Categorii
- Arhitectura peisagista (81)
- Articole si studii (59)
- Bibliografii tematice (2)
- Cladiri. Monumente (133)
- Geografie. Turism (4)
- Institutii (38)
- Istoria pentru copii (19)
- Istorie locala (1.246)
- Personalitati. Genealogii (34)
- Recomandarile bibliotecarului (21)
- Resurse utile (9)
- Traditii. Obiceiuri (22)
Tipărituri „de Râmnic” în Biblioteca Muzeului Brukental din Sibiu
Dintre toate tipografiile episcopale cea de la Râmnic a atins cea mai lungă, rodnică şi continuă activitae editorială, de la 1705, până în anul 1825. Întemeietorul ei a fost Antim Ivireanul. A fost adus în ţară de către voievodul Constantin Brâncoveanu pentru reorganizarea şi dezvoltarea tiparului. Originar din Ivir (vechea denumire a Gruziei), Antim Ivireanul a căzut de mic rob la turci. Datorită muncii şi priceperi sale, el a reuşit să-şi câştige libertatea şi s-a stabilit la Constantinopol de unde a fost chemat în ţara noastră de oamenii lui Brâncoveanu. Venit în ţară el a deprins sau şi-a desăvârşit arta tiparului şi a fost călugărit primind numele de Antim, ca mirean find numit Andici. Antim Ivireanull a învăţat repede limba ţării sale adoptive şi a depus toată dragostea şi priceperea pentru răspândirea cuvântului scris în limba poporului care l-a adoptat, tipărind în limba româna atît cărţi religioase de ritual cât şi cărţi laice de lectură. În mod intens, Antim a desfăşurat această activitate în calitatea sa de episcop al Râmnicului şi mai apoi, de mitropolit al ţării.[2]
Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic în primăvara anului 1705.
”De vreme ce prea sfânta episcopie de la Râmnic – spune actul din 16 martie 1705 – au rămas fără de adevărat episcop, pentru că episcopul Ilarian care au fost la acea episcopie s-au caterisit după pravilă … s-au adunat sfatul şi vlădica la biserica mitropoliei, duopă îndemnul Măriei Sale Vodă” ca să facă socoteală ori pe care ar alege şi ar afla obraz vrednic ca să fie chivernisitoriu acestei sfintei episcopi şi au găsit întâi pe egumenul chir Antim de Sineagovu, “care s-au arătat a fi mai de folos la această … episcopie”.[3]
Ajuns în fruntea episcopiei Râmnicului, Antim a introdus aici o nouă viaţă. S-a ingrijit de bunăstarea şi buna funcţionare a mănăstirilor: ”Dacă în Râmnicul Vâlcii numele treceri lui Antim au fost cu desăvârşire şterse de vitregia împrejurărilor, călătorul care cu pas domol, ar urca pe firul Oltului preţ de un ceas de drum, ar afla în schimb, la Cozia, trainice mărturii despre destoinicia vremelnicului episcop. Intr-adevăr, străvechea ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, aflându-se în 1707 lipsită de podoaba ci din tâi pentru mulţimea anilor” a fost restaurată “astenitoriu fiind chir Antim episcop de Râmnic”.[4]
Grija cea mare însă a lui Antim, a fost cartea. A adus o contribuţie de nepreţuit la dezvoltarea tiparului în Ţara Românească. Prin strădania lui a activat succesiv o tipografie la Snagov (1696), Râmnicul Vâlcea (1705), Târgovişte (1709) şi mănăstirea Antim din Bucureşti (1716).[5] Chiar în anul instalări sale ca episcop, în 1705, a imprimat un Antologjian, în tipografia nou înfiinţată la Râmnicul Vâlcea. Au urmat altele: Evanghelie 1705, Molitvenic 1706, Osmoglasnic 1706 … în cei aproape 10 ani de păstorie ca episcop şi mitropolit Antim Ivireanul a tipărit 13 cărţi religioase în limba româna. Foaia de titlu a Molitvenicului din 1706 spune următoarele: ”Cuhologhiana adecă Molitvenic acuma întâi într-acesta chip tipărită, după rânduiala lui Grecescu. Întru al 21-lea an al înălţatei domnii a prea lumânatului oblăduitoriu a toată Ţara Rumânească Ioanii Constandinii B.B. Voievod, fiindu Mitropolitul ţării Chir Teodosie. Prin osteneala şi toată cheltuiala iubitorului de Dumnezeu Chir Antim Ivireanul, episcopul Râmnicului de Mihai Istvanovici, Ipodiaconul, Fiprograful. În Râmnic la Anul de la Christos 1706”.[6]
În cei aproape zece ani de păstorie ca episcop şi mitropolit, Antim Ivireanul a tipărit 13 cărţi religioase în limba română, realizând că limba slavă (slavonă) nu mai poate fi menţinută în biserică, precum şi nici cea greacă instituită de voievodul Constantin Brâncoveanu. A început o muncă deosebit de grea, introducerea limbii poporului în biserică.
