Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (59)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (4)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (9)
- Traditii. Obiceiuri (22)
Râmnicu Vâlcea: Asociaţii, societăţi şi alte organizaţii profesionale nonguvernamentale (cluburi, cercuri etc.)
Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) a fost înfiinţată în 1998 de către Dumitru Popescu din Râmnicu-Vâlcea (inginer aerospaţial, preşedinte), împreună cu un grup de studenţi – Teodor Diaconu din Râmnicu-Vâlcea – chimist (concepţia vehiculelor, dinamica zborului), Simona Popescu din Drăgăşani – filolog PR manager) şi alţi împătimiţi (din alte judeţe) ai zborurilor cosmice. ARCA este o organizaţie non-guvernamentală, lider naţional în domeniul cercetării aerospaţiale. Beneficiind de sponsorizări generoase, ei au construit rachetele Demonstrator 2 şi 2B, cu care, în anul 2003, ARCA s-a înscris în competiţia „Ansari X Prize”. Dumitru Popescu a reprezentat echipa la evenimentele importante din cadrul competiţiei, precum: „X Prize Teams Meeting” (2004), „X Prize Gala” (2004) şi „X Prize Cup” (2005, 2006). El a fost director de proiect şi de lansare pentru racheta Demonstrator 2B (echipată cu primul motor rachetă din lume monopropelant, reutilizabil, din materiale compozite), lansată cu succes din Poligonul Forţelor Aeriene de la Capul Midia, la data de 9 septembrie 2004, la Baza Forţelor Aeriene de la Capul Midia, de pe ţărmul Marii Negre, precum şi pentru vehiculul suborbital pilotat Stabilo, coordonând zborurile misiunilor 1 şi 2, şi testele la sol. În prezent, coordonează programul Haas-ELE şi departamentul de propulsie al ARCA53. ARCA a participat, începând cu anul 2002, la cea mai prestigioasa competiţie astronautică, Ansari X Prize, fiind unul dintre competitorii importanţi. ARCA a dezvoltat două mari programe: Demonstrator şi Stabilo. Stabilo este un vehicul rachetă în două trepte, lansat din aer, care a executat două zboruri până în acest moment. Prima treaptă este cel mai mare balon solar din lume, iar a doua treaptă este un vehicul rachetă pilotat. Primele zboruri la joasă altitudine ale sistemului, au fost efectuate în 2006. În acelaşi an, Misiunea 1 a fost lansată la o altitudine de 14.700 m. În 2007, Misiunea 2 a fost lansată la o altitudine de 12.000 m deasupra Mării Negre.
În ziua de 2 februarie 2009, la Râmnicu-Vâlcea, ARCA a lansat oficial Competiţia „Zece”, secţiunea pentru aeronautică, oferind un premiu de 10000 € pentru realizarea unui aeromodel planor construit exclusiv din hârtie şi/sau carton şi adeziv. Competiţia ZECE a comemorat 100 de ani de la primul zbor efectuat în ţară de un român, Aurel Vlaicu, cu un aparat românesc; totodată, a avut caracter educaţional, transmiţându-le tinerilor mesajul că, indiferent de categoria socială căreia îi aparţin şi de statutul social, doar învăţământul le poate oferi un succes real54. În prezent, asociaţia desfăşoară Programul Spaţial al României (2012-2025). Racheta orbitală Haas 2C, care a fost prezentată în Piaţa Victoriei din Bucureşti în perioada 1-3 iunie 2012, va fi lansată de la sol în primăvara anului viitor, având ca obiectiv testarea la zbor a motorului Executor şi atingerea orbitei, , devenind primul satelit relizat integral în România (www.dreptonline.ro/stiri).
