Staţiunea balneoclimaterică Buleta-Mihăeşti a funcţionat între 1912-1950. Pe când reînfiinţarea ei?

 

Ministerul nerăspunzând până azi la a doua D-voastră întâmpinare la această Regiune, sub Nr. 1395/8, vă răspundem că sunteţi autorizat a exploata acele ape minerale, în următoarele condiţiuni:

– dacă sunt proprietatea D-voastră sau dacă aveţi consimţământul de la proprietarul terenului.

– dacă proprietatea este a statului sau contrar, va necesita să îndepliniţi anumite forme prescrise de legea minelor.

– să aveţi un Registru de Exploatare, sigilat şi parafat, în care veţi trece, lunar şi zilnic, cantităţile de ape minerale vândute cu butoiul sau numărul băilor ce aţi dat. Acest registru îl veţi prezenta în fiecare an Comisiunei de Exploatare, cu taxa de 0/0 din venitul brut.

Şeful Regiunei VI Minieră Craiova

Inginer de mine,

s.s. C. Canarache

     D-sale Domnului Nicolae I. Pătru, Căzăneşti.

***

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI

ASISTENŢEI SOCIALE

INSPECTORATUL I SANITAR

SERVICIUL SANITAR AL JUD. VÂLCEA

 Nr. 3148 din 15 septembrie 1939

                        DOMNULE,

            Alăturat, vi se înaintează copie după adresa Laboratorului Central de Chimie „Dr. C. Istrate” din Bucureşti, cu Nr. 387/ 1939, cu rezultatele analizei a 5 probe de apă minerală recoltate din 5 izvoare principale de pe teritoriul comunei Căzăneşti, acest judeţ, de către Dl. medic al circumscripţiei Băile Govora şi înaintate sus numitului Laborator cu adresa Nr. 323/1939.

            Rundu-vă a lua cunoştinţă de rezultatele analizelor, din care se constată că probele analizate sunt ape minerale a căror caracterizare se va face în urma unei analize complete efectuate de Laborator asupra probelor ridicate de la izvoare.

Medic primar, s.s. indescifrabil                                                     Secretar, s.s. indescifrabil

 Domniei – Sale, Domnului Nicolae PĂTRU, comuna Căzăneşti, jud Vâlcea.

***

Comisiunea de Stat a Planificării

Recensământul Întreprinderilor industriale, de transport, comerciale, de credit şi al atelierelor meşteşugăreşti – 1948

             

                FORMULAR

I.

1. Denumirea exploatării: Băile Căzăneşti – Buleta, Jud. Vâlcea

2. Adresa exploatării: Jud Vâlcea, Plasa R. Vâlcea, comuna Căzăneşti, Satul Buleta, Strada Buleta nr 165, telefon –

3. Conducerea exploatării.  a) Numele şi prenumele conducătorului exploatării şi calitatea sa (meşter, antreprenor, director, administrator) Ioan N. Pătru şi Gheorghe N. Pătru (fraţi). b) conducătorul este proprietar, coproprietar, arendaş sau conducător salariat: Proprietar.

4. Înregistrarea exploatării: Exploatarea este înregistrată la Oficiul registrului Comerţului? Da. Nr. 1724, anul 1914, Ianuarie 10.

5. Brevetul de meseriaş şi cartea de meşter –

6. Exploatarea este unica unitate locală, sediul central sau unitatea locală a întreprinderii: Băile  sunt proprietate, ca moştenire.

7. Este întreprindere naţionalizată conform Legii nr. 119/11/VI/1948? Nu.

8. În prezent exploatarea activează? Da. Sezonieră, numai vara.

II.

Ce obiect de activitate exercită: Apă pucioasă şi iod.

III.

Personalul salariat total:  Bărbaţi: 2; Femei: 11

Numărul de zile efectiv lucrate de exploatare, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 1948 a fost de 90 zile.

IV.

Forţa motrică instalată şi cazane cu aburi.

Se întrebuinţează în exploatare forţă motrică? Nu. Cazanele sunt încălzite cu foc de lemne. Apa se fierbe până la o temperatură de 40 grade, pornind pe o conductă, până la fiecare cabină.

V.

Unitatea recensată nu dispune de instalaţii speciale de depozitare.

Băile sunt construite din lemn de stejar şi brad. Sunt împărţite în 9 (nouă) cabine, dintre care funcţionează un număr de 5 (cinci) cabine, din cauză că nu sunt mai mulţi pasageri. În fiecare cabină este câte o singură cadă, din lemn de stejar. Posedă bazin de apă minerală şi pucioasă, cu o capacitate de 32 m cubi. Băile sunt foarte bune şi vindecă, în special, reumatismul. Apa de pucioasă se serveşte, gratuit, de către proprietari.