La Râmnic, Antim Ivireanul a stat doar 3 ani, soarta lui ducându-l mai departe, spre scaunul Mitropoliei Ţării Româneşti. Tipografia Râmnicului şi-a continuat existenţa aproapte timp de un secol.
Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu în colecţia ei de carte românească veche deţine un număr de 31 de tipărituri “de Râmnic” datate între 1705 şi 1717. După mărturia însemnărilor manuscrise, de pe paginile lor ele provin din diferite localităţi din centrul şi din părțile sudice ale Transilvaniei, dovedind încă o dată intensitatea circulaţiei cărţi româneşti pe o parte şi pe alta a Carpaţilor.
Secolul al XVIII – lea a fost secolul marilor deschideri pe toate planurile : politic, social, economic şi cultural. În Europa Occidentala acest fenomen se numeşte ILUMINISM. La noi TREZIRE NAŢIONALĂ. Se face tot mai simţită nevoia comerţului de carte. În Transilvania două oraşe mari, Sibiul şi Braşovul au reprezentat centrele de cultură care au păstrat cele mai strănse legături cu Moldova şi Ţara Românească în ceea ce priveşte tipărirea şi difuzarea cărţii româneşti pe cale comercială. Librăriile din Sibiu şi Braşov se numeau “vivliopole” de la cuvântul grecesc “bibliopola”. Martin Hachmeister de la Sibiu deţinea o asemenea librărie în care se primeau comenzi pentru carţi româneşti, iar la Cluj, în incinta Colegiului Reformat funcţiona o vivliopolă care primea comenzi pentru cartea străină. Tipăriturile “de Râmnic” erau difuzate la Sibiu până în anul 1735 printr-o librărie aflată sub supravegherea megustorului Dimitrie Moldovan.[7]
Circulaţia cărţilor româneşti spre cele patru puncte cardinale în cuprinsul ţării se reflectă în însemnările scrise pe filele lor de mâinile acelora care le-au posedat, le-au citit şi le-au transmis mai departe dintr-un loc într-altul. Numărul mare al însemnărilor, conţinutul lor variat, însemau în ce împrejurări a fost procurată cartea, câţi bani s-au plătit pentru ea, sau pentru legătura ei, fenumenele naturale neobişnuite (cutremure, inundaţii, zăpezi), naşteri, morţi în familie
ANEXA 1
LISTA TIPĂRITURILOR “DE RÂMNIC” AFLATE ÎN
BIBLIOTECA MUYEULUI BRUKENTAL, SIBIU
1. ANTOLOGIAN, RÂMNIC, 1705.
Bibliografie: B.R.V. I (147), p. 462.
B.R.V IV, p29.
Pascu, (22), p33.
Cota: CVR. III/113; inv.1101.
2. LITURGHIE, Râmnic, 1706.
Bibliografie: B.R.V I (150/1), p.541-543.
B.R.V IV, p.220.
Poenaru, p.173-184.
Pascu (23), p.33.
Cota: CVR. II/298, inv.210538.
3. MOLITVENIC, Râmnic, 1706.
Bibliografie: B.R.V I (150/1) p. 541-543.
B.R.V IV p.220.
Poenaru, p.173-184.
Pascu (24), p.33.
Cota: CVR. II/174; inv. 679.
4. OCTOIH, Râmnic, 1706.
Bibliografie: B.R.V I (151), p.467-468.
B.R.V IV, p.220.
Pascu (25), p.36.
Cota: CVR. III/113, inv.1101.
5. OCTOIH, Râmnic, 1742.
Bibliografie: B.R.V II (227), p.62-64.
