Râmnicu Vâlcea – fauna

În schimb, păsările par a se afla în echilibru cu oamenii. Primăvara, răzbesc din pădurile din jurul oraşului felurite triluri ale înaripatelor ascunse în păduri (cucul, mierla, sturzul, pupăza, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul, măcăleandrul, silvia, turtureaua, privighetoarea etc.), care produc încântare şi dovedesc faptul că omul nu a distrus tot ce înseamnă viu în jurul său. Alte păsări (vrăbii, porumbei, guguştiuci, turturele, cucuvele, iar mai nou – pescăruşi) coabitează cu locuitorii, oraşul oferindu-le adăpost şi hrană.

O menţiune aparte facem în legătură cu păsările acvatice care s-au instalat pe lacurile de acumulare din jurul oraşului. Se pot observa aproape permanent lişiţe (Fulico atra), raţe sălbatice (Anas plathyrynchos), cufundaci (Podiceps cristatus), cormorani (Phalacrocoras carbo), pescăruşi (specii de Larus), stârci (Egreta garzetta, Ardea cinerea, Botaurus stellatus). Rareori poposesc în largul apelor graţioasele lebede (Cygnus cygnus). Ele s-au adaptat la noile habitate acvatice şi constituie astăzi un important culoar avifaunistic, de nivel european. Oamenii le-au tolerat, astfel că avem în jurul oraşului veritabile oaze deltaice, iar o plimbare pe falezele lacurilor din Râmnicu-Vâlcea constituie un prilej de admiraţie, încântare şi relaxare.

Dintre reptile, se întâlnesc şerpii de casă (Natrix natrix) şi cei de apă (Natrix tesselata), ambele specii fiind inofensive şi chiar utile în relaţia cu omul. Broaştele ţestoase (Emys orbicularis) se regăsesc în apropierea lacurilor mai mari. Prin tufărişuri, se mai află ascuns şarpele de alun (Coronella austriaca), care mai şi muşcă, dar nu este veninos. Tot prin tufărişuri, se întâlneşte şopârla verde sau guşterul (Lacerta viridis), iar prin mirişti sau pe lângă drumuri şi alunecările de teren, vieţuieşte şopârla de câmp (Lacerta agilis). Amfibienii, legaţi de mediul acvatic, sunt prezenţi sub forma exemplarelor de buhai de baltă (Bombina bombina şi Bombina variegata), salamandre (Salamandra salamandra), iar primăvara, prin bălţi pot fi zărite exemplare de triton (Triturus vulgaris). În lacuri, inclusiv în cele de acumulare, se întâlnesc diverse specii de broaşte (Rana aesculenta, R. dalmatina), iar prin grădini şi crânguri umede, trăiesc broaşte râioase (Bufo bufo, B. viridis). În păduri, crânguri şi livezi, dă glas broasca verde sau brotăcelul (Hyla arborea).

Lumea peştilor este, de asemenea, destul de bogată. În pâraiele mici, tot mai poluate de gunoaie, se mai pot găsi arareori nisipariţe (Cobitis taenia). Lacurile de acumulare de pe Olt constituie însă un rezervor important de peşte. După o perioadă de declin al speciilor acvatice, determinat de poluarea din perioada socialistă, când impactul antropic asupra naturii era neglijat în faţa producţiei, s-a observat o revenire a populaţiilor de peşte. Se găsesc, în aceste lacuri, specii de crap (Cyprinus carpio), caras (Carassius auratus), plătică (Abramis brama), obleţi (Alburnus alburnus), somn (Silurus glanis), lin (Tinca tinca), ştiucă (Esox lucius) etc.

Mai puţin cunoscută, este lumea nevertebratelor, formată din insecte (coleoptere, lepidoptere, diptere, himenoptere, heteroptere, odonate etc.), păianjeni, crustacei, viermi, moluşte – destul de răspândite în oraş şi în împrejurimile acestuia. Ele au, desigur, un rol ecologic important.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II – Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012 (pag. 22). 

Coordonator: Ion SOARE; Autori:  Pr. C-tin CÂRSTEA, N. DANEŞ, Paul DINU, Gh. DUMITRAŞCU, D. DUMITRESCU, Florin EPURE, Emilian FRÂNCU, Ioan St. LAZĂR, Sorin OANE, Marian PĂTRAŞCU, Petre PETRIA, Gh. PLOAIE, Silviu PURECE, Ion SOARE. Colaboratori: Gh. DEACONU, Eduard DULĂCIOIU, Titi Mihai GHERGHINA, Ion MĂLDĂRESCU, Vasile ROMAN, Laurenţiu STILEA.

. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”