Știați că ridicarea primelor construcţii…?

Pentru iubitorii tirului, devenit un sport îndrăgit din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, care se practica în cadru organizat într-o asociaţie de profil, s-a amenajat începând, din anul 1873, un spaţiu special pentru practicarea acestui sport (Lövölde) pe locul stadionului de azi şi a parcului pentru copii de lângă Parcul Central. Î

n ce priveşte înotul, practicarea sa la Cluj are o vechime de aproape 180 de ani; la începutul anilor 1830, funcţiona la Cluj un bazin de înot. Acestuia i s-a adăugat  un alt bazin de înot  pentru cadrele militare ş,i în anii 1890, cel de la Baia publică Diana.

În Parcul Central a fost amenajată pista de atletism şi ciclism, inaugurată în anul 1889, respectiv 1894. Primul teren modern de fotbal a fost amenajat în anul 1905, iar în 1911 s-a construit, pentru practicarea acestui sport, Stadionul oraşului, lângă Parcul Central.

În 1818, Gaetano Biasoni a deschis o sală de scrimă frecventată iniţial de aristocraţie şi deschisă ulterior, în 1824, publicului larg. Sediul a fost schimbat de mai multe ori, pentru ca în anul 1865 să se pună tot mai serios problema unei construcţii aparte, finalizată în anul 1873 (Tornavivoda). În curtea acestei clădiri au fost amenajate în anul 1896 şi primele terenuri de tenis, sport care s-a răspândit la Cluj în anii 1890. Aici s-a amenajat şi primul teren de tenis acoperit.

Ideea construirii unui stadion modern al oraşului a apărut la începutul anilor 1900. Toată lumea era de acord că era necesară o construcţie sportivă care să corespundă nivelului înalt al vieţii sportive europene, regulamentelor acesteia, pe care să se poată organiza competiţii naţionale, dar şi internaţionale. Reprezentanţii diferitelor ramuri sportive din oraş aveau fiecare propriile revendicări şi perspective, dar a lipsit unitatea de concepţie şi resursele financiare. În anul 1908, dr. Somodi István a obţinut medalia de argint la săritura în înălţime la Olimpiada de la Londra, iar succesul său a repus pe tapet problema arenei sportive a oraşului, unde urmau să fie găzduiţi atleţii, foltbaliştii şi tenismenii. A apărut astfel în Consiliul municipal ideea construirii stadionului lângă Parcul Central. Proiectul a fost realizat de arhitectul oraşului Kovács Gyula. În anul 1911, Stadionul Oraşului a fost finalizat, cu o tribună de 1.500 de locuri, o capacitate extrem de mare pentru acele vremuri, sub aceasta existând duşuri şi vestiare  pentru fiecare asociaţie sportivă clujeană. Lângă stadion au fost amenajate şase terenuri de tenis. Ianugurarea a avut loc în 16-17 septembrie 1911. În anul 1959, tribuna s-a dovedit a fi prea mică şi în anul 1960 s-a construit tribuna din beton în formă de U. Stadionul a primit anul următor numele atletului Ion Moina devenind Stadionul Ion Moina. În anii 90 a fost modernizată şi pista de atletism, iar în 2008 s-a decis demolarea şi reconstruirea stadionului, finalizată în anul 2011. În prezent stadionul se numeşte Cluj Arena şi are o capacitate de 30.000 de locuri.

Parcul sportiv al studenţilor (azi Parcul Sportiv Iuliu Haţieganu) a fost înfinţat între anii 1930-1932, scopul acestui proiect fiind de a oferi tinerilor clujeni (în special studenţilor) posibilitatea de a avea acces la un parc dotat pentru activităţi recreative.  Iniţiativa a aparţinut Prof. Iuliu Haţieganu, un susţinător al educaţiei fizice, remarcat prin numeroase demersuri în direcţia promovării acesteia. Macheta parcului, prezentată la „Expoziţia de arhitectură sportivă” de la Jocurile Olimpice din Berlin (1936), a fost premiată cu medalie de bronz. Parcul a fost dedicat de Iuliu Haţieganu memoriei unicului său fiu, care a murit la vârsta de opt ani. Asfel, a finanţat atât din venituri proprii, cât şi din subscripţie publică, întreaga lucrare. Profesorul Iuliu Haţieganu, pe lângă crucea ridicată în memoria unicului său fiu, decedat, a ridicat şi o bisericuţă de lemn. La inaugurare, Primăria i-a invitat pe Regele Carol al II-lea şi pe Voievodul Mihai, care au fost prezenţi la sfinţirea bisericuţei. Se povesteşte că viitorul rege Mihai, călare pe un cal alb, a fost rugat de moţi să lase urmele copitelor în planşeul de beton proaspăt turnat.