Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (59)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (4)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (9)
- Traditii. Obiceiuri (22)
Știați că prima biserică ortodoxă…?
Catedrala Ortodoxă Mitropolitană, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (n.n. – hramul bisericii a fost ales în scopul celebrării zilei în care Armata Română a intrat în Transilvania – 15 august 1916; Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnulu are loc pe 15 august în Calendarul ortodox), din Piaţa Avram Iancu de azi, a fost construită între 1921-1933 în stil bizantin şi românesc, împodobită cu bogate reliefuri cioplite în piatră, pline de fantezie, motive geometrice şi florale. Cupola a fost concepută după modelul catedralei Sfânta Sofia (Bulgaria).
Sfinţirea bisericii în anul 1933 s-a realizat în prezenţa Regelui Carol al II-lea, însoţit de Marele voievod Mihai şi principele Nicolae, reprezentanţi de seamă ai clerului între care patriarhul Miron Cristea, oficialităţi, personalităţi ale vremii. La demisolul Catedralei a fost deschis, în decembrie 2011, unul dintre cele mai interesante muzee de artă religioasă. La intrarea în prima sală a muzeului poate fi admirat bustul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, realizat de sculptorul clujean Vasile Rus-Batin. În vecinătatea acestei prime săli a muzeului, dominate de chipul marelui domnitor al Moldovei, se află necropola Catedralei, în care sunt înmormântaţi înalţii ierarhi ai Episcopiei, Arhiepiscopiei şi apoi Mitropoliei clujene Nicolae Ivan (1855-1936), Teofil Herineanu (1909-1992) şi Bartolomeu Anania (1921-2011). Galeriile expoziţionale însumează peste 1.000 de metri pătraţi şi adăpostesc peste 1.000 de exponate: documente şi obiecte privind istoria Arhiepiscopiei Clujului, obiecte de cult (icoane pe lemn şi pe sticlă, antimise, odăjdii, potire, cruci, pomelnice), manuscrise şi tipărituri, diverse alte materiale cu caracter documentar, istoric si etnografic.
O curiozitate legată de Catedrala Greco-Catolică “Schimbarea la Faţă”, ridicată probabil între 1778-1779, cunoscută şi ca biserica minoriţilor graţie ctitorilor săi, o reprezintă cripta, descoperită în anul 1998, când s-au făcut studii pentru a determina de unde provine igrasia bisericii. Despre aceasta se ştie că a fost amenajată odată cu ridicarea bisericii, pentru a adăposti osemintele călugărilor minoriţi de care aparţinea, iniţial, lăcaşul de cult, dar şi pe cele ale unor credincioşi de vază. În anul 1924, când biserica a fost atribuită, de Vatican, Bisericii Greco-Catolice, ultimii doi călugări minoriţi rămaşi la mănăstire, au tărăgănat predarea lăcaşului de cult, zidind între timp intrarea în criptă. Cripta este una de tip fagure, cu mormintele amplasate în nişe practicate în pereţi. Spaţiul este întortocheat. Pe pereţi, pe mai multe niveluri, se observă pietrele de mormânt sau doar epitafurile vopsite ale celor care odihnesc aici. Azi, ierarhii greco-catolici se gândesc să o introducă în circuitul turistic.
Biserica greco-catolică din strada Ioan Bob, peste drum de şcoala Bob, cu hramul Învierea Domnului, este prima biserică greco-catolică din Cluj, sfinţită în anul 1803. Lăcaşul este cunoscut şi pentru faptul că aici a avut loc, în anul 1864, cununia dintre Veronica Micle şi profesorul Ştefan Micle, viitorul rector al Universităţii din Iaşi.
Written By
Istorie Locala