Râmnicul comercial (1989 – prezent)

O radiografie generală¹⁶. Iată, pe scurt, ce  oferă astăzi oraşul, în cele mai diverse domenii:

Transportul public. Transportul în comun se asigură cu autobuze, microbuze pe linii fixe şi taxi-uri. Acesta se efectuează pe o infrastructură în general bună şi în continuă dezvoltare.

Sănătate. Sănătatea populaţiei este asigurată de prezenţa „Spitalului Judeţean de Urgenţă”, „Serviciul de Ambulanţă” şi „Policlinică". La acestea se mai adaugă cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie, policlinicile şi cabinetele private.

Sport-turism. Municipiul este cunoscut şi datorită sportului de performanţă, handbalul, în special. „Handbal-Club” Oltchim Râmnicu-Vâlcea, înfiinţat în 1973. Echipa de handbal a câştigat titlul naţional de 15 ori, din 1989 până în prezent; Cupa României de 13 ori începând cu 1984, şi Supercupa României, în 2007. La nivel internaţional, a câştigat două Cupe IHF (1984, 1989), Cupa Cupelor  (2007), Supercupa Europei (1984) şi Trofeul Campioanelor (2007). Oraşul mai dispune şi de două echipe de fotbal: „Club Sportiv Municipal” (fosta „Chimia”) care evoluează în Liga a II-a şi „Club Sportiv Oltchim”. Echipa de baschet-masculin a evoluat în prima ligă, în anul 2009, fiind acum retrogradată, iar echipa de baschet-feminin, CET Govora evoluează în prima ligă.

Petrecerea, în mod plăcut şi util, a timpului liber, se poate face vizitând Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul de Stat „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema Ostroveni, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Judeţean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul Zăvoi, noua Grădina Zoologică, ştrandul Ostroveni (cu apă sărată şi dulce) etc..

Primari ai perioadei.După revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, primari ai oraşului au fost următorii: Traian Dumitraşcu (1990-1991), Eugen Iordache (1991-1992), Iosif Catană (1992-1996) – candidat al FSN-ului – ales primar la primele alegeri locale din România de după Revoluţia din decembrie 1989 acestea fiind, totodată, şi primele alegeri locale libere din ţară, după mai bine de jumătate de secol; Sorin Zamfirescu (1996-2000), Traian Sabău (2000-2004), Mircia Gutău (2004-2010) şi Romeo Rădulescu (2010-prezent). Ziua 17 februarie 2010 a fost o zi tristă pentru Mircia Gutău, primar al oraşului Râmnicu-Vâlcea în perioada 2004-2008 şi 2008-2010; în acea zi a primit ordinul prefectului de încetare a mandatului său la Primăria Râmnicului, în urma unei condamnări. Rădulescu, în vârstă de 37 de ani, este de profesie inginer. El a candidat cu sloganul „Să continuăm împreună” şi a anunţat că, dacă va câştiga alegerile, va continua proiectele de infrastructură începute de Mircia Gutău. Şi le-a continuat . . . până la alegerile locale din ziua de 10 iunie 2012, când fotoliul de primar a fost câştigat de liberalul Emilian Frâncu, propus de alianţa USL (Uniunea Social-Liberală), pe fondul unei evidente scăderi de popularitate (eufemistic vorbind!) a PDL-ului.

Evenimente şi realizări postdecembriste.După 1989, Râmnicul a trăit câteva evenimente de anvergură naţională (şi nu numai!), pe care le vom menţiona succint în cele ce urmează.

– Desemnarea zilei de 29 iulie ca „Zi a Imnului Naţional” – ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României. Istoricii vâlceni susţin că acel cântec, dirijat de Anton Pann,  şi intonat în menţionata zi a anului 1848 în parcul Zăvoi, ar fi fost chiar Deşteaptă-te, române! Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, vestitul cântec pe versurile lui Andrei Mureşan, a fost declarat Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Ziua Imnului Naţional, sărbătorită în toată ţara, este  serbată  la Râmnic an de an, cu mult fast.

– Mineriada din 1999. La 22 ianuarie 1999, după celebra „bătălie” de la Costeşti (de fapt o ciocnire violentă între mineri şi poliţişti!),  minerii au ajuns la Râmnicu-Vîlcea. Aici, peste 10.000 de persoane îi aşteptau în stradă. În ziua următoare, însă, a avut loc „pacea de la Cozia”. Mineriada se încheiase.Evenimentul, care marca sfârşitul „mineriadelor”,  este legat, totuşi, de Râmnicu-Vâlcea.

– Eclipsatotală de soare. Ultima eclipsă totală de Soare a secolului XX (şi a mileniului II) a avut loc la 11 august 1999. Pentru România, eclipsa aceasta a prezenat un interes major, deoarece maximul ei s-a produs exact pe teritoriul ţării noastre, mai precis la Ocnele Mari şi în apropiere de Râmnicu-Vâlcea. Umbra Lunii a ajuns  în punctul de maxim al eclipsei, în apropierea oraşului Râmnic  la 14 h, 01m şi 58,8 s.

– Înfiinţarea Arhiepiscopiei Râmnicului. În anul 1990, reînfiinţându-se Episcopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul la Curtea-de-Argeş, Episcopia Râmnicului a rămas cu judeţele Vâlcea şi Olt. Începând însă cu data de 1 februarie 2008, şi-a început activitatea nou înfiinţata Episcopie a Slatinei, Episcopiei Râmnicului rămânându-i în jurisdicţie, de acum încolo, doar judeţul Vâlcea. Întâietatea episcopiei vâlcene era pe deplin meritată, însă restrângerea ariei de jurisdicţie religioasă era, evident,  un regres.

Desigur, s-au mai întâmplat şi alte evenimente importante pentru oraş, după 1989. De exemplu, sub mandatul lui Sorin Zamfirescu s-au transformat, cu ajutorul CET-ului, centralele termice învechite, consumatoare de gaz, în puncte termice moderne şi performante; oraşul a fost dotat cu 10.000 euro-pubele, premieră în România; împreună cu Guvernul Flandrei, s-a realizat Centrul de Afaceri Flamando-Român, o clădire valoroasă şi modernă, care însă nu-şi îndeplineşte rolul iniţial de pepinieră a IMM-urilor; s-au modernizat trotuarele din zona centrală, prin soluţia ultramodernă, de absolută noutate în România – montarea pavelelor; s-a pus în funcţiune alimentarea cu apa de la sursa Brădişor; s-a repus în funcţiune şi s-a modernizat Baza de Agrement Ostroveni, care fusese distrusă de o păguboasă concesiune privată anterioară; s-a terminat execuţia sălii de spectacole a Liceului Pedagogic, a sălii de sport de la Liceul Forestier şi modernizarea şcolii din Goranu; s-a modernizat valorosul sediu al Primăriei (fost sediu al Prefecturii Judeţului Vâlcea);  a fost efectuat pentru prima oară în România, un buget multianual; s-a preluat în întreţinere şi administrare stadionul din Zăvoi; s-au achiziţionat şi montat ceasuri stradale, panouri de afisaj iluminate modern, s-au refăcut şi modernizat staţiile de autobuz; s-a înfiinţat Teatrul Municipal „Ariel” şi Filarmonica Municipală „Ion Dumitrescu”; s-a revenit la vechile denumiri ale străzilor, cu inscripţionarea civilizată a acestora (primul oraş din ţară);  s-au făcut amenajări multiple şi modernizări ale parcului Zăvoi etc.

Dintre ele mai importanate realizări ale primarului Mircia Gutau. amintim: modernizarea podului de peste râul Olăneşti, reabilitarea parcului „Mircea cel Bătrân”, modernizarea cinemato-grafului „Flacăra”, modernizarea stadionului „Zăvoi”, construirea depozitului ecologic de deşeuri de la Feţeni, amenajarea unei frumoase Case a Căsătoriilor, modernizarea Târgului de la Goranu, pasajul rutier de sub calea ferată de strada Bogdan Amaru, realizarea  bulevardului Dem Rădulescu, un tronson de 2,2 km (inaugurat pe 26 noiembrie 2008); şcoala de sport modernizată de la Grupul Şcolar Oltchim, terenul sportiv cu nocturnă, de la Liceul „Ferdinand”; amenajarea Parcului Rotary din zona Libertăţii; o nouă captare de apă  din râul Olăneşti, care avea menirea de a ieftini preţul la apă potabilă; modernizarea Pieţii Nord. Din anul 2005, primăria realizează în luna decembrie a fiecărui an „Balul Primăriei”, un eveniment rafinat şi de bun gust, eveniment la care sânt premiate valorile de peste an ale oraşului¹⁷.

Printre cele mai importante realizări ale mandatului de până acum ale lui Romeo Rădulescu, se numără: modernizarea Căii lui Traian, cu sensuri giratorii în cascadă;  inaugurarea noului pod peste râul Olăneşti (în dreptul cartierului Buda); noul Pod peste râul Olaneştiîn prelungirea străzii Carol I, inclusiv legăturile cu Calea lui Traian şi Strada Morilor. Referitor la transformările funcţionale ale administraţiei locale vâlcene, trebuie menţionată şi finalizarea fuziunii societăţilor distribuitoare de apă Apavil-Acvarim. O serie de investiţii importante au fost finalizate în cursul anului 2010, de ele beneficiind numeroase unităţi şcolare din municipiu:Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, Şcoala Generală nr. 14, Grădiniţa nr. 17, Grupul Şcolar „Henri Coandă”, Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, Şcoala Generală nr. 5, Grădiniţa Ostroveni 2 ş.a. Începând cu partea a doua a anului 2010 s-au mai derulat şi alte lucrări, printre care: reabilitarea termică de blocuri, modernizarea Halei Centrale etc. Luna martie a anului 2010 a însemnat şi semnarea primului contract pentru un proiect cu finanţare externă nerambursabilă în procent de 98%, respectiv pentru proiectul (aflat în derulare) Reabilitare şi modernizare clădire Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”. În ceea ce priveşte transportul în comun, la nivelul municipiului a continuat aplicarea hotărârilor de Consiliu Local prin care pensionarii cu vârsta de peste 62 de ani beneficiază de gratuitate pe toate liniile operate de SC ETA SA, iar pensionarii cu vârsta până în 62 de ani şi o pensie mai mică de 550 lei, beneficiază de reducerea cu 50% a abonamentului lunar.

Fostul primar al municipiului, Romeo Rădulescu, primise undă verde de la Consiliul Local pentru a demara procedurile de înfiinţare a Zonei Metropolitane Râmnicu-Vâlcea. Potrivit legii, numai municipiile de rang I pot genera zone metropolitane. Râmnicu-Vâlcea este muncipiu de rang II, numărând sub 150.000 de locuitori, însă, dat fiind potenţialul turistic şi situarea sa la distanţe aproximativ egale (şi relativ mici) între cele patru staţiuni balneare, el dispune de toate atuurile pentru dezvoltarea unei zone metropolitane. La nivel de oraşe, pe lângă Râmnicu-Vâlcea vor intra staţiunile Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora, aflate fiecare la circa 20 de km distanţă de municipiu, precum şi Ocnele Mari, a cărui extremitate estică se află la o depărtare de numai 4 km depărtare. Celelalte localităţi care vor face parte din zona metropolitană, sânt comunele Bujoreni, Dăeşti, Runcu, Goleşti, Budeşti, Mihăeşti, Vlădeşti şi Păuşeşti-Măglaşi, toate situate în vecinătatea municipiului Râmnicu-Vâlcea. Noul edil-şef – Emilian Frâncu, fost senator, a promis, la rândul său, că va continua proiectele aflate în derulare. Proiectul de înfiinţare a zonei metropolitane are şanse de a fi realizat în bune condiţii, mai ales că ing. Ion Câlea – preşedintele pesedist al Consiliului Judeţean Vâlcea – a câştigat, fără prea mari emoţii, în cadrul alianţei USL, cel de-al doilea mandat la şefia judeţului.

Note bibliografice

16. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2mnicu_V%C3%A2lcea

17. Începând din anul 2005, pe site-ul primăriei Râmnicu-Vâlcea există rapoarte ale primarilor, după fiecare an de mandat, ceea ce facilitează urmărirea realizărilor instituţiei.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II – Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012