Semnătura conducătorului unităţii recensate: Ioan N. Pătru         

Delegatul recensământului: Notar s.s. indescifrabil

***

Sfatul Popular al Regiunii Argeş

Secţia Sanitară şi Prevederi Sociale

Nr. 11164 din 24 februarie 1961

                              

                                    Către

Sfatul Popular al Comunei Buleta, Raion Rm. Vîlcea

           

   Ca urmare a problemelor ridicate în legătură cu izvoarele hidrominerale din teritoriul comunei Buleta, pentru care s-au ridicat probe, vă aducem la cunoştinţă că am luat legătura cu Institutul de Balneologie şi Fizioterapie Bucureşti şi vă comunicăm, mai jos, rezultatul analizelor precum şi indicaţiile în ceea ce priveşte afecţiunile pentru care aceste ape pot fi folosite.

1.Izvorul zis de Căciulata

  Temperatura apei 15 grade C.

   Mineralizaţie totală 883, 4 mgr. la 1%

   Hidrogen sulfurat liber 10 mgr. la 1 %

   Caracteristica: apă slab sulfuroasă, oligometalică

  Indicaţii terapeutice: apă de tipul Olăneşti, Izvorul 24, indicată în afecţiunile rinichilor şi căilor urinare.

   Albuminurii simple, pielite, pielonefrite, artrite cronice, litiaze renale, gută, diateza urică.

   În afecţiunile căilor respiratorii superioare, pentru inhalaţii rhinite, faringite, traheo – bronşite, sinusite etc.

2.Izvorul Sărături din Dealul Şipotului

Temperatura apei – 12 grade

Mineralizaţie totală – 5. 009,5 mgr %

Clor: 2. 676 mgr % ; Sodiu: 1654 %

Caracteristica: apă sulfuroasă, clorurată,slab bicarbonatată, calcică, hipotonă.

Indicaţii: gastrita hipo şi normotonică, constipaţie cronică, hepato – colicistite cronice, rhino – faringite şi traheo – bronhice cronice, afecţiuni reumatismale şi ginecologice.

3.Izvorul din Grota Sărată (Sărături)

Temperatura apei: 12 grade C.

Mineralizaţie totală: 6143,2 mgr %

Caracteristica: apă clorurată, sodică, hipotonă.

Indicaţii: în cura externă, artrite şi poliartrite cronice, artroze, spondiloze, fracturi întârziate în consolidare, osteite, periartrite, miozite, afecţiuni ginecologice.

În cura internă: gastrite cronice, hipoacide, constipaţie cronică, colite cronice etc.

4.Izvorul din spatele Şipotului dulce

Temperatura apei – 14 grade C.

Mineralizaţie: 723,67 mgr %

   Caracteristica: apă sulfuroasă, oligometalică de tipul Olăneşti, Izvorul 24, diuretică prin excelenţă.

   Indicaţii: nefrite insulare, albuminurii simple, pielite, pielonefrite, artrite cronice, gravele, litiaze renale, gută, diateză urică. Afecţiunile căilor biliare, afecţiunile căilor respiratorii superioare, pentru inhalaţii, rinite, faringite cronice, sinuzite etc.

5.Izvorul lui Ion Pătr u (din curtea sa)

Temperatura apei – 12 grade C.

Mineralizaţie: 1688,9 mgr %.

Caracteristica: apă sulfuroasă, sulfatată, bicarbonatată, calcică, sodică, magneziană, hipotonă.

Indicaţii: pentru cura internă în afecţiunile aparatului urinar, gravele, litiaza urinară, infecţii ale căilor urinare, etc. Hepatite cronice, colecistite simple sau litiazice, în stări alergice, dermatoze.

                     Şeful secţiei Sanitare,                                        Medic inspector,

                       Dr. Emil Ştefănescu                                          dr. D. Seremet

***

Consiliul Popular Mihăeşti

Judeţul Vâlcea

Nr.220 din 15 martie 1979

                              Către

CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC RM. VÂLCEA, JUD. VÂLCEA

         Institutul de Stat pentru problemele Consiliului de Stat a făcut cercetări asupra unui număr de 7 izvoare de apă din staţiunea Buleta, judeţul Vâlcea, în luna august 1978 şi s-a ajuns la concluzia că apele sunt minerale, clorurate, slab bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone şi sunt indicate în cura internă, în diferite afecţiuni.. Izvorul nr. 5 – apă clorurată sodică – este recomandat în cura externă, în afecţiunile reumatismale.

         Faţă de cele de mai sus, vă rugăm a trimite la faţa locului un specialist pentru a recolta şi a recomanda amenajarea izvoarelor (autorizaţie) în vederea deschiderii staţiunii balneare Buleta, comuna Mihăeşti, judeţul Vâlcea.