Pascu (39), p.42.
Cota: CVR. II/128, inv. 205531.
6. ANTOLOGHION, Râmnic, 1745 sau 1752.
Bibliografie: B.R.V II (246), p.88-92.
B.R.V IV (281), p.245.
Pascu (46), p.46.
Cota: CVR. III/163, inv. 571.
7. EVANGHELIE, Râmnic, 1746.
Bibliografie: B.R.V II (246), p.88-92.
Pascu (47), p.46.
Cota: CVR. III/4, inv. 445.
8. APOSTOL, Râmnic, 1747.
Bibliografie: BRV II (251), p.94-96.
Pascu (51), p.48.
Cota: CVR. III/114, inv. 208337.
9. OCTOIH, Râmnic, 1750.
Bibliografie: BRV II (277), p.113-119.
BRV IV, p.244.
Pascu (54), p.49.
Cota: CVR. III/128, inv. 219683.
10.PSALTIRE, Râmnic, 1751
Bibliografie: BRV II (280), p.120.
Pascu (56), p.50.
Cota: CVR. II/114, inv. 196319.
11.CATAVASIER ed.II, Râmnic, 1753.
Bibliografie: BRV II (286), p.122-123.
Pascu (56), p.50.
Cota: –––-, inv.208992.
12.MOLITVENIC, Râmnic, 1758.
Bibliografie: BRV II (308), p.142-143.
Pascu (62), p.53.
Cota: CVR. II/219, inv. 203985
13.LITURGHIE, Râmnic, 1759.
Bibliografie: BRV II (314), p.146-147.
Pascu (63), p.53.
Cota: CVR. I/12, inv. 1179.
14.ANTOLOGHION, Râmnic, 1766.
Bibliografie: BRV II (345), p.170.
BRV IV, p.251.
Pascu (70), p.56.
Cota: CVR III/129-130, inv. 1150.
15.LITURGHIE, Râmnic, 1767.
Bibliografie: BRV II (350), p.173.
BRV IV, p.251.
Pascu (72), p.56.
Cota: CVR II/309, inv. 1734 (partea I si II).
16.PENTICOSTAR, Râmnic, 1767.
Bibliografie: BRV II (351), p.173-174.
Pascu (73), p.57.
Cota: CVR III/8, inv:219216.
17.MOLITVENIC, Râmnic, 1768.
Bibliografie: BRV II (358), p.182-183
Poenaru, p.210.
Pascu (76), p.59.
Cota: CVR I/45, inv:1057.
18.MIRICIUL PE OCTOMBRIE, ed. I, Râmnic, 1776.
Bibliografie: BRV II , p.215-217.
BRV IV (395), p.255-256
Pascu (89), p.67.
Cota: CVR III/90, inv. 212569.
19.OCTOIH, Râmnic, 1776
Bibliografie: BRV II (396), p.217.
Pascu (90), p.67.
Cota: CVR II/10, inv. 569.
20.MOLITVENIC, Râmnic, 1782.
Bibliografie: BRV II (453), p.274/275.
BRV IV, p.263.
Pascu (101), p.75.
Cota: CVR II/190, inv:1060.
21.EVANGHELIE, Râmnic, 1784.
Bibliografie: BRV II (474), p.289-290.
Pascu (102), p.75.
Cota: CVR III/131, inv: 189357.
22.CEASLOV, Râmnic, 1787.
Bibliografie: BRV II (510), p.316.
Pascu (109), p.78.
Cota: CVR I/219, inv: 1443.
23.LITURGHIE, Râmnic, 1787.
Bibliografie: BRV II (511), p.316.
Pascu (110), p.79.
Cota: CVR: II/73, inv:572.
24.VĂCĂRESCU, Ienache, GRAMATICA RUMÂNEASCĂ, Râmnic, 1787.
Bibliografie: BRV II (516), p.318-321.
BRV IV, p.266.
Pascu (111), p.79.
Cota: CVR II/134, inv: 573/a.
25.CAZANII, Râmnic, 1792.
Bibliografie: BRV II (552), p.347-348.
Pascu (115), p.81.
Cota: CVR III/135, inv: 203710.
26.MOLITVENIC, Râmnic, 1793.
Bibliografie: BRV II (566), p.355.