În 1990, a luat fiinţă la Râmnicu-Vâlcea, Filiala Vâlcea a Societăţii Inventatorilor din România (SIR), care îl avea ca preşedinte pe Dumitru Misăilescu Panu (preşedinte de onoare: ing. Marian Pătraşcu), iar ca vicepreşedinţi – pe inginerii Petre Cichirdan şi Eugen Armăşoiu. Obiectivul de bază al organizaţiei este stimularea creativităţii în domeniul inventicii. Concret, asociaţia a creat cadrul organizatoric pentru întâlnirea inventatorilor din judeţ (D. M. Panu, M. Pătraşcu, P. Cichirdan, Eug. Armăşoiu, Emilian şi Florentina Georgescu, Petre Vasilescu, Gheorghe Belgun, Petre Gluck, Ştefan Curcăneanu etc.), în scopul unor schimburi de experienţă; a realizat contacte cu instituţii presigioase precum Universitatea din Bucureşti şi diferite firme particulare şi a participat cu standuri la toate expoziţiile HERVEX. La această secvenţă, se cuvine să menţionăm numele câtorva inventatori ai zonei şi ale unor invenţii ale acestora: Ioan Ştefănescu, Petre Cichirdan, Dumitru Misailescu Panu, Marian Pătraşcu, Teofil Preda şi mulţi alţii. Inginerul Petre Cichirdan, fost angajat la IEH Râmnicu-Vâlcea, este autor a peste patruzeci de invenţii şi inovaţii, printre care Semaforizare mobilă pentru reabilitarea drumurilor naţionale şi Crearea de miniprocesori şi postprocesori pentru proiectarea asistată de calculator a tehnologiilor pe maşinile unelte cu comandă numerică (MUCM): soft – creată în 1978, prezentată public la sesiunea de cercetare ştiinţifică în domeniul infromaticii, Sibiu – 1982, şi premiată în 1986 la Sesiunea naţională de informatică, de la Cluj-Napoca şi la Maratonul tehnico-ştiinţific naţional din acelaşi an, prin lucrarea Sculptură cibernetică.
Liviu Sandu din Râmnicu-Vâlcea, este inventatorul motorului nepoluant, cu consum zero, pe bază de magneţi. Din octombrie anul trecut (2007), vâlceanul a trimis documentaţia la OSIM, în vederea brevetării invenţiei sale. Din spusele lui, rezultă că a primit deja vizitele unor reprezentanţi ai BMW şi Daimler-Chrysler, care vor să-i cumpere invenţia55. Un lucru demn de menţionat: Bill Gates, şi alţi 9 investitori au depus cereri privind brevetarea motorului electromagnetic şi a injectorului de plasmă!56
O invenţie originală îi aparţine cercetătorului (istoric de profesie) George Rotaru: Calendarul perpetuu universal grego-rotarian. Invenţia a fost înregistrată la OSIM şi a stârnit deja interesul specialiştilor. După propria mărturisire a autorului, punctul de plecare al ideii sale a fost calendarul de la Sarmizegetusa, care avea ca scop măsurarea şi orientarea temporală pe baza elementelor cosmice. Concret, calendarul este alcătuit după cele 72 de cruguri solare, respectiv 2016 ani, şi ia în consideraţie Pulsul Terrei sau Rezonanţa Schumann, constituindu-se într-o adevărată reformă a vechiului calendar gregorian, din 1562, aplicat în ţara noastră din 1919 şi adoptat de Biserică abia în 1924. După părerea lui George Rotaru, acesta „nu mai este în rezonanţă cu organismul uman, şi poate avea consecinţe nefaste asupra lui”.
În domeniul chimiei, cercetătorii vâlceni au obţinut rezultate remarcabile în ceea ce priveşte invenţiile. La loc de frunte, se cuvine să reamintim57 rezultatele obţinute de Uzina G sub conducerea savantului Marius Peculea şi de el personal: a elaborat tehnologii pentru separarea apei grele, separarea tritiului, separarea azotului, a heliului etc. Invenţiile sale au fost cunoscute, recunoscute şi apreciate la nivel mondial, fiind medaliate la saloanele internaţionale de inventică: 6 cu aur (Bruxelles – 1998, 1999; Geneva – 1999, 2000; Ungaria – 2000), 4 cu argint (Bruxelles – 1998, 1999; Geneva – 1999) şi 2 cu bronz (Bruxelles – 1998; Ungaria – 2000).
În perioada 5-9 aprilie 2006, Elveţia a găzduit cel de-"Al 34-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi". Printre cele 45 de ţări participante, s-a numărat şi România, cu invenţia Metoda nepoluantă pentru curăţarea apelor reziduale, căreia Juriul de la Geneva i-a acordat medalia de aur. Metoda, nepoluantă pentru mediu, a fost propusă de trei cercetători români de la Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) Râmnicu-Vâlcea: Elena David, Ioan Ştefănescu şi Petru Niculiţă. Invenţia a primit şi Premiul special al Asociaţiei Inventatorilor din Ungaria. Prin aplicarea metodei brevetate de ei, rezultă o apă curată şi un sediment care nu conţine componente toxice, fiind totodată bogat în fier, magneziu, fosfor – componente esenţiale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. După opinia cercetătoarei Elena David, „aceasta face posibilă utilizarea acestui sediment în agricultură, ca fertilizator pentru sol"58.
