Râmnicu Vâlcea – ocrotirea sănătăţii în perioada contemporană

iulie 3, 2024 by

Valentin Smedescu

 

b) Perioada postbelică. În perioada care a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, s-au făcut eforturi pentru consolidarea şi extinderea reţelei sanitare, precum şi pentru asigurarea cadrelor de specialitate – cu pregătire medie şi superioară (o parte însemnată dintre acestea fuseseră mobilizate şi se întorseseră de pe front), în condiţiile unei creşteri însemnate a populaţiei urbane. Mortalitatea va fi, în continuare, crescută, în timp ce sporul natural al populaţiei se situa în jur de 9 la mie (Comitetul PMR Vâlcea, dos. 1/1965, 109), chiar dacă după război, natalitatea va creşte.

În luna mai 1948, la Râmnicu-Vâlcea este înfiinţat „Comitetul Naţional pentru Ocrotirea Copilului – Filiala Vâlcea”, secretară a acesteia fiind Lucia Fortunescu. Misiunea principală a comitetului este să înfiinţeze „centre de lapte” – spaţii în care tinerelor mame care nu aveau suficient lapte pentru bebeluşi, li se punea la dispoziţie un supliment de lapte. În Râmnicu-Vâlcea, se afla un spital orăşenesc (pentru adulţi) cu 476 paturi şi un spital pentru copii (Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, 1993, 122-123)

Un important rol în educaţia sanitară a oamenilor, l-a avut înfiinţarea la Râmnic a filialei Vâlcea a Crucii Roşii (secretară – Elena Moinea) (Comitetul PMR, dos. 2/1950, 140). Pe parcurs, rolul echipelor de voluntari alcătuite şi instruite aici, va scădea, acest fiind înlocuit treptat cu profesionalismul plătit şi cu o dotare tehnică superioară. În Râmnic, ca şi în restul judeţului, vor fi înfiinţate caravane sanitare care să depisteze tuberculoza, precum şi unităţi profilactice curative şi staţionare, cu câte 5 paturi

Împotriva tuberculozei – boală molipsitoare, încă prezentă în judeţ – sunt organizate caravane sanitare care s-o depisteze, acestea asigurând şi tratament gratuit celor care se aflau la depărtări mari de centrele sanitare. Dispensarul materno-infantil şi alte dispensare de cartier din Râmnicu-Vâlcea, împreună cu cele de/din întreprinderi contribuiau la o mai eficientă îngrijire a râmnicenilor şi o mai bună profilaxie a tuberculozei şi a altor boli contagioase (Comitetul PMR Vâlcea, dos. 1/1951, 11).

În anul 1977, în Râmnicu-Vâlcea a fost înfiinţat un centru de medicină nucleară, cu un rol însemnat în tehnica diagnosticării anumitor boli (Vâlcea 77. Ritmuri, înfăptuiri, perspective, 1977, 62-63).În această perioadă, în municipiul Râmnicu-Vâlcea funcţionează Spitalul Judeţean Vâlcea, a cărui capacitate este de 1707 paturi, repartizate în două secţii de medicină internă, o secţie de chirurgie ce cuprinde şi specialităţile traumatologie şi urologie, secţiile de maternitate, noi născuţi şi pediatrie, cardiologie, reanimare, psihiatrie 1 şi 2, neurologie, endocrinologie, boli infecţioase, ORL, oftalmologie, recuperare medicală. Unitatea are şi secţii exterioare, în alte localităţi ale judeţului: Lădeşti, Călimăneşti etc. Spitalul judeţean este cuplat cu o policlinică modernă, bine utilată, dispunând de 39 de cabinete de specialitate integrate în structura corespunzătoare, orientate spre medicina preventivă şi de supraveghere a bolilor cronice (Judeţul Vâlcea. Monografie, 1980, 186-187). Spaţiile existente erau destul de bine organizate şi utilizate, laboratoarele – înzestrate din punct de vedere tehnic, iar calificarea cadrelor medico-sanitare corespundea cerinţelor vremii.

Această structură de profil a asigurat asistenţa calificată în unităţi cu paturi pentru 97% din naşteri (faţă de numai 43% în anul 1968). De o atenţie specială, s-a bucurat reţeaua pentru asistenţa copilului. De asemenea, a crescut numărul de locuri în creşele sanitare, precum şi în Leagănul pentru Copii, din Râmnicu-Vâlcea (Ibidem, 188). Tot în Râmnic, a fost înfiinţată şi a funcţionat, ca şi azi, o Staţie de Salvare, care îi transporta în bune condiţii pe bolnavi, la unităţile spitaliceşti din judeţ şi din ţară. Repartizarea proporţională şi eficientă a acestora, a constituit, de asemenea, un obiectiv de seamă al conducerii Staţiei.