Pascu (119), p.82.
Cota: CVR II/218, inv:196062.
27.APOSTOL, Râmnic, 1794.
Bibliografie: BRV II (569), p.356-357.
Pascu (120), p.83.
Cota: CVR III/132, inv: 573.
28.EVANGHELIE, Râmnic, 1794.
Bibliografie: BRV II (576), p.361.
Pascu (121), p.83.
Cota: CVR III/30, inv.12571.
29.OCTOIH, Râmnic, 1811.
Bibliografie: BRV III (797), p.50-53.
Pascu (185), p.116.
Cota: CVR III/127, inv: 205305.
30.CEASLOV, Râmnic, 1815.
Bibliografie: BRV IV (395) , p.143.
Pascu (197), p.123.
Cota: CVR I/167, inv: 2132.
31.LITURGHIE, Râmnic, 1817.
Bibliografie: BRV III (942), p.188.
Pascu (205), p.127.
Cota CVR II/278, inv:1135.
ANEXA 2
INSEMNĂRI MANUSCRISE
1. LITURGHIE, RÂMNIC,1706
1.a. “Paşcalău Niculae cu Costa Dămian, cu Marea Tudosă, Flore Pascu cu Matea Maria, Paşcalau Pascu cu Marea Maria, Paşcalau Vasile cu Paşcalau Sava ”.
(foaie alba la început)
1.b. “Liturghie, sec XVIII Cutiş, la 21 septembrie 1928”.
(foaie alba la început)
2. OCTOIH, RÂMNIC, 1742.
2.a. “Căpâlna”.
(foaie alba la început)
2.b. “Iubiţii mei cantori care vă veţi întâmpla după mine la a sluji la sfântul altariu, cu preotul mă rog ca să faeţi bine şi să rugaţi pre Dumnezeu ca sş ierte şi a mele păcate, pentru că şi eu voi riga pe Dumnezeu ca sş ajute şi inimilor voastre ca să vă puteţi plini talentul. Cantor *** în Turda. Scris în anul 1884”.
(foaia 62-63 verso)
2.c. “Popa Vasilie 1827”
(foaia 62)
2.d. “Alexandru Gheducu cantor din Sasa 1911”.
(foaia 75)
2.e. “Timofie Melentyc ketána jaste acsáste kartic”.
(foaia 11 verso, partea a II-a)
2.f. “In ano 1829 am cumpărat acest Octoih cu 8 zloţi … şi pentru legare am dat eu Molitvenicu … cu tot 2 zloţi. Cu Timofie Jacov ”.
(foaia 123-124 partea a II-a)
3. ANTOLOGHION, RÂMNIC, 1745 sau 1752(?)
3.a. “ Mocciul de Sus”, Ion Tişca (preot), “anii de la zidirea lumii 7279, iar de la Hristos 1771”
(foaia 5-11)
4. EVANGHELIE, RÂMNIC, 1746
4.a. “Nathanail Dragoş paroh Vidacutului de 24 de ani la vară în postul Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel”
(coperta 1 interior)
4.b. “Notă: Însemn în acest loc că pe foaia primă a acestei Sf. Evanghelie a fost scris cu literele de mai sus următoarele: această sfântă si Dumnezeiască evanghelie pe seama bisericei din Vidacut s-au cumpărat prin îndemnarea mea de Vasile Cârperean şi a soţiei dumnealui Anica Dumnedeu să-i pomenească întru sfţnta împărăţie sfinţiei sale. Anul cţnd s-a procurat **** Naftanail Dragoş păcătosul paroh al Vidacutului. Semnat la 1 iunie 1901 ioannu Popa paroch gr.art.”
