Scurtă istorie a Clujului

1373

Fraţii Martin şi Gheorghe din Cluj realizează la cererea împăratului german Carol al IV-lea, statuia ecvestră, din bronz, a lui Sf. Gheorghe, care a fost aşezată la 1428 în Piaţa Hradsin din Parga. O copie a acesteia poate fi văzută şi la Cluj începând din 1904

1387

Începând din acest an şi până în anul 1520, au rămas date despre 122 tineri clujeni care au frecventat universităţi în vest.

1409

Primele date despre şcoala orăşenească şi rectorul acesteia Gáspár

1427

Primul inventar al bibliotecii şi arhivei de la Cluj-Mănăştur

1545

Începe învăţământul în spirit protestant în şcoala din cetatea Veche, fostă şcoală a mănăstirii

1550

Heltai Gáspár şi Hoffgref György pun bazele primei tipografii la Cluj, cu scopul de a tipări cărţi în sprijinul Reformei calvine. A fost cea mai activă tiparniţă din Transilvania acelor vremuri

1557

Dieta Transilvaniei hotăreşte ca în clădirile mănăstirilor secularizate din Cluj şi Târgu Mureş, apoi Alba Iulia şi Oradea să se organizeze colegii protestante. La Cluj, din această transformare se va dezvolta Colegiul Unitarian.

1557

Arhiva episcopiei benedictine desfiinţată, de la Cluj-Mănăştur, este transportată la Cluj şi aşezată în Turnul bisericii Sf. Mihail

1579

Ştefan Bathory pune bazele instituţiei de învăţământ iezuite de la Cluj-Mănăştur, în clădirile fostei episocopii benedictine. În decembrie începe activitatea didactică.

1581

Instituţia de învăţământ iezuită este adusă în interiorul Cetăţii, în clădirea de lângă fosta biserică minorită din str. Kogălniceanu de azi, şi la 12 mai se dă actul de înfiinţare şi ridicare a instituţiei de învăţământ la rang de Universitate. Aceasta avea trei facultăţi: teologică, filosofică şi juridică

1585

Universitatea avea mai mult de 130 de studenţi

1592

Primul catalog al unei biblioteci din Cluj

1603

Alungarea iezuiţilor şi închiderea universităţii

1608

Reformaţii îşi deschid şcoala din Cetatea Veche, şcoală din care se va dezvolta Colegiul reformat

1617

De acum datează prima reprezentare a Clujului, în gravura lui Georg Haufnagel, realizată pe baza picturii artistului olandez Egidius van der Rye

1622

Se înfiinţează Colegiul clujean calvin (Collegium Claudiopolitanum), de pe actuala stradă M. Kogălniceanu

1626

Prima reprezentaţie teatrală a elevilor de la Colegiul Unitarian, cu subiect laic, neinspirat de subiecte biblice

1672

Apafi Mihály pune bazele tipografiei Colegiului Reformat

1691

Prima hartă a Clujului, păstrată în Arhiva militară de la Viena

1693

Şcoala unitariană este obligată să se mute din clădirea mănăstirii din Cetatea veche, care este dată iezuiţilor, care îşi amenajează aici academia. Şcoala Unitariană este mutată în clădirile învecinate cu ale Parohiei din Piaţa Unirii

1696

Felvinczi György primeşte aprobarea de la Viena pentru reprezentaţii de spectacole de teatru şi poezie în limba latină şi maghiară.

1698

Se redeschide în fosta mănăstire dominicană din Cetatea veche şcoala superioară iezuită. (Academia Societatis Jesu Claudiopolitana) care începe să funcţioneze după un plan de învăţământ dominat de spiritul Contrareformei , şi practicat din 1599.

1718

Şcoala unitariană este mutată din Piaţa Unirii de azi, într-o clădire de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 de azi

1727

Cu spirijinul episcopului ardelean Antalfi János se înfiinţează o tipografie iezuită la Cluj, condusă mai târziu de piarişti şi care în anul 1812 s-a dizolvat în tipografia Lyceum

1733

Se înfiinţează o catedră de drept în cadrul Colegiului Reformat

1753

Academia iezuită a fost transformată în Colegiu Academic Universitar. În acest an, avea 427 studenţi

1775

Se înfiinţează o catedră de medicină la Colegiu iezuit, după ce în anul 1774 se înfiinţase una de drept

1776

După desfiinţarea ordinului iezuit, piariştii preiau conducerea Colegiului iezuit

1791

Este înfiinţată Erdélyi Magyar Nyelvmívelő Társaság [Societatea Ardeleană pentru Cultivarea Limbii Maghiare], condusă de Aranka György

1792

În sala de dans a casei Rhédey din str. Napoca de azi, este susţinut primul spectacol al Erdélyi Magyar Nemes Színjátszó Társaság [Societatea Ardeleană Teatrală Maghiară]. Cu acesta era marcat începutul teatrului profesionist clujean

1814

Apare revista Erdélyi Múzeum [Muzeul Ardelean]

1819

Sub conducerea lui Ruzitska György ia fiinţă Musikai Egyesület [Societatea Muzicală]

1822

Este prezentată la Cluj prima operă maghiară, operă a lui Ruzitska József [Béla futása]

