Râmnicu Vâlcea în anii Războiului de Independenţă

În cadrul unei adunări publice, care a avut loc la 10 mai 1877, în reşedinţa judeţului – Râmnicu-Vâlcea², primarul oraşului – Nicolae Iancovescu, îşi declara, printre altele, încrederea în patriotismul ostaşilor³.Din trupele care, la 20 august 1877, au trecut Dunărea pe podul de la Siliştioara, făcea parte şi Regimentul 2 Dorobanţi. În perioada următoare, această unitate va participa, alături de alte unităţi, la marile bătălii de la Plevna, Griviţa, Rahova, Smârdan, Opanez etc.⁴.

Alături de locuitorii din celelalte localităţi ale judeţului, râmnicenii vor contribui şi la susţinerea materială a războiului, prin colectarea de bani pentru cumpărarea de arme Peabody, de îmbrăcăminte şi alimente, prin rechiziţii şi transporturi etc. ⁵. În luna iunie 1877, Elena Florescu – directoarea Şcolii de Fete din Râmnicu-Vâlcea, a înfiinţat un comitet de doamne, cu scopul de strânge bani şi alte ofrande pentru ostaşi. Iniţiativa lor va fi urmată şi de femeile din Drăgăşani şi din alte localităţi vâlcene⁶. Alte categorii – comercianţi, meseriaşi, târgoveţi etc. au avut iniţiative asemănătoare. La fel au procedat funcţionarii de la diferite instituţii şi servicii ale judeţului şi oraşului⁷, precum şi doctorii – medicul primar al judeţului, Zografos; doctorul C. Georgescu din Râmnicu-Vâlcea⁸, doctorul Gh. Iancovescu din Râmnic, doctorul veterinar al judeţului – C. Mihăiescu şi alţii, care şi-au oferit „serviciile pentru ca aceşti suferinzi să nu fie lipsiţi de ajutorul medical necesar⁹. Meseriaşii şi muncitorii¹⁰ şi-au adus şi ei o importantă contribuţie prin donaţii în bani, lenjerie, muncă voluntară prestată pentru confecţionarea sau repararea mijloacelor de transport, precum şi a întregului arsenal de construcţii transportabile.

La Râmnicu-Vâlcea, vestea – primită în seara zilei de 29 noiembrie – despre căderea Plevnei şi prinderea lui Osman Paşa, a produs un entuziasm de nedescris. Primarul Nicolae Iancovescu, în telegrama trimisă din partea cetăţenilor din localitate, atât domnitorului Carol, cât şi primului ministru I. C. Brătianu, sublinia că, „acest măreţ act desăvârşit de armatele aliate” a produs o bucurie de nedescris în rândul orăşenilor. iar această victorie se va „tipări cu litere de aur în istoria ţării”. A doua zi, victoria de la Plevna a fost sărbătorită „prin Te-Deum la catedrala Episcopiei”, la care au participat notabilităţile, funcţionarii, corpul didactic şi tinerimea. La Râmnicu-Vâlcea, ostaşii Regimentului 2 Dorobanţi¹¹, 2 Călăraşi şi „călăraşii escadronului”¹², au fost întâmpinaţi, la 2 august 1878, de autorităţi şi de mulţimea locuitorilor, cu muzică, urale şi aclamaţii. Primarul Iancovescu a oferit şi câte un leu de fiecare călăraş, o dată cu hrana ce a fost distribuită de orăşeni, după care s-a dansat „Hora Unirii”, într-o ambianţă sărbătorească, toţi cei prezenţi participând la această caldă şi însufleţitoare festivitate¹³.

Râmnicenii nu şi-au uitat niciodată eroii. „ Noi (. . .) cei care am împărtăşit bucuriile victoriei şi am plâns pentru cei ce au murit – scria dr. Gh. Sabin, participant la război, în Amintiri din Războiul Independenţei – suntem datori să lăsăm pe pământ un semn care să amintească generaţiilor viitoare pe acei ce şi-au dat viaţa pentru a ne da o patrie liberă”¹⁴Statuia Independenţei (autor – Ion Iordănescu) de pe dealul Capela din Râmnicu-Vâlcea.

Note bibliografice

1. Gheorghe Dumitraşcu, Epopeea Independenţei României în conştiinţa vâlcenilor, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2003, pag. 78-79.

2. Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale, Fondul Prefectura judeţului Vâlcea (în cont., PJV), dos. 58/1877, f. 28.

3. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 86; Sergiu Purece, Horia Nestorescu-Bălceşti, Contribuţia judeţului Vâlcea la susţinerea războiului de independenţă (1877-1878), Bălceşti pe Topolog, 1977 (în continuare, Contribuţia judeţului Vâlcea 1877), pag. 90.

4. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 91.

5. Contribuţia judeţului Vâlcea 1877), pag. XIV-XVIII; DJVAN, PJV, dos. 122/1877, pag. 7.

6. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 222.

7. PJV, dos. 19/1878, f. 82.

8. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 235.

9. PJV, dos. 44/1877, f. 392; dos. 121/1877, f. 163, 170, 171, 180; dos. 86/1877, f. 84; Cf. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 236.

10. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 286-337.

11. PJV, dos. 148/1878, f. 3.

12. Ibidem, f. 4.

13. Gheorghe Dumitraşcu, op. cit., pag. 160-161.

14. Ibidem, pag. 360.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II – Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012