(coperta 1 interior)
4.c. “Această sfântă şi dumnezeiască evanghelie s-a cumpărat prin îndemânarea mea a păcătosului preot Nathanail Dragoş cu cuget ca acela ca până va ţinea după moartea mea pentru îndemul meu la toată S: Liturghii oricine va fi preot cu o scurtă ectenie să mă pomenească. Şi cine va fi preot şi nu-mi va plini cererea acela să ştie că nice dânsul de la milostivul Dumnezeu ertare nu va avea. Păntru aceea mă rog să fiu pomenit la S: jărtfă. Cumpăratu-s-au această S: carte pe seama S:biserăci a Vidacutului, prin Vasile Cârperean si sotia dumnisale Anisia. Iară cujet ca aceia până va ţine cartea aceasta amândoi să fie pomeniţi la S: Liturghie. Cine o va înstrăina de la biserica să fie afurisit de 318 Sf. Părinti. S-au scris prin mine Ioan… ”
(foaia 7-22 verso)
5. APOSTOL, RÂMNIC, 1747
5.a. “Să se ştie că această sfânta şi dumnezeiasca carte Apostoleriu că l-au cumpăratu Lăpuşte Luca printru sufletulu dumisale dându-i … o au cumpăratu cu 12 florinţi … iară pe preotu se va tâmpla a sluji din dânsa să fie detoriu a pomeni numele acela Luca … să fie în Sf. Biserica din Bedeaiu în veciu pomeană şi cine s-are prine să o fure sau să o schimbe sau altu ceva, să fie afurisitu de Dumnezeu şi de cei trii … părinţi sfinţi, ce să o lase în biserica din Bedeciu, Aminu… ”
(foaia 11-31)
6. PSALTIRE, RÂMNIC, 1751
6.a. “Coman Bâra anu 1930 nascut în comuna Pienu de Sus. În anu 1876 martie 14-lea”
(foaie albă la sfârşit)
6.b.”Simion paştiu”
(coperta 2 interior)
7. MOLITVENIC, RÂMNIC, 1758
– la sfârşitul cărţii sunt legate şase foi manuscrise cuprinzând rugăciuni, datate: “18 ianuarie 1836”.
8. LITURGHIE, RÂMNIC, 1767
8.a. “Această carte sau Leturghuie l-am luat cu mai jos iscălitu preot, de la un fecior pe are l-am simţit că umblă spuind … dintr-însa înşelând în faţa preacinstiţilor Ioan Andreiu şi dascălu Nicolae Topolog şi Oprea Vasilie au fost faţă : şi au zis că i-au dat-o popa de la Ocna cu ca de la un mincinos … luat şi o trimit la ci(nstitu) scaunu protopopesc. No:5841 Oprea … paroh locului Sibiel. Şi pe el l-am scos afară din sat şi s-au … e a Cocovii … s-au furat …”.
(foaie albă la început)
9. LITURGHIE, RÂMNIC, 1767 ( ex2)
9.a. “Această sfântă carte Liturghie o au cumpărat anume Duma Ioan cu 8 florinţi şi o au datu la besearica in Putineu şi de să va afla cineva dinu princii lui să înveaţe să o poată lua, iară de nu, să fie în besearică şi cine să va afla să o fure sau să o vânză să fie afurisit şi blăstămat de … părinţi sfinţi”.
(foaia 11 verso – 15 verso)
10. PENTICOSTAR, RÂMNIC, 1767
10.a. “Pr. Asachie Marcoviciu, Lepindea Târnava mică, 1924, iunie 12 ”.
(foaia albă la început)
10.b. “Această sante charte anume Penticostariu s-au cumpăratu de la Ratz David prin Teodoru Poporanu din Teremia Mare la anul 1844”.
(foaia 32 verso – 33 verso)
10.c. “Această carte iaste a mea priotului Stefan Raţ protopop neunit. Teremi 10 mai 1807”.
(foaia 48)
10.d.” La 31 de zile octomvrie anul 1802 am dat în preţul cărţii acesteia 3 zloţi. Raţ paroh Tirimi Mari”.
(foaia 75)
10.e. ” Ex libris Stephani Ratz. Teremi, 1807”.
(foaia 220 verso)
10.f. ”Raţ David această carte easte a noastră 1840, 8 avri”.
(foaie albă la sfârşit)
11. MOLITVENIC, RÂMNIC, 1768
11.a. ”Acest Molitvenicu s-au cumpărat de la Constandin cu flori (***) 20 pe seama biserici cu bani biserici. Septembrie 5 807”.
(foaia 1)
11.b. ”Ionu Peană. Gura Râului No 536”.
(foaie albă la sfârşit)
12. MOLITVENIC, RÂMNIC, 1782
12.a. ”Acest Molitvenicu s-au cumpărat Ioan Soci acum omorăt de unguri, pe seama bisearici, Vidacutului, să să slujească preoţi următori să fie în veci