1829

Apare publicaţia Erdélyi Híradó [Jurnalul Transilvaniei] (până în anul 1848)

1828

Bölöni Farkas Sándor pune bazele unei casine naţionale, loc de întâlnire a elitei maghiare a oraşului

1831

Apare săptămânalul Vasárnapi Újság [Foaia de duminică] sub redacţia lui Brassai Sámuel (până în anul 1848)

1834

Apare publicaţia Múlt és Jelen [Trecut şi prezent] (până în anul 1848)

1837

Ruzitska György reorganizează Societatea Muzicală [Muzsikai Egyesület] în Conservator

1845

Vizita la Cluj a lui Deák Ferenc şi Vörösmarty Mihály

1845

Al. Papiu Ilarian şi Neagoe Popea pun bazele primei Societăţi româneşti de lectură

1846

Este fondată revista manuscrisă a Societăţii româneşti de lectură, Aurora sau Diorile (Zorile) pentru minte şi inimă sub redacţia lui Al. Papiu Ilarian

1846

Apare prima publicaţie de popularizare a ştiinţelor naturii Természetbarát [Prietenul naturii], sub redacţia lui Berde Áron

1846

Franz Liszt concertează la Cluj

1847

Prima vizită a lui Petöfi Sándor la Cluj

1852

Apare publicaţia Hetilap [Săptămânal] a lui Berde Áron (până în anul 1855)

1852

Veress Ferenc deschide primul atelier fotografic al oraşului

1853

Prima vizită la Cluj a lui Jókai Mór

1853

Se pun bazele primei şcoli elementare româneşti (pentru băieţi) din Cluj, adăpostită într-una din casele parohiale din curtea Bisericii Bob

1856

Apare publicaţia Kolozsvári Közlöny [Monitorul Clujean] fondată de Berde Áron (până în 1873) şi publicaţia Magyar Futár sub redacţia lui Vida Károly şi Finály Henrik

1859

Şedinţa de fondare a Erdélyi Múzeum – Egylet, mai târziu Egyesület [Asociaţiei Muzeului Ardelean], având ca prim preşedinte pe Mikó Imre. Prin biblioteca şi muzeul pe care le-a întemeiat şi revista societăţii, a deschis noi posibilităţi de cercetare şi comunicare a rezultatelor în numeroase domenii ale ştiinţei, literaturii şi artei.

1859

Veress Ferenc a alcătuit primul album fotografic despre Cluj, cuprinzând 45 de fotografii

1860

Gámán János a înfiinţat o tipografie privată la Cluj, unde, până la desfiinţarea acesteia în 1914, a tipărit cărţi, reviste şi ziare

1860

Apare sub redacţia lui Fekete Mihály apoi a lui Kővári László publicaţia Korunk (până la 1867)

1860

Concert al violonistului Reményi Ede la Cluj

1860

Ia fiinţă Casina Română din Cluj. În Casină aveau loc toate manifestările româneşti, până la apariţia Astrei şi a societăţilor studenţeşti când Casina îşi pierde semnificaţia iniţială

1861

Apare publicaţia bisericii unitariene Keresztény Magvető (până în 1944, pentru ca să apară din nou din1971)

1861

Încep să apară anuarele Societăţii Muzeului Ardelean (până în 1873, serie nouă din 1874 până în 1878

1861

Inaugurarea Societăţii Române de Lectură din Cluj.

1863

Se organizează Facultatea de Drept [Királyi Jogakadémia], prin mutarea de la Sibiu, unde funcţiona cu limba de predare germană

1864

Ia fiinţă Societatea teatrală română din Transilvania

1866

Ia fiinţă Societatea junimii studioase din Cluj

1867

Apare publicaţia Magyar Polgár [Cetăţeanul Maghiar], cotidian politic (cu schimbarea numelui în Kolozsvár, apare până în anul 1904)

1867

Învăţământul superior în Cluj era reprezentat de 3 institute teologice: unul romano-catolic, unul reformat şi unul unitarian. Numărul total al seminariştilor era de 50. Alături de acestea mai funcţiona Şcoala Chirurgicală şi Facultatea de Drept, care au fost integrate Universităţii, după constituirea sa în anul 1872

1867

În Cluj, învăţământul secundar se desfăşura în trei gimnazii pentru băieţi, cu limba de predare maghiară: Gimnaziul Romano-Catolic (str. Mihail Kogălniceanu nr.2), Gimnaziul Reformat (Str,. Mihail Kogălniceanu nr.6) şi Gimnaziul Unitarian (Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr.9)

1869

Apare publicaţia Erdélyi Gazda, publicaţie a Erdélyi Gazdasági Egylet [Societăţii Economice Ardelene] (apare până în anul 1944)

1869

Se înfiinţează Cercul teatral al tinerilor români din Cluj

1869

Sub auspiciile Uniunii agricole ardelene [Erdélyi Gazdasági Egyesület], ia fiinţă Institutul Agronomic, care în anul 1905 a fost ridicat la rang de Academie agricolă

1870

Spectacol susţinut la Cluj de trupa de teatru bucureşteană a lui Matei Millo

1870

Înfiinţarea despărţământului Cluj al Astrei

1870

În acest an existau la Cluj 13.434 neştiutori de carte, număr care îl depăşea pe al ştiutorilor de carte