În atenţia autorităţilor timpului, a stat şi asigurarea instituţiilor medicale şi a locuitorilor, cu cadre medico-sanitare: în anul 1978, de pildă, în localităţile urbane din judeţ, revenea un medic la 729 de locuitori (Ibidem, 189). Ca efecte benefice ale îmbunătăţirii asistenţei medicale în perioada menţionată, au fost scăderea mortalităţii infantile şi creşterea mediei de viaţă a locuitorilor – la 70 de ani în 1978, faţă de 42 de ani în perioada interbelică (Ibidem, 190).

c) Perioada postdecembristă. În această perioadă, chiar dacă în Râmnic nu au fost construite noi unităţi spitaliceşti, dotările materiale s-au îmbunătăţit. Filiala Judeţeană Vâlcea a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale coordonează activitatea ştiinţifică în care sunt angrenaţi numeroşi specialişti, remarcându-se în special cei din domeniul sănătăţii publice, igienei, endocrinologiei, istoriei medicinii etc. Ca o noutate a perioadei postdecembriste, în Râmnicu-Vâlcea, ca şi în alte localităţi ale judeţului, au fost înfiinţate o serie de unităţi medicale particulare: policlinici, cabinete stomatologice (printre care, cel de implantologie – al medicului Anastasiu, a fost primul din judeţ), laboratoare de tehnică dentară, cabinete medicale pentru diferite alte specialităţi, unităţi farmaceutice (cele mai renumite fiind „Farmaciile Băjan” – nume cu vechime în Râmnic şi în judeţ şi de rezonanţă în acest domeniu (Anuarul statistic al judeţului Vâlcea, 2007, 72). Ca o realizare deosebită în sectorul privat, trebuie menţionat Centrul de Dializă din Râmnicu-Vâlcea, inaugurat în ziua de 30 decembrie 2009. Acesta reprezintă o clinică ultramodernă de dializă privată, construită de medicul (şi poetul) Dionisie Dubinciuc, cu ajutorul familiei Duţescu din Craiova; investiţia a costat peste 2  milioane euro.

O atenţie sporită se acordă ecologizării mediului înconjurător, pentru a contracara efectele factorilor poluanţi produşi de industria chimică (Dezvoltarea durabilă a judeţului Vâlcea, 2006, 358-359), căci una din cauzele mai multor boli, se consideră a fi inspirarea unui aer viciat  Printre zonele critice din punct de vedere al poluării, se numără Platforma Chimică Râmnicu-Vâlcea (Oltchim, USG, CET, Vilmar), Depozitul de cenuşă şi zgură al CET Govora, Centrele urbaneaglomerateîn primul rând, Râmnicu-Vâlcea- ,  drumurile naţionale ş.a. Pentru reducerea efectelor industrializării acestora, autorităţile judeţului şi ale municipiului au luat o serie de măsuri, printre care – aceea de plafonare a şi de reducere a cantităţii de poluanţi emişi (Ibidem, 361).

Şi în prezent, cea mai mare unitate spitalicească din municipiu este Spitalul Judeţean de Urgenţă Râmnicu-Vâlcea („Spitalul Nou”), având următoarele secţii: ATI, Boli infecţioase, Cardiologie, Centrul de dializă, Chirurgie, Chirurgie şi ortopedie infantilă, Dermatologie, Endocrinologie, Gastroenterologie, Geriatrie, Medicală, Neurologie, NPI, Oftalmologie, Oncologie, ORL, Ortopedie-Traumatologie, Pediatrie, Psihiatrie 1, Psihiatrie 2, Radiologie şi Imagistică Medicală, RMTF 1, RMTF 2, UPU şi Urologie.

Secţiile Psihiatrie 1 şi 2, Endocrinologie, Dermatologie, ORL, Oftalmologie, NPI, şi RMFT 1 sunt găzduite în vechea clădire a spitalului, de pe Bul. N. Bălcescu, secţiile de Gastroenterologie, Oncologie şi Geriatrie funcţionează în clădirea Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie, iar secţia RMFT 2 funcţionează în oraşul Călimăneşti. Unitatea este dotată cu laboratoare, în linii mari corespunzătoare, în care se efectuează analizele necesare. Lipsurile şi greutăţile care se perpetuează, în special după 1989, vizează existenţa fondurilor necesare procurării de aparatură de specialitate şi de medicamente.

Un rol de seamă în ocrotirea mamei şi copilului, îl joacă, în continuare, modernul Spital Materno-Infantil (înfiinţat la 1 iulie 1984). În anii 2007 şi 2008, instituţia a primit din partea ministerului de resort aparatură medicală performantă: incubatoare pentru terapie intensivă nou-născuţi, aparate de monitorizare a funcţiilor vitale, un aparat de radiologie digital, ultraperformant, un aparat Draeger de anestezie, pentru blocul operator, un ecograf performant, cu sondă vaginală Dopller, color, o staţie nouă de sterilizare,  precum şi aparatură pentru blocul operator, 2 paturi pentru operaţie etc. Există preocupări şi proiecte pentru alte dotări viitoare (trusă de laparoscopie, dotarea laboratorului de analiză medicală, lucrări de întreţinere a clădirii şi de refacere a unor instalaţii vechi etc). Pentru a ne da seama de activitatea şi eficienţa acestei unităţi spitaliceşti, menţionăm că în primele 6 luni ale anului 2008, aici au fost asistate 1.096 de naşteri reuşite; totodată, au fost efectuate peste 600 de operaţii mari şi circa 700 de mici intervenţii (Mateescu, interviu luat dr. Colţa: „Curierul de Râmnic”, 17 iulie 2008, 1.

Desigur, în condiţiile acute de criză economico-financiară, lipsa fondurilor băneşti limitează sau întârzie, ca în întreaga ţară, modernizarea dotărilor şi asigurarea medicamentelor necesare. 

Written By

Valentin Smedescu

Valentin Smedescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *