Sărbătoarea folclorică păstorească “Învârtita dorului” (ediţia a X-a, Vaideeni şi Râmnicu-Vâlcea, 24-25 iunie 1978)

            La adunarea de deschidere (foto jos), întreaga suflare păstorească (foto sus) a ascultat Oraţia Învârtitei dorului, rostită de Vartolomei TODECI, rapsodul-animator al sărbătorii: „Fluieraș din lemn de prun, / Oaspeți dragi, mândru vă spun: / Bun venit, din țara-ntreagă, / În comuna noastră dragă! / Bun venit din munții țării, / De pe plaiurile țării. / Să cântăm munții Carpați / Ce din veacuri ne sunt frați![…] Și iar verde salbă moale, / Faceți-mi aleasă cale / Către Vaideeni la munte, / Că vin cântăreți de frunte, / Lângă munții Căpățânii / Și fac roată-n jurul stânii, / La-nvârtita dorului, / Nedeia păstorului.” Etnologul a argumentat geneza şi evoluţia tradiţiei: „Sărbătoarea folclorică «Învârtita dorului» ilustrează elocvent acest proces: o străveche tradiție populară, perfect integrată în sistemul de datini și obiceiuri al vetrei folclorice a obștii și profund gravată în con]tiința generațiilor succesive, a constituit filonul pe care s-a edificat, în contextul social contemporan, o nouă manifestare culturală, cu sensuri și rosturi care răspund fizionomiei spirituale a omului de astăzi. De la nedeia tradițională la festivalul artistic actual, care reprezintă, după expresia metaforică a profesorului Mihai Pop, o «nedeie modernă» – iată o trecere semnificativă pentru evoluția folclorului în contemporaneitate.” (Gheorghe DEACONU, De la nedeia tradițională la sărbătoarea contemporană: «Învârtita dorului» – expresie a creativității populare, Caietul-program). Cronicarul a subliniat devenirea culturală a sărbătorii: „O inspirată idee a transmutat și ridicat pe alt plan, superior, nedeia tradițională din vârf de munte în așezământul de cultură. Faptul s-a concretizat la Vaideeni și, în cei 10 ani de afirmare, conceptul a urcat de la treapta de manifestare a comunei la cea de întâlnire a artei păstorești de pe aproape întreaga arie a țării. Mai mult, nedeia contemporană, așa cum s-a înfiițat în jubileul recent sărbătorit, a devenit un moment de contact între făuritorii de bunuri culturale – țăranii oieri – și oamenii de știință, cercetători în diferite direcții de investigare a culturii populare.” (N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI, O nedeie contemporană „Scânteia”, XI, 11160, 8 iulie 1978).