1870

Se deschid două şcoli normale de stat: Állami Tanítóképző Intézet [Institutul de Stat pentru Învăţători], Állami Tanítónőképző Intézet [Institutul de Stat pentru Învăţătoare]

1871

Se sărbătoresc 50 de ani de teatru maghiar la Cluj

1871

Apare publicaţia bisericii reformate Erdélyi Protestáns Közlöny

1871

Apare publicaţia cu caracter politic-economic Kelet (până în anul 1882)

1872

A fost semnat decretul de înfiinţare la Cluj a Universităţii Regale Maghiare, care urma să funcţioneze cu patru facultăţi: drept şi ştiinţe de stat; filosofie, litere şi istorie – cu o catedră de limba şi literatura română; ştiinţe; medicină

1872

Se înfiinţează Societatea de lectură Iulia a studenţilor români grupaţi în jurul profesorului Grigore Silaşi

1873

Ia fiinţă Comitetul fondului pentru înfiinţarea unei şcoli române de fetiţe din Cluj (iniţiativă nefinalizată)

1874

Crearea Reuniunii Sodalilor Români, care pe lângă activitatea de sprijinire şi încurajare a meseriilor, a desfăşurat şi o bogată activitate culturală

1874

Sub redacţia lui Finály Henrik apare publicaţia ştiinţifică a Societăţii Muzeului Ardelean, Erdélyi Múzeum (sistată între anii 1917-1930 şi 1948-1990)

1875

Îşi începe activitatea prima şcoală elementară evreiască pentru băieţi

1877

Apare publicaţia iniţiată de Brassai Sámuel, Osszehasonlitó Irodalomtörténelmi Lapok [Revista de istorie literară comparată]

1878

Înfiinţarea Şcolii superioare de comerţ, ridicată ulterior (1902) la rang de Academie. În anul 1887 se mută în clădirea nouă din str. C. Daicoviciu de azi.

1879

Spectacol susţinut la Cluj de Johannes Brahms

1879

Franz Liszt concertează la Cluj

1880

Se deschide Şcoala Superioară de Fete [Felsőbb Leányikola]. În anul 1900 se mută în clădirea din Parcul central

1880

Apare publicaţia Ellenzék, publicaţia clujeană cu cea mai îndelungată perioadă de apariţie (îşi încetează apariţia în anul 1944)

1881

Universitatea Maghiară îşi ia numele de Magyar Királyi Ferenc József Tudományegyetem [Universitatea Regală Maghiară Francisc Iosif]

1882

Ia fiinţă tipografia lui Ajtai K. Albert, Magyar Polgár, care devine cea mai importantă tipografie a oraşului

1882

Magyar Mihály înfiinţează tipografia Ellenzék, cunoscută o vreme şi ca Tipografia Franklin

1882

Sub redacţia lui Veress Ferenc apare publicaţia Fényképészeti Lapok

1882

Sub redacţia lui Fabinyi Rudolf apare publicaţia Vegytani Lapok (până în anul 1889)

1885

La iniţiativa lui Haller Károly s-a constituit Erdélyi Magyar Közművelödési Egyesület (EMKE) [Societatea Transilvană de Cultură Maghiară]

1886

Apare publicaţia Méhészeti Közlöny (până în anul 1950)

1887

Ia fiinţă la iniţiativa lui Brassai Sámuel, Kolozsvári Zenetársaság [Societatea de Muzică clujeană]

1888

Înfiinţarea Institutului pentru surdo-muţi [Süketnéma Intézet]

1888

Ia fiinţă Erdélyi Irodalmi Társaság [Societatea Literară Ardeleană] care între 1889-1897 şi-a publicat anuarul, dar şi alte publicaţii

1888

Apare publicaţia   Petőfi Múzeum (până în anul 1895)

1888

Apare publicaţia Societăţii Dávid Ferenc, Unitárius Közlöny [Monitorul unitarian] (sistată între anii 1948-1990)

1888

Ia fiinţă Muzeul de arte şi meserii. Rolul principal în întemeierea muzeului i-a revenit Camerei de Comerţ şi Industrie din Cluj. Primul director al acestuia a fost Pákey Lajos. Colecţiile sale ilustrau arta industrială mai ales în domeniul industriei uşoare (produse de artinazat, unelte, maşini).

1891

Ia fiinţă societatea de sprijinire a turismului Erdélyi Kárpát Egyesület (EKE) [Societatea Carpatină Ardelană]

1892

Se aniversează 100 de ani de teatru maghiar la Cluj

1895

Se deschide tipografia lui Gombos Ferenc

1895

Ia fiinţă Muzeul de relicvii (cunoscut şi ca Muzeul memorial 1848) la iniţiativa Societăţii istorice pentru muzeul de relicvii. Cele 1050 de obiecte deţinute aveau mai mult o valoare evocativă, fotografii ale revoluţionarilor maghiari din 1848-1849, monede, proclamaţii, manuscrise, cărţi etc.

