fost Hotărârea din 30 iunie 2009 privind aprobarea documentaţiei tehnico-economice, faza Studiu de prefezabilitate, pentru obiectivul de investiţii „Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică în Judeţul Vâlcea”. Amplasamentul acestuia urmează să aibă una din următoarele două variante:

1. a) Clădire independentă, situată pe terenul Teatrului „Anton Pann”, adiacentă acestuia, şi
2. b)Amplasare la parterul clădirii teatrului (parţial în foaier) şi extindere. MO al Judeţului Vâlcea, anul XVIII, nr. 4/iulie 2009, pag. 32.

Pentru dezvoltarea durabilă a turismului vâlcean trebuie avute în vedere următoarele direcţii:

►Modernizarea infrastructurii generale şi turistice – condiţie principală în facilitarea accesului către obiectivele de interes turistic. Realizarea acestei infrastructuri turistice ar spori calitativ confortul şi protecţia turiştilor, siguranţa comunicării, asigurarea asistenţei tehnice, sanitare etc.

►Reducerea sezonalităţii turistice în staţiunile de interes local sau zonal (Ocnele Mari – Ocniţa, Vidra, Obârşia Lotrului). Aceasta s-ar putea realiza prin extinderea în extrasezon a funcţionalităţii unităţilor de cazare, lărgirea gamei de servicii oferite care să atragă turiştii pe toată durata anului, practicarea unor tarife diferenţiate la începutul şi sfârşitul sezonului, prelungit pentru anumite segmente de piaţă, creşterea posibilităţilor de rambursare a cheltuielilor prin sistemul de asigurări sociale.

►Dezvoltarea strategiei atracţiei multiple a unor staţiuni turistice prin turismul de afaceri, turismul de reuniuni, festivaluri periodice sau ocazionale, manifestări specifice zonelor etc.

►Creşterea capacităţii de cazare prin construirea de cabane turistice în zonele montane (Cozia, Parâng, Căpăţânii, Buila – Vânturariţa), a unor refugii (zona Lacului Gâlcescu, Budislavu, creasta Munţilor Lotrului, Căpăţânii).

►Dezvoltarea şi modernizarea staţiunilor balneo – climaterice existente, pentru a corespunde ca nivel al dotărilor şi serviciilor, exigenţelor turismului internaţional.

►Dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor destinate agrementului în staţiuni (cluburi, piscine, săli polivalente, terenuri sportive, pârtii de schi, săniuţe sau bob, transportul pe cablu, unităţi de închiriere a materialelor sportive, de munte).

►Orientarea investiţiilor în vederea construirii unor hoteluri de capacitate mai redusă, familiale, dar bine dotate, în aşa fel încât să asigure confortul diferitelor categorii de turişti.

►Modernizarea mijloacelor de transport turistice şi diversificarea serviciilor oferite în timpul transportului.

►Îmbunătăţirea managementului turistic la nivelul societăţilor comerciale şi al agenţiilor de turism.

►Aplicarea managementului calităţii totale în serviciile turistice.

►Restructurarea formelor de turism pe baza unor elemente originale, specifice judeţului Vâlcea. În acest sens, se poate acţiona spre dezvoltarea şi ofertarea unor produse specifice turismului religios, turismului ecologic, speoturismului, echitaţiei, alpinismului.

►Promovarea unor produse turistice pentru piaţa externă: ceramică de Horezu, ape minerale, ţesături etc.

►Dezvoltarea turismului itinerant cu valenţe culturale şi religioase (mânăstirile şi schiturile din zona montană şi subcarpatică).

►Transformarea turismului de tranzit în turism staţionar pentru turiştii străini şi în turism de week-end pentru turiştii din judeţ şi din ţară.

►Extinderea turismului rural şi agroturismului în zona montană şi subcarpatică.

Aceste obiective se regăsesc în Strategia de dezvoltare a turismului vâlcean, stabilită de Consiliul Judeţean Vâlcea în anul 2007, definitivată în 2008 şi continuată, în condiţii dificile de criză economică, în anul 2009*.

Un rol notabil în această direcţie îl are şi Asociaţia Turismului Vâlcean (ATV) – organizaţie ce cuprinde marea majoritate a furnizorilor de servicii turistice cu rază de activitate în judeţul Vâlcea. ATV este o asociaţie proaspăt constituită, în baza hotărârii judecătoreşti nr. 1923/21.08.2002, care îşi propune să sprijine dezvoltarea turistică şi culturală a judeţului Vâlcea, să pună în valoare potenţialul turistic şi uman al zonei şi să contribuie la întărirea şi consolidarea relaţiilor dintre furnizorii de servicii turistice din judeţ. Asociaţia Turismului Vâlcean este organizată şi funcţionează ca persoană juridică română, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică. Ea este constituită din 24 de membri, 14 persoane juridice şi 10 persoane fizice, cuprinzând cvasi-totalitatea furnizorilor de servicii turistice specifice judeţului Vâlcea: turism balnear, turism cultural, turism montan, agro-turism, transport turistic. Totodată din asociaţie face parte şi Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea, precum şi organizaţii neguvernamentale care au ca scop promovarea dezvoltării locale. Organismele de conducere ale asociaţiei sunt Adunarea Generală şi Consiliul Director, iar acesta din urmă alege un preşedinte şi un secretar. Scopul proiectului este promovarea şi extinderea tuturor formelor de turism specifice judeţului, utilizând mai eficient resursele naturale şi de infrastructură existente**.

 

––––––––––––

* Vezi: Consiliul Judeţean Vâlcea, Cartea albă, 1980, pag. 161.

** http://www.valceatourism.ro

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 732-736). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”