“Pridvor vâlcean” – Festivalul Creației Populare și al Artei Amatoare (prima ediție, Râmnicu-Vâlcea, 4-26 martie 1978)

            La festival au fost invitați fii și prieteni ai Vâlcii, colaboratori ai instituției: Al. I. Amzulescu, George Antofi, Alexandru Balog, Liviu Cernăianu, George Radu Chirovici, Ilarie Hinoveanu, Horia Ionescu, Ovidiu Maraloiu, Olga Micu-Țicleanu, Constantin Mohanu, Octavian Nica, Paul Petrescu, N. Popescu-Bogdănești, Virgil Sacerdoțeanu, Cornel Sorescu, Octavia Trăistar, Constantin Zărnescu. Participarea locală a fost consistentă și variată: în expoziții au fost “prezenți” meșterii populari: Constantin Buclescu, Ion Buclescu, Gheorghe Iorga, Dumitru Mischiu, Dumitru Nedescu, Aurelia și Stelian Ogrezeanu, Victor Ogrezeanu, Ion Popa, Dumitru Schiopu, Alexandru Țambrea, Eufrosina şi Victor Vicșoreanu (ceramică); Constantin Bănacu, Elena Dinculescu, Elena Ghimiș, Gheorghița Măleanu, Lazăr Mușat, Constantin Negoescu, Maria Nicolaescu, Elena Stănciucu, Maria Vasilescu (port popular și textile); Constantin Badi, Constantin Bebea, Iosif Popescu, Nicolae Rugea (arta lemnului); artiștii plastici Petre Bardașu, Maria Crișan, Nicolae Grigore, Marius Mateescu, Vladimir Maruseac, Elena Năstoiu, Constantin Neacșu, Olimpiu Orza (pictură); Sergiu Săliște, Constantin Teodorescu, Constantin Zorlescu (sculptură), Dumitru Chiriac, Maria Crișan, Valeriu Ionescu, Ecaterina Popa (artă decorativă); Ion Cantea (grafică); Marin Mocanu, Dumitru Oneață, Ion Paloș, Valentin Pop (artă naivă). La manifestările științifice, metodice și artistice au participat: I. I. Alexandrescu, George Achim, Lucian Avramescu, Marin Brânaru, Mihai Bușe, Gheorghe N. Cârstoiu-Frunzaru, Maria Constantinescu, Nicolae Ciurea-Genuneni, Gheorghe Deaconu, Dumitru Iacobescu, Maria Ionescu, Ioan St. Lazăr, Traian D. Lungu, Costea Marinoiu, Doru Moțoc, Vasile Mustățea, Ion Stanciu, Elena Stoica, Vartolomei Todeci. Au evoluat pe scenă tineri interpreți “În vogă” la sfârșitul anilor ’70: Ada Gârțoman, Viorica Lungu, Cristian Alexandrescu (artă dramatică), Cornelia Alexandru, Dan Anstasescu, Dan și Horia Andreica, Teodor Brucăr, Mugurel Bunescu, Eugen Drăgulescu, Laurențiu Mărgineanu (muzică folk); au susținut recitaluri “vedetele” zilei în muzica populară: cântăreții Victoria Cheroiu, Lica Angelica, Felicia Ungureanu, Ion Lupu, Dumitru Margine, Dumitru Miuță, Constantin Paraschiv; instrumentiștii Constantin Ceaușu și Gheorghe Popescu; au “dialogat”, în “Școala tradiției populare”, păstrătorii, purtătorii și performerii folclorului, din vatra satului și de pe scena culturală: Aurel Baidan, Din Beleț, Achim Cenușă, Ana Chirculescu, Nistor Codreanu, Alexandru Dulcă, Petre Fău, Ion Hodoroagă, Dumitru Iacob, Ion Lupu, Dumitru Miuță, Ion Piloiu, Anișoara Pleșanu, Veronica Predescu, Ion Solomon, Panseluța Stan, Gheorghe Stanciu, Vartolomei Todeci, Haralambie Tudor, Felicia Ungureanu, Gheorghe Vinereanu. Spectacolele au fost susținute de formații performante, cu palmares național în ultimul deceniu: Teatrul popular și Ansamblul de operetă Râmnicu-Vâlcea, Teatrul Jiblea-Călimănești, Colectivul de montaj Costești, Orchestra de cameră a Sind. Inv`ățământ, Corul Drăgășani, Grupul vocal Bărbătești, Ansamblul de flautiști Roșiile, Ansamblul folcloric “Miorița” Vaideeni, Orchestra “Vâlceanca”, Colectivul de estradă al CCS, Brigada artistică Făurești; grupurile folclorice Băbeni, Bărbătești, Călimănești, Costești, Frâncești, Racovița; ansambluri folclorice: “Doina Oltului” – Călimănești, “Brădulețul” Horezu, “Izvorașul” – Râmnicu-Vâlcea, “Strugurelul” – Drăgășani.

La 10 ani de la înființarea sa, instituția, cunoscută, în mod tradițional, sub vechea denumire – Casa Creației Populare – a oferit publicului un adevărat tablou al tradițiilor etnoculturale și al valorilor artistice afirmate și promovate în anii ’60 și ’70, în Vâlcea, în țară și în lume.

“Activitatea artistică vâlceană desfășurată în cei 10 ani, continuând și dezvoltând pe o treaptă superioară vechi tradiții în mișcarea locală de amatori, a constituit […] o perioadă de intense acumulări, de căutări și eforturi, de iniţiative creatoare. Iată de ce festivalul «Pridvor vâlcean» se vrea, înainte de toate, o evaluare lucidă, în spirit critic, a rezultatelor obținute de creația populară și arta amatoare locală în deceniul parcurs. […]. Festivalul «Pridvor vâlcean», manifestare prin excelență programatică, se vrea, în perspectivă, un atelier metodologic, un laborator de creație, un context de dezbatere a problematicii creației populare și artei amatoare.” (Evaluare și perspectivă– text introductiv la Caietul-program al festivalului)

„Prelungiri ale unui reușit festival – «Pridvor» – care s-a desfășurat la nivel de județ în perimetrul vâlcean, două expoziții, una de artă populară cealaltă de artă plastică, iți dezvăluie aspecte pe cât de înrudite ca modalități de expresie, culori și forme, pe tot atât de îndepărtate ca tehnică de lucru și ca univers explorat[…] Prin festivalul «Pridvor vlcean», mișcarea artistică din Vâlcea marchează o prezență prestigioasă în marea competiție «Cântarea României».” (N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI, Culori pe lut și pânză „Scânteia”, 11087, 13 aprilie 1978).