1896

Se inaugurează Şcoala de fete civilă de stat [Állami Polgári Leányiskola] (în Strada Kogălniceanu de azi)

1899

Prima proiecţie cinematografică în sala teatrului din str. Kogălniceanu de azi

1900

Se deschide Institutul pentru orbi [Vakok Tanintézet], pentru care se va finaliza o construcţie în anul 1903 pe str. Dorobanţilor de azi.

1901

Prin activitatea directorului Richter, se deschide Muzeul Botanic, cu o secţie zoologică trei ani mai târziu

1902

Se deschide în casa natală a lui regelui Matia, Muzeul Etnografic al Societăţii Carpatine Ardelene [Erdélyi Kárpát Egyesület – EKE]. Muzeul deţinea peste 7.000 de obiecte, între care unelte agricole, produse ale industriei casnice, ceramică, broderii, cusături etc.

1903

Fondarea tipografiei Carmen a lui P. Bariţiu, un nepot al lui George Bariţiu

1903

Apare publicaţia Răvaşul sub redacţia lui Elie Dăianu

1906

Se deschide primul cinematograf clujean

1906

Se desfăşoară ultimul spectacol al teatrului maghiar în clădirea teatrului din str. Kogălniceanu

1906

Apare periodicul Orizontul (6 numere)

1906

Concertează la Cluj tenorul Ioan Corfescu

1907

Se deschide un nou cinematograf clujean

1907

Apare publicaţia Elöre (până în anul 1910)

1908

Udvari András filmează pentru prima dată la Cluj, filmări care aveau să fie prezentate şi la Budapesta (Privelişte clujeană)

1910

Se deschide cel mai mare cinematograf clujean în palatul Urania

1911

Se deschide Institutul Romano-Catolic de Fete „Marianum” [Marianum Római Katolikus Leánynevelő Intézet], în clădirea de azi a Facultăţii de Litere de pe strada Horea. În anul 1916, s-a ridicat şi internatul

1912

În clădirea de azi a Teatrului Maghiar, Janovics Jenő amenajează un cinematograf

1913

Prin colaborarea dintre Janovics Jenő şi firma Pathe, se realizează la Cluj primul film, Sárga csikó [Mânzul şarg]

1913

Apare revista Noi – organ al studenţimii române

1914

Sub conducerea lui Janovics Jenő funcţionează la Cluj o casă de producţie de filme, care a realizat peste 100 de producţii cinematografice (până în anul 1921)

1915

Funcţionau la Cluj 16 grădiniţe de copii, 29 şcoli primare zilnice (2 şcoli confesionale româneşti, una în oraş şi a doua la Mănăştur), 10 şcoli primare complementare şi agricole, 3 şcoli de ucenici, 3 gimnazii.

1915

Clujul avea trei cinematografe: Cercul Teatral, Apollo şi Urania. Anul următor, la cele trei cineamtografe s-au vândut 571.928 de bilete

1919

A fost organizată Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, prin preluarea fostei instituţii maghiare, sub conducerea profesorului Aurel Ciortea.

1919

Prin preluarea instituţiei maghiare la 1919, i-a naştere Conservatorul din Cluj, în sediul fostului Conservator de Stat Maghiar (în casa baronului Banffy). Pregătea studenţi pentru învăţământ şi carieră artistică. Numele de Academia de muzică şi artă dramatică l-a primit în anul 1931.

1919

A fost preluată de Consiliul Dirigent Academia de agricultură printr-o comisie prezidată de prof. C. Martinovici, director al Învăţământului Agricol din Transilvania.

1919

În septembrie 1919 a fost emis decretul de înfiinţare a Universităţii Româneşti din Cluj, Universitatea „Daciei Superioare”. Inaugurarea cursurilor universităţii a avut loc în noiembrie, prilej cu care, Vasile Pârvan a rostit Lecţia de deschidere, intitualtă sugestiv, Datoria vieţii noastre. Universitatea va fi redenumită în anul 1927, devenind Universitatea „Regele Ferdinand I”.

1919

La 13 septembrie Consiliu Dirigent a aprobat planul de organizare a Teatrului de Naţional din Cluj. La 1 decembrie s-a deschis stagiunea oficială a Teatrului Naţional. Numirea lui Zaharia Bârsan de către Consiliul Dirigent, director al Teatrului Naţional din Cluj.

1919

La 4 octombrie Teatrul Maghiar şi-a început reprezentaţiile în clădirea Szinkör.

1919

S-a înfiinţat Muzeul Limbii Române, care era un seminar-institut de cercetare de pe lângă Catedra de limba română şi dialectele ei, având ca director pe Sextil Puşcariu. A publicat revista Dacoromania şi o serie de studii monografice în colecţia Biblioteca Dacoromaniei şi numeroase alte cercetări, dintre care trebuie semnalate două lucrări colective: Dicţionarul limbii române şi Atlasul lingvistic român.

1920

Inaugurarea solemnă, la 1 februarie, a Teatrului Naţional din Cluj.

1920

Înfiinţarea prin hotărâre a Consiliului Dirigent,la 15 martie, a Arhivelor Statului din Transilvania. Instituţia a devenit funcţională cu numirea la 1 octombrie 1922, a istoricului Ştefan Meteş, membru corespondent al Academiei Române, ca director însărcinat cu organizarea Arhivelor Statului în Ardeal.

1920

Ceremonia inaugurării oficiale a Universităţii “Daciei Superioare” (1-2 februarie).

1920

Inaugurarea Bibliotecii Centrale Universitare (2 februarie), preluată în anul 1919 de la autorităţile maghiare. Director general al biliotecii a fost numit Eugen Barbul, iar director Gyulai Farkas.

1920

A fost fondat Institutul de Istorie Naţională care a funcţionat pe lângă universitate, fiind condus până în 1945 de Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş.

1920

Muzeul de Antichităţi a funcţionat după 1920 pe lângă Institutul de Studii Clasice al Universităţii, avându-i conducători, succesiv, pe D.M. Teodorescu, Şt. Bezdechi şi C. Daicoviciu.

1920

Reorganizarea Despărţământului Cluj al ASTREI, având ca preşedinte pe prof. Sextil Puşcariu, şi secretar pe prof. Ion Mateiu.

1920

Apare revista Biospeologica (1920-1924)

1920

În februarie a apărut primul număr al revistei Clujul medical (1920-1939 : zece tomuri). La apariţie, revista avea ca subtitlu Publicaţiune a Facultăţii de Medicină şi a Societăţii de Ştiinţe Medicale din Cluj, de la al doilea număr Publicaţiune a Facultăţii de Medicină din Cluj. În anul 1921 a adoptat un subtitlu permanent, Revista medicală lunară.

1920

Apare revista Dacoromania (1920-1938 : nouă tomuri)

1920

Înfiinţarea Editurii, tipografiei şi librăriei „Ardealul”. Editura s-a specializat în tipărirea de lucrări ştiinţifice. Aproape toate cărţile şi revistele româneşti de ştiinţă, apărute la Cluj, s-au tipărit aici.

1920

S-a constituit ca societate pe acţiuni, „Minerva” Institut de Literatură şi Tipografie. Până în 1944 a editat 4.218.852 cărţi, dintre care 1000 lucrări ştiinţifice. Aici s-a tipărit în anul 1929, prima enciclopedie românească „Minerva” Enciclopedia Română

1920

S-a constituit Societatea filarmonică Goldmark – Societatea clujeană a prietenilor muzicii, care pe perioada scurtă a existenţei sale a devenit una din cele mai renumite formaţiile artistice evreieşti. Preşedinte de onoare al societăţii a fost dr, Fischer József, lider al Partidului Evreiesc din Ardeal, iar preşedinte Adler Zsigmond

1921

La 25 mai a avut loc spectacolul inaugural al Operei Române din Cluj, prima instituţie muzicală de acest gen din România.

1921

Prima expoziţie a artiştilor din Ardeal, numită „Collegium Artificum Transilvanorum”, cu participarea a 80 de artişti, cu 276 tablouri şi 30 de sculpturi.

1921

Apare Anuarul Institutului naţional de istorie (1921-1938 : două zeci de tomuri).

1921

Apariţia revistei Gândirea (periada clujeană 1 mai 1921-20 decembrie 1922)

1921

Apare Buletinul Societăţii de ştiinţe din Cluj (1921-1939 : nouă tomuri)

1922

A fost făcută excepţionala donaţie a boierului moldovean Gheorghe Sion (devenit cetăţean de onoare al Clujului), care alături de acelea ale Academiei Române, ale altor instituţii şi persoane particulare, a stat la baza constituirii fondurilor de carte românească ale bibliotecii universitare din Cluj.

1923

Înfiinţarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei având ca director pe Romulus Vuia.

1923

La iniţiativa şi sub preşedinţia profesorului universitar Ion Ursu, a luat fiinţă Universitatea Populară. Scopul acestei instituţii definit de fondatorul ei era ca „atât românii din Transilvania, care n-au avut sub vechea stăpânire maghiară libertatea de a se cultiva în direcţia naţională, cât şi străinii de aici şi în genere străinele care n-au urmat şcoli mai mult timp, să-şi apropie cunoştinţele necesare de cultură românească”.

1923

A fost înfiinţată sub preşedinţia dr. Rudolf Schuller, Reuniunea Germanilor din Cluj. S-a fondat cu scopul de a aduna germanii din Cluj, a cultiva şi promova limba şi simţul german, sociabilitatea, cultura şi arta germană

1924

A apărut revista Societatea de mâine Revistă săptămânală pentru probleme sociale şi economice (1924-1940).

1924

A fost fondată Breasla Artelor Frumoase din Ardeal – Erdélyi Szépmives Ceh. Societatea avea ca obiectiv editarea cărţilor literare, având în frunte scriitori de la revista „Helikon”.

1924

A fost înfiinţat Institutul Teologic din Cluj, care a devenit în anul 1926 Academia Teologică

1925

A fost întemeiată Secţia Cluj a Ligii Culturale, în fruntea acesteia aflându-se prof.dr. G. Moroianu.

1925

Vechea Staţiune Meteorologică existentă din 1880 a fost reorganizată în Observator Meteorologic

1926

S-a înfiinţat pe lângă Conservatorul din Cluj, o bibliotecă şi un Muzeu de istorie a Muzicii, primul de acest fel din ţară.

1926

A fost organizat Seminarul-Institut de Studii Clasice, condus de Vasile Pârvan, apoi de Vasile Bogrea şi Emil Panaitescu. Însuma atât activitatea didactică şi de cercetare cu privire la limba şi literatura greacă şi latină, cât şi pe cea de arheologie şi istorie antică. Activitatea ştiinţifică era valorificată prin Anuarul său. În subordinea institutului era şi Muzeul arheologic

1926

O decizie a Ministerului Cultelor şi Artelor din 8 ianuarie, punea definitiv temeliile Şcolii de Arte Frumoase din Cluj. Deschiderea festivă a avut loc la 17 ianuarie 1926.

1926

A apărut, în februarie, primul număr al revistei Korunk. Haviszemle (1926 -1940) (1957- ). Fondator al revistei a fost Dienes László (1926-1929), director Gaál Gábor (1929-1940).

1927

Compozitorul şi dirijorul Pietro Mascagni susţine un spectacol la Cluj

1928

După statistica lui Emanoil Bucuţa, apăreau la Cluj 141 de ziare şi reviste, dintre care 42 în limba română, 65 în limba maghiară, 6 în limba germană şi 28 multilingve.

1928

Apare revista Erdély Helikon (1928-1944) având ca redactor şef pe Kisbán Miklós, iar ca redactori pe Áprily Lajos, Kuncz Aladár, Lakatos Imre, Kós Károly, Kovács László. A fost o revistă de apropiere şi cunoaştere dintre scriitorii maghiari şi români din România, o revistă de deschidere spre literatura europeană.

1929

A fost înfiinţată Breasla Barabás Miklós – Barabás Miklós Céh. Obiectivele sale erau apărarea intereselor materiale şi spirituale ale membrilor ei, stabilirea şi cultivarea legăturilor între aceştia şi cu străinătatea, creşterea prestigiului social, valorificarea trecutului artistic ardelean, prezentarea acestuia şi în expoziţii.

1929

A apărut primul număr al revistei Mathematica (1929-1939 : cincisprezece tomuri). Scopul declarat al publicaţiei a fost stabilirea de legături între activitatea matematică din România şi cea din alte ţări. Directorii revistei au fost G. Ţiţeica şi D. Pompeiu, iar secretar de redacţie P. Sergescu.

1929

S-a constituit prin donaţia lui Virgil Cioflec către Universitate, Pinacoteca Virgil Cioflec, expusă anul următor în clădirea Muzeului de istorie, fiind inaugurată la 26 iunie 1930. Donaţia a cuprins 77 opere de artă plastică, semnate de N. Grigorescu, Şt. Luchian, N. Tonitza etc., colecţia ajungând prin completări ulterioare la 130 de piese. Aceasta a stat la baza Muzeului de Artă din Cluj, înfiinţat în 1951.

1929

Înfiinţarea secţiei în aer liber a Muzeului Etnografic, în pădurea Hoia

1930

Creat în 1872, Muzeul Botanic a cunoscut una din cele mai importante reorganizări în anii 1929-1930. Secţiile sale în perioada interbelică erau: produse vegetale, agricole, forestiere, istorică şi sistematică-didactică. La conducerea sa s-a aflat Al. Borza.

1930

Înfiinţarea Arhivei de Folclor a Academiei Române, care a stat la baza Institutului de Folclor din Cluj. Arhiva de folclor a adunat material folcloristic timp de 15 ani, din 563 de localităţi, din toate provinciile româneşti.

1931

Academia Teologică Română Unită se mută de la Gherla la Cluj, unde a funcţionat în clădirea de lângă Catedrala „Schimbarea la faţă”, până în anul 1934 când s-a mutat într-un nou local.

1933

S-a constituit Societatea Literară Maghiară Ardeleană – Erdély Irodalmi Társaság sub preşedinţia lui Dózsa Endre.

1933

Şcoala de Arte Frumoase este transferată la Timişoara

1934

Apare revista Revue de Transylvanie (1934-1940), publicaţie a „Astrei”, sub directoratul lui Silviu Dragomir. Redactor şef a fost D.D. Roşca.

1936

George Enescu concertează la Cluj

1937

Muzeul de Antichităţi şi Pinacoteca Cioflec au fost reorganizate şi sistematizate într-un spaţiu adecvat, inaugurat în prezenţa Regelui Carol al II-lea. Muzeul adăpostea una din cele mai mari şi mai bine organizate secţii antice, o colecţie de ceramică medievală şi modernă, un lapidar medieval, o colecţie etnografică şi o valoroasă pinacotecă

1937

S-a deschis pentru public Parcul Naţional Etnografic din Pădurea Hoia.

1937

Au avut loc festivităţile de inaugurare a Colegiului Academic

1945

Ia fiinţă Corul mixt al Regionalei CFR Cluj, azi Ansamblul Coral Voci Transilvane al Casei de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca

1945

Apare ziarul Erdélyi Szikra, organ de presă al Regionalei Cluj a PCR, redenumit în scurt timp Igazság, publicaţie locală care a apărut până în anul 1989

1945

În data de 1 Mai a fost dezvelit în faţa Catedralei Ortodoxe obeliscul comemorativ al „eroilor sovietici eliberatori”, iar în spatele acesteia, tancul de bronz

1945

Se constituie Asociaţia Scriitorilor Maghiari din România

1945

Revenirea din refugiul la Sibiu, a Universităţii

1945

Înfiinţarea Universităţii Bolyai

1946

Apare ziarul Lupta Ardealului : Organul Regionalei Cluj a Partidului Comunist Român, redenumit în 1951 Făclia Ardealului apoi, din 1952 Făclia : Organ al Comitetului Judeţean Cluj al PCR, care a apărut până în anul 1989

1946

Apare revista Utunk, ca revistă a Uniunii Scriitorilor Maghiari din România, iar din 1949, revistă în limba maghiară a Uniunii Scriitorilor din România

1946

Înfiinţarea Conservatorului cu limba de predare maghiară

1946

S-a înfiinţat Şcoala medie tehnică de pielărie. Suferind trasformări de denumire în timp, şi chiar de specializări, din anul 1980 funcţiona sub denumirea de Liceul Industrial Clujana (azi Colegiul Tehnic Napoca)

1947

În septembrie, Opera Română îşi schimba denumirea, devenind Opera de Stat

1948

S-a înfiinţat Filiala Cluj a Academiei Române

1948

Înfiinţarea Operei Maghiare de Stat

1948

Apare revista Művelődés

1948

Sunt trecute în patrimoniul statului 33 de unităţi şcolare confesionale (şcoli medii, licee, colegii gimnaziale internate şi cantine)

1948

Înfiinţarea Institutului de Mecanică

1948

Facultatea de Medicină din Cluj s-a desprins din cadrul Universităţii devenind Institutul de Medicină şi Farmacie

1948

În anul 1945, Facultatea de Agronomie a revenit la Cluj iar din 1948 funcţionează sub denumirea de Institutul Agronomic Cluj, iniţial având o singură Facultate, cea de Agricultură.

1949

S-a înfiinţat Şcoala Tehnică de Artă cu secţiile de muzică, artă şi coregrafie

1949

Apare Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj (până în anul 1954)

1949

S-a constituit Orchestra de muzică populară „Someşana” (azi, Ansamblul „Dor Transilvan”) a Întreprinderii comunale de transport (azi RATUC)

1950

Unificarea vechiului Conservator întors din refugiu în 1945 cu Conservatorul cu limba de predare maghiară sub numele de Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”

1950

Se înfiinţează Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu

1950

Înfiinţarea Filialei Cluj-Napoca a Bibliotecii Academiei R.S.România

1950

Înfiinţarea Teatrului de Păpuşi „Puck”

1951

Înfiinţarea Muzeului de Artă, care a funcţionat pentru scurt timp (până în anul 1955), în actuala clădire a Muzeului Etnografic al al Transilvaniei

1951

S-a înfiinţat Palatul Pionierilor, denumire care s-a păstrat până în anul 1957, când instituţia a devenit Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei. După 1989 unitatea s-a numit Casa Copiilor şi Elevilor, iar din 1992 a devenit Palatul Copiilor.

1952

Prin HCM nr.439, se dispunea înfiinţarea Studioului de Radio Cluj

1952

Se încheie acţiunea de alfabetizare din municipiul Cluj, începută în anul 1945. Numărul total al cursanţilor a fost de aproximativ 2.000

1953

Transformarea Institutului de Mecanică în Institutul Politehnic

1954

A fost difuzată prima emisiune a Studioului de Radio Cluj

1954

Apare revista Steaua. Revistă a Uniunii Scriitorilor

1955

Înfiinţarea Filarmonicii de Stat Cluj

1955

Înfiinţarea Muzeului Memorial Emil Isac ca secţie a Muzeului de Artă

1956

Mutarea Muzeului de Artă în Palatul Bánffy

1956

S-a elaborat un nou plan tematic pentru Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, denumire pe care a primit-o în acelaşi an.

1956

În Cluj funcţionau şapte unităţi de învăţământ superior, cu 19 facultăţi şi 12.400 de studenţi

1957

Colegiul Naţional George Bariţiu” de azi, înfiinţat în 1919, ca primul liceu românesc din Cluj, îşi redobândeşte numele de George Bariţiu, devenind Şcoala Medie “George Bariţiu”

1957

Şcoala nr.7, fostul Colegiu Unitarian , la 400 de ani de la înfiinţare, îşi ia denumirea de Brassai Sámuel.

1957

S-a înfiinţat în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, Ansamblul folcloric studenţesc “Mărţişorul”, având ca fondator pe Laurenţiu Hodorog

1957

Inaugurarea activităţilor Casei de Cultură a Studenţilor

1957

Apare revista Tribuna (serie nouă), editată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă

1957

Reapare revista Korunk (seria a 2-a), din 1974, revistă a Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă

1958

Şcoală cu tradiţie în învăţământul preuniversitar clujean, Colegiul Naţional Emil Racoviţă de azi, a primit în acest an numele lui Emil Racoviţă, devenind la acea dată Şcoala Medie „Emil Racoviţă”.

1959

Unificarea Universităţii Babeş cu Universitatea Bolyai, primind numele de Universitatea Babeş-Bolyai

1959

Prin unificarea şcolii Ady cu limba de predare maghiară, cu şcoala Şincai, cu limba de predare română, s-a format Şcoala Medie Ady-Şincai, devenită ulterior liceu

1960

S-au organizat 2 şcoli pentru învăţământul de maiştri. În anul 1973 numărul acestora era de 5

1960

Înfiinţarea Institutului Pedagogic de 3 ani din Cluj, care în anul 1962 a fuzionat cu Universitatea Babeş-Bolyai

1963

S-a ridicat Cinematograful Republica

1963

Este înfiinţată Universitatea cultural-ştiinţifică în cadrul Centrului de creaţie şi cultură socialisă „Cântarea României” al sindicatelor

1964

Cinematograful Urania a devenit Cinematograful 23 August (după 1989 Favorit)

1965

Se deschid expoziţiile Muzeului de Artă

1965

Se desfăşoară prima ediţie a Festivalului „Toamna Muzicală Clujeană”

1966

Se înfiinţează Orchestra de Cameră a Filarmonicii

1966

Se înfiinţează Liceul Industrial Energetic, (azi Colegiul Tehnic Energetic)

1967

Inaugurarea Casei Radio Cluj

1968

Colecţiei de Istoria Farmaciei i se atribuie un spaţiu pe str. Gh.Doja de atunci, într-o clădire care a adăpostit prima farmacie a oraşului

1968

În anul 1968, cele mai vizitate muzee au fost: Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu 75.134 vizitatori, Muzeul de Artă cu 69.409 vizitatori, Muzeul de Istorie al Transilvaniei cu 2.800 vizitatori

1968

Ia fiinţă gruparea Echinox, care editează revista cu acelaşi nume Echinox. Revistă studenţească de cultură

1969

Începe construcţia celui de-al doilea complex studenţesc de lângă Observatorul Astronomic (7 cămine şi o cantină)

1969

S-a înfiinţat Editura Dacia

1969

Ia fiinţă Ansamblul folcloric studenţesc „Mugurelul” al Universităţii „Babeş-Bolyai”

1969

Comitetul Executiv al Sfatului popular aprobă organizarea Concursurilor: Festivalul de muzică uşoară „Tinerţe pe portativ”-1969, ediţia a II-a şi Concursului pentru cel mai bun solist de muzică populară din municipiul Cluj.

1970

La un an de la înfiinţare, Editura Dacia publicase 76 de volume, într-un tiraj de 461.559 exemplare

1970

Prin transformări succesive ale Şcolii porfesionale de Ucenici în Construcţii înfiinţată în anul 1949, aceasta devine Grupul Şcolar Industrial de Construcţii Montaj Traian Vuia (azi Colegiul Tehnic Anghel Saligny)

1971

În municipiul Cluj funcţionau 25 de şcoli de cultură generală, 15 licee teoretice, 10 şcoli profesionale, 3 şcoli speciale ajutătoare, 43 de grădiniţe cu orar normal şi cu orar redus şi 9 grădiniţe de întreprinderi

1971

Învăţământul pedagogic din Cluj , cu rădăcini la sfârşitul secolului al XIX-lea, reorganizat după 1945, când va funcţiona ca Şcoală Normală sau Liceu, va primi numele de Liceul Pedagogic „Gheorghe Lazăr” (azi Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”).

1971

Deja cu o tradiţie îndelungată în învăţământul clujean, Şcoala medie Ady-Şincai, devine primul liceu cu program de predare intensivă a limbii engleze (Azi Colegiul Naţional Gh. Şincai)

1971

Se înfiinţează Liceul de Informatică Tiberiu Popovici, sub denumirea de Liceul pentru Prelucrarea Automată a Datelor

1971

Se înfiinţează Şcoala de Specializare Postliceală cu Profil de Comunicaţii la Mare Distanţă, Electromecanic Telecomunicaţii şi RadioTV.

1972

Înfiinţarea Corului Filarmonicii

1972

Ia fiinţă Studioul Teritorial Cluj al Radioteleviziunii Române

1973

Din acest an apar Anuarele Korunk [Korunk Évkönyvek]

1973

Funcţionau la Cluj 6 şcoli de specializare postliceală

1974

Centrul Universitar Cluj număra 25 de facultăţi cu 2069 cadre didactice şi peste 20000 de studenţi

1974

Înfiinţarea secţiei cu predare în limba germană la actualul Colegiu Naţional „George Coşbuc”

1975

Se constituie Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj

1976

Apare Almanahul Tribuna

1976

La solicitarea Întreprinderii Libertatea se înfiinţează Grupul Şcolar de Exploatare şi Prelucrare a Lemnului (azi Grupul Şcolar Forestier Cluj-Napoca)

1977

Ia fiinţă primul Liceu de electrotehnică din judeţ, sub denumirea de Liceul industrial nr. 8 (azi Colegiul Tehnic Edmond Nicolau))

1980

Ia fiinţă Şcoala Profesională nr.17, devenit ulterior Grupul Şcolar Industrial de Maşini CUG (azi Grupul Şcolar Aurel Vlaicu)

1981

Inaugurarea Cinematografului Dacia (cartierul Mănăştur)

1985

Inaugurarea Casei Tineretului

1985

Se închide Studioul de Radioteleviziune din Cluj