Un grup de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice I.C.S.I. Râmnicu-Vâlcea (INC-DTCI-ICSI Râmnicu-Vâlcea) – Ştefănescu Ioan, Tiţescu Gheorghe ş.a. – au descoperit un nou tip de apă potabilă. Este vorba de un produs sută la sută românesc şi care se caracterizează printr-un conţinut scăzut de deuteriu; de aceea, specialiştii o numesc apă sărăcită în deuteriu sau prescurtat ASD. ”O apă microbiologic pură, mineralizată conform legislaţiei din România, cu o concentraţie de 25 de părţi pe milion de deuteriu în compoziţie” – precizează prof. univ. dr. fiz. Ioan Ştefănescu, directorul ICSI. Alţi şase cercetători de la INC, DTCI şi ICSI Râmnicu-Valcea – Mirică Dumitru, Culcer Mihai, Pătularu Laurenţiu, Lazăr Roxana, Stoenescu Daniela şi Stanciu Vasile – sunt autorii invenţiei Ansamblu de pile de combustie cu membrană polimerică schimbătoare de protoni, care are ca scop îmbunătăţirea sistemului de răcire a pilelor de combustie cu membrană schimbătoare de protoni, prin dispunerea optimizată a traseelor de fluide din interiorul ansamblului de pile59. Anterior, un grup de cercetători (Marian Pătraşcu, Paul Oşanu, Radu Negrescu, Iulia Ichim, Ecaterina Moldovan, Emilian Georgescu, Grigore Arnăutu şi Nicolae Chiroiu) de la Laboratorul „Cercetare PVC şi Copolimeri din cadrul Centrului de Cercetări Râmnicu-Vâlcea, preocupaţi de perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie ale PVC-S (policlorura de vinil – suspensie) şi PSL (polimeri sulfidici lichizi sau tiocoli) şi elaborarea unor noi sortimente din produsele de mai sus (PVC-S de uz electrotehnic, nuclear, medical, biomedical, cu densitate mărită, cu greutate moleculară mare, cu greutate moleculară joasă etc., au descoperit un nou Procedeu de polimerizare, în suspensie, a clorurii de vinil, invenţie brevetată, pentru care au obţinut Certificatul de inventator nr. 91256/26.08.198660. Alte teme de cercetare ale colectivului respectiv, s-au referit la domeniile produselor clorosodice, pesticidelor şi apei oxigenate61.
Nu vom relua, redundant, realizările creative din sferele viticulturii şi pomiculturii, care au fost evidenţiate la acest capitol, în secvenţa Cercetarea ştiinţifico-tehnică instituţionalizată . . . . Vom adăuga doar activitatea susţinută pe care o desfăşoară Filiala Vâlcea (înfiinţată în anul 2000) a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (1958). – organizaţie profesională non-profit, care are drept scop asigurarea cadrului organizatoric la nivel „judeţean, care să conducă la crearea şi dezvoltarea unei apiculturi profesioniste sau de amatori, ca o activitate utilă societăţii”62. Conform informaţiilor furnizate de Petre Moraru, preşedintele filialei vâlcene, în judeţul Vâlcea există aproximativ 2.000 de apicultori şi circa 60.000 de familii de albine. Pentru acest domeniu, menţionăm invenţia lui Teofil Preda (înscrisă la OSIM) – Electro-freză pentru recondiţionat faguri uzaţi.
În Râmnicu-Vâlcea, îşi are sediul Asociaţia Profesională COGEN din România, al cărei preşedinte este ing. Mihai Bălan – directorul general al SC CET Govora SA – societate care se numără printre membrii fondatori ai asociaţiei. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2003; din ea fac parte o serie de societăţi similare din ţară (importanţi operatori de termoficare) şi are drept scop, conform statutului, „crearea de parteneriate cu persoane fizice şi juridice, inclusiv cu autorităţi publice, pentru facilitarea accesului la resurse private şi publice, având drept ţintă promovarea unei politici de dezvoltare energetică şi protejarea mediului şi naturii (. . .), în ideea de a promova tehnologia de cogenerare ca factor determinant pentru realizarea unui sistem energetic naţional descentralizat, eficient în utilizarea combustibililor cu impact redus asupra mediului şi în acord cu cerinţele şi practica Uniunii Europene”. La buna desfăşurare a activităţii asociaţiei, îşi mai aduc contribuţia următorii vâlceni: Constantin Lepădat – director economic la CET Govora (CFI), ing. Alexandra Andreescu (probleme de secretariat) şi ing. Ion Dina.
În incinta complexului FEDERAL COOP din Râmnicu-Vâlcea, îşi desfăşoară activitatea Asociaţia de Tineret pentru Învăţământ şi Ştiinţă SOLARIS Piteşti, filiala Râmnicu-Vâlcea, preşedintele ei fiind Ion Viorel Mihalcea. Este o asociaţie implicată în programe de susţinere şi instruire a tineretului. Printre altele, conducătorii ei organizează cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare în domeniul învăţământului.
Asociaţia Psihologilor Vâlcea. Şedinţa de constituire a Colegiului Psihologilor Vâlcea, a avut loc în ziua de 21 decembrie 2005; ca preşedinte, a fost ales psihologul Gheorghe Ionescu. Scopul principal al acestei organizaţiei este promovarea profesiei de psiholog, a calităţii şi eficienţei practicii psihologice în România, prin servicii acordate tinerilor, comunităţii şi participarea la procesul de îmbunătăţire a calităţii vieţii63.
d) Cercetarea ştiinţifică socio-umană
Reluând tradiţii vechi în această direcţie, în 1969 a luat naştere la Râmnicu-Vâlcea, Asociaţia Folcloriştilor şi Etnografilor Vâlceni (AFEV
Asociaţia a activat, desigur, sub egida şi cu sprijinul CJCPCT Vâlcea, a cărui arhivă a constituit, de la început, datorită strategiei directorului Centrului, Cabinetul de informare, documentare şi metodică artistică – devenit pe parcurs Cabinetul metodic, iar după 1990 – Banca etnoculturală a Vâlcii – „cea mai autorizată şi mai productivă sursă de cunoaştere a „istoriei” instituţiei şi, în general, a „istoriei” culturii tradiţionale din Vâlcea, în ultimele patru decenii; istoria acestora constituie un capitol din istoria culturală a Vâlcii contemporane64.În concepţia lui Gheorghe Deaconu, fostul manager al Casei Creaţiei Populare, Vâlcea ar fi trebuit să devină, prin această instituţie, unul dintre centrele ştiinţifice şi metodologice de referinţă în ţară, cu valoare modelatoare pe plan naţional în domeniu65.
Cercetarea istorică. În perioada de după 1960, în Râmnic şi nu numai, s-au afirmat istorici locali ca Tamaş Corneliu, Horia Nestorescu-Bălceşti, Sergiu Purece, Bardaşu Petre, Gheorghe Dumitraşcu, Al. Bălintescu (mai ales în domeniul arhivistic), Veronica Tamaş, Nicolae Bănică-Ologu (coordonator, printre altele, al seriilor noi ale publicaţiilor „Studii vâlcene” – nr. IV-VII şi „Buridava” – nr. V) ş. a. Primii cinci au realizat, printre altele, o colecţie esenţială pentru studierea istoriei locale: „Documentele Vâlcii”, în care au apărut volume de documente (dar şi cu solide studii introductive cuprinzând interpretarea acestora) despre principalele evenimente din istoria neamului (1821, 1848, 1877, 1907, 1914-1918), aşa cum s-au desfăşurat ele în arealul vâlcean. Acţiunea lor a fost continuată de cercetătorii arhivişti Ion Soare, Dumitru Andronie, Dumitru Garoafă, Doina Glăvan, Bogdan Aleca, Ionela Niţu ş. a. Alţi istorici locali care s-au afirmat în ultimii ani, sunt pr. Ioan Gavrilă, Marian Pătraşcu, Nicolae Daneş; la Craiova, s-a afirmat cu strălucire tânărul istoric Nicolae Mihai, râmnicean de origine.
Începând cu anul 1962, şi-a început activitatea Filiala Vâlcea a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, „ce grupează cercetători, iubitori ai trecutului, unde se prezintă referate şi comunicate (sic!) privind istoria locală şi se aniversează diferite evenimente …”66.
Societatea de Ştiinţe Filologice – Filiala Vâlcea şi-a adus partea ei de contribuţie la promovarea acelor ştiinţe în zona Vâlcii, la impulsionarea creativităţii filologilor şi lingviştilor. Din comitetul ales la 30 august 1984, făceau parte prof. Gheorghe Piţigoi – preşedinte şi prof. Dorina Constantinescu – secretar67. Activitatea filialei cuprindea sesiuni de comunicări, simpozioane, dezbateri etc., unele dintre acestea fiind organizate în colaborare cu Societatea „Prietenii Muzeului Nicolae Bălcescu” şi cu Filiala Vâlcea a Arhivelor Statului68.
S-a luat iniţiativa privind cercetarea domeniului culturii, al cărţii şi tipăriturilor, realizându-se o relativ bogată documentare în vederea alcătuirii unei posibile enciclopedii a Vâlcii, cercetare la care „au contribuit îndeosebi istoricii Horia Nestorescu-Bălceşti, regretaţii Petre Bardaşu şi Sergiu Purece, apoi Corneliu Tamaş, Nicolae Bănică-Ologu, Gheorghe Dumitraşcu, Dumitru Andronie, profesorii Costea Marinoiu şi Ion Soare, bibliotecari precum Petre Petria, preoţi ca regretaţii Gh. N. Cârstoiu-Frunzaru, Emil Nedelescu, Dorin Jacotă şi, în mod deosebit, arhim. Veniamin Micle”69, iar în ultimii ani – Felix Sima, Dumitru Lazăr, Augustina Sanda Constantinescu, Aneta Bardaşu ş.a. Realizarea proiectului Enciclopedia judeţului Vâlcea a devenit posibilă abia în anii din urmă, sub egida Forumului Cultural al Râmnicului şi cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea: în anul 2010, a apărut vol. I al lucrării, Prezentare generală (Râmnicu-Vâlcea, 2010; format A4, 1056 pagini, 92 dintre acestea fiind ilustrate color), coordonat de Ion Soare şi alcătuit de un grup de cunoscuţi cercetători ai Vâlcii şi ai ţării: acad. Răzvan Theodorescu, N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I. St. Lazăr, arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, P. Petria, Gh. Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece şi I. Soare; au mai colaborat: Gh. Deaconu, Nicolae Dinescu, Ion Măldărescu, Laurenţiu Stilea, Eduard Dulăcioiu şi Eugen Petrescu. Este în curs de finalizare vol. II al Enciclopediei judeţului Vâlcea – Localităţile urbane, care, în prezent, este depus la Editura Fortuna, în vederea pregătirii sale pentru tipar (iulie 2012).
S-au impus, inclusiv pe plan naţional, volumele colective „File vâlcene”, „Studii vâlcene” (seriile veche – nr. I-VII şi nouă – nr. I-IV (VIII-XI), „Buridava” – seriile veche şi nouă, şi altele, apărute la Râmnicu-Vâlcea. Au fost, de asemenea, publicate un număr apreciabil de documentare biobibliografice ale unor personalităţi locale de valoare, semnate de Petre Petria, Dumitru Mitrana, C. Tamaş, Ioan St. Lazăr şi alţii70.
Centrul Naţional de Studii Medievale „Antim Ivireanul” (asociaţie fără personalitate juridică) a fost înfiinţat în ziua de 27 septembrie 1999 în Râmnicu-Vâlcea, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, cu sprijinul (patronajul) Episcopiei Râmnicului şi al autorităţilor locale, în organizarea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Iniţiatorii principali au fost universitarii Dan Horia Mazilu şi Eugen Negrici; primul dintre aceştia, împreună cu vâlceanul Ioan St. Lazăr, căruia i s-a raliat (din 2006) Ion Soare, s-au străduit, în anii care au urmat, să pună în practică obiectivul principal al Centrului: stimularea cercetării în general şi – în speţă – a culturii şi literaturii medievale. Aceasta s-a realizat în timpul unor tabere de creaţie organizate cu studenţii de la facultăţile de filologie din Bucureşti şi, respectiv, Piteşti (filiala şi sediul Râmnicu-Vâlcea); în cadrul întâlnirilor, s-au efectuat cercetări pe cărţile vechi şi manuscrisele aflate în mânăstirile Cozia şi Bistriţa, sub îndrumarea de specialitate a lui Dan Horia Mazilu, Ioan St. Lazăr şi Ion Soare.
Cele mai bune dintre studiile şi articolele alcătuite în cadrul Centrului, au fost prezentate în sesiuni speciale de comunicări, sau publicate în revista „Lumina lumii”. Centrul a fost cooptat, ca organism special, în cadrul Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul”, care are personalitate juridică şi îi poate organiza activitatea publică. În cei peste 10 ani de funcţionare, Centrul de Studii Medievale „Antim Ivireanul” a propus peste 50 de studii noi, dedicate vieţii şi operei „Sfântului Antim Ivireanul” şi cam tot atâtea – dedicate culturii medievale şi premoderne româneşti, polarizând în jurul Râmnicului şi al Vâlcii, o seamă de importanţi cercetători ai culturii româneşti vechi.
Vastul domeniu al ştiinţei literaturii (critica literară, istoria literaturii, teoria literaturii) este bogatilustrat prin volume de referinţă semnate de Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Cornel Moraru, Dinu Săraru, Constantin Mateescu, Marian Papahagi, Costea Marinoiu ş. a. În ultimii ani, s-au afirmat Petru Pistol, Emil Istocescu, Florentin Smarandache, N. Bănică-Ologu, Ioan St. Lazăr, Ion Predescu, Ion Soare, Mihai Sporiş, Constantin Deaconu, Gheorghe Deaconu. Începe să se afirme cu strălucire o generaţie tânără de critici, istorici literari şi eseişti: Constantin (Costi) Mihai, Alina Nicola Veţeleanu ş. a.
Sociologia (politică)românească a fost îmbogăţită recent cu o consistentă lucrare – Structura ficţiunilor comunitare (2007) reprezentând teza de doctorat a râmniceanului Răzvan Enache, iar în filozofie, tânărul Andrei Carpeneanu, care a susţinut un reuşit doctorat în domeniu, a publicat volumele: Realism, raţionalitate, relativism (2004); Evoluţie şi proces în filosofiile bergsoniană şi whiteheadiană (2006, teza de doctorat) şi Understanding Journalism, Mediating the Message and the Power of News (New York, 2009), în paralel cu o serie de studii şi articole în publicaţii de prestigiu, internaţionale şi româneşti.
În cercetarea din domeniul teologiei, au elaborat lucrări şi studii de referinţă, ierarhii locului – IPS. Gherasim şi IPS. Irineu, în prezent – mitropolit al Olteniei, iar în ultimul timp – PS Emilian Lovişteanul, cărora li s-au adăugat pr. Ioan Gavrilă şi cărturarul mirean Ioan St. Lazăr
Au apărut o serie de monografii ale unor instituţii locale, semnate de cercetători precum C. Tamaş, Gh. Deaconu, I. Soare, Costea Marinoiu, Elena Simeanu, pr. C. Cîrstea, Doru Căpătaru etc. Numeroase studii şi articole ale râmnicenilor, pe teme din cele mai variate domenii, au fost semnate în reviste internaţionale, centrale ori în reviste zonale şi locale precum „Renaşterea”, „Studii vâlcene”, „Buridava”, „Lumina lumii”, „Povestea vorbei”, „Forum-V” ş.a.
Nu vom amănunţi acest aspect, fiindcă despre publicistica autorilor vâlceni s-ar putea scrie volume întregi!
Note bibliografice:
53. www.arcaspace.ro/orbital/rowww.dumitrupopescu.ro.
55. Marius Jianu, Un vâlcean spune că a inventat motorul cu zero consum, în CLICK.RO. nr. 239, 4 febr. 2008, pag. 1.
57. V. mai sus, capitolul Cercetarea ştiinţifico-tehnică instituţionalizată
58. http//www.romania/Israel.com
59. „Romanian Tribune.net”, anul 6, nr. 24/ 30 nob. 2007, pag. 1; v. şi www.apasaracitaindeuteriu.ro
60. „Forum-V”, an I. nr. 1/2006, pag. 14.
61. Câineni, pag. 367.
62. Statutul ACAR, art. XIV.
63. http://www.tineretvl.go.ro/psihologi.html
64. Patrimoniul documentar, pag. 15.
65. Ibidem, pag. 21.
66. C. Tamaş, Istoria Râmnicului, pag. 247.
67. Societatea de Ştiinţe Filologice, “Buletinul Societăţii pe anul 1984”, redactor-şef – Ion Hangiu, Bucureşti, 1984, pag. 145.
68. Ibidem, pag. 131.
69. I. St. Lazăr, Vâlcea al fresco, pag. 59.
70. Ibidem.
Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II – Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012
Written By
Valentin Smedescu