         Această autorizaţie este cerută urgent de către Institutul de balneologie Bucureşti.

„Rugăm ca aceste analize să fie făcute în mod gratuit, deoarece nu avem posibilităţi de plată, întrucât staţiunea nu funcţionează.

        

              Preşedinte,                                          Secretar,

             C. Fotolescu                                     I. Teodorescu       

***

Consiliul Popular al Comunei Mihăeşti

Nr 345 din 11 aprilie 1979

      

                                 Către,

                 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 INSTITUTUL DE BALNEOLOGIE BUCUREŞTI

         Staţiunea balneară Buleta, din comuna Mihăeşti, jud Vâlcea, a funcţionat în perioada anilor 1912 – 1950.

         Din documentele vremii, rezultă că apele minerale tratau bolnavii veniţi din toată ţara pentru a executa băi calde şi cură internă.

         Până în anul 1950, Staţiunea funcţiona sezonier, în perioada 1 iunie – 30 septembrie.

         Localnicii vorbesc că pacienţii veniţi în Staţiune şi erau netransportabili, după o cură de băi calde plecau cu cârjele legate de geamantan.

         Cura internă cu ape minerale se făcea de la unele izvoare, la indicaţiile unor medici din Băile Govora.

         Cazarea pacienţilor se făcea în sectorul particular.

         Masa pacienţilor se servea de către gazde.

         În anul 1978, I.S.L.G.C. Bucureşti a efectuat analize la 7 izvoare din cele peste 20 existente şi rezultatul e următorul:

– Izvoarele nr.1,2,3,4,6 şi 7 sunt slab bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone – recomandate în cură internă.

– Izvorul nr. 5 e apă clorurată sodică recomandată în afecţiuni reumatismale.

            Centrul sanitar antiepidemic Vâlcea a executat examene bacteriologice şi s-a ajuns la concluzia că 5 izvoare din 7 sunt bune de băut. Izvoarele nr. 2 şi 3 nu sunt amenajate suficient, pentru care sunt oprite de la băut. Trebuie amenajate şi prezentate, din nou, la analiza bacteriologică.

            Faţă de cele de mai sus, rugăm insistent să trimiteţi un specialist la Consiliul popular al comunei Mihăeşti, pentru a da unele recomandări de distribuţie medicală a celor 5 izvoare.

Anexăm următoarele documente (Tabel cu analiza apelor, Centralizator cu analizele O.G.A. Vâlcea, Buletinele de analiză ale Centrului sanitar antiepidemic Vâlcea, Adresa Consiliului Popular )

                       Preşedinte,                                          Secretar,

                     C. Fotolescu                                         I. Teodorescu

***

REFERAT

STAŢIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ BULETA DISPUNE DE FACTORI NATURALI CU MARI POSIBILITĂŢI DE TRATAMENT

– Localitatea Buleta dispune de ape sulfurate, calcice, sodice, hipotone, folositoare în cura în  internă şi externă . Este consemnată ca staţiune în  volumul „Îndreptar pentru trimiteri la cura balneară”, ediţia 1965, la p. 244 şi ediţia 1975, la p. 342, publicat de Ministerul Sănătăţii, şi în „Almanahul Scânteia”, 1979, p. 224, unde  sunt trecute toate caracteristicile izvoarelor, precum şi utilitatea în tratamente a acestora.

 – Localitatea este aşezată la 11 km de Municipiul Râmnicu – Vâlcea, la 7 km de Staţiunea Balneară Ocnele Mari şi la 9 km de Staţiunea Balneară Băile Govora. Localitatea se află pe şoseaua care merge de la Gara Govora la Staţiunea Balneară Băile Govora.

– Această staţiune a funcţionat, în perioada 1912 – 1950, când a fost închisă de către organele locale, în mod nejustificat.

– Instalaţiile pentru băi calde erau proprietate particulară. Băile erau construite din lemn , erau împărţite în cabine. În fiecare cabină era instalată cada din lemn de stejar. Proprietarul poseda un bazin cu apă minerală şi pucioasă, dup cum se menţionează în documentele de funcţionare. Încălzirea apei se făcea într-un cazan aflat la foc cu lemne, iar staţiunea era deservită de proprietar, împreună cu întreaga familie.

– Din cauză că posibilităţile de tratament erau scăzute şi existau mulţi pacienţi, băile calde funcţionau şi noaptea, iar cazarea celor veniţi în staţiune se făcea în sectorul privat, la casele localnicilor care dispuneau de camere în plus.

– pentru persoanele venite în staţiune la cură şide tratament intern, aceştia serveau apa minerală în mod gratuit de la izvoarele existente.

– Analiza apelor se făcea de către Laboratorul de Chimie „Dr. Istrati” din Bucureşti.

– Băile calde funcţionau patru luni pe an, iar cura internă se făcea pe tot parcursul anului.

   În vara anului 1978, Institutul de Stat Pentru Problemele Consiliilor Populare Bucureşti a făcut cercetări asupra apelor din staţiune şi a ajuns la concluzia că sunt surse cu ape minerale inepuizabile şi, dacă acestea vor fi amenajate pentru tratamentul intern şi îmbuteliere, ar fi o sursă foarte mare de venituri şi, totodată, binefăcătoare pentru sănătatea oamenilor.

    Datorită faptului că localitatea dispune de aceste bogăţii inepuizabile, cu fonduri foarte puţine poate fi amenajată să funcţioneze pe tot timpul anului, aducând mari venituri şi, în acelaşi timp, sănătate oamenilor muncii din judeţul nostru, iar dacă se vor lua măsuri pentru organizarea unui complex, ar putea să vină la tratament bolnavi din toată ţara.

   Totodată, aceste ape pot fi îmbuteliate, transportate pe platforma chimică a municipiului şi în oraş şi servite populaţiei în locul altor ape aduse din alte localităţi ale ţări, de la mari distanţe.

   Amenajarea staţiunii poate fi făcută foarte uşor, prin captarea izvoarelor existente sau forarea altora, captarea debitelor în bazine închise, prevăzute cu robinete, numerotarea izvoarelor şi întocmirea, de către specialişti, a indicaţiilor pentru tratament al fiecărui izvor. De fapt, localnicii din satul Buleta fac tratament, în sensul că ei  consumă  ape minerale, iar vârstnicii încălzesc apa şi fac băi la domiciliu.

   Este necesară şi amenajarea unor alei între izvoare, pentru a se parcurge mai uşor distanţa între ele, acestea fiind înşiruite  pe o rază  de 500 m.

   Pentru început, pot executa tratament în Staţiunea Balneară Buleta locuitori ai municipiului Râmnicu – Vâlcea şi împrejurimi, iar în  cazul unor bolnavi din ţară – se poate organiza cazare în sectorul particular care este destul de bogat şi uşor de organizat. Masa se poate servi la Bufetul cooperatist din sat, până la crearea altor condiţiuni sau cu masa la domiciliul gazdelor, dacă acestea încuviinţează.

   Tratamentele pot fi indicate de către toate punctele medicale din ţară, conducerea Direcţiei Sanitare Vâlcea putând lua unele măsuri în acest sens, fiind foarte bine organizată.

   Consiliul Popular al Comunei Mihăeşti nu are posibilităţi de amenajarea acestor izvoare binefăcătoare care curg la vale, pierzându-se, fără a fi întrebuinţate .

   Consiliul Popular Judeţean ar  putea lua unele măsuri, prin factorii de răspundere, pentru a da, din nou, viaţă Staţiunii Balneare Buleta din raza comunei Mihăeşti, judeţul Vâlcea.

           Referent SIMA Gheorghe, loc.-col. rezervă, com Mihăeşti – 11 aprilie 1979

         

***

Consiliul Popular al Judeţului Vâlcea

Secţia Control Administraţie Locală

de Stat şi Secretariat

Nr. 5010 din 14 iunie 1979

                     

             

          Către Consiliul Popular al Comunei Mihăeşti

 Referitor la Adresa nr. 345/1979 înaintată Ministerului Sănătăţii, vă facem cunoscute următoarele:

   Tov. Pavel Dumitru – vicepreşedinte şi tov. I.Teodorescu – secretar, se fac vinovaţi pentru faptul că s-au adresat direct unui organ central al administraţiei de stat. Tovarăşii de mai sus au fost criticaţi cu ocazia cercetării, întrucât dosarul trebuia înaintat Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului, care avea calitatea să intervină la organul central de specialitate al administraţiei de stat.

   S-a stabilit ca amenajarea băilor respective să fie cuprinsă în planul cincinal 1981 – 1985, pentru care veţi lua legătura cu secţia Planificare, organizare, dezvoltare, când se va întocmi proiectul de plan.

                       Şef secţie,                          Şef oficiu,

                      s.s. Nicolin                        s.s. Mateescu   

                   

        Ce s-o fi întâmplat în cincinalul 1981 – 1985 nu se ştie, deoarece firul acţiunilor a fost întrerupt brusc, apa se risipeşte, în continuare, asemenea acestor file regăsite, cu greu, la urmaşi.

Un întreprinzător particular, asemenea lui Nicolae I. PĂTRU de la începutul veacului al XX-lea, ar putea relua, în veacul XXI, firul întrerupt…

Pe această temă s-a scris şi la: http://www.timpuldevalcea.net/?p=256, de unde publicăm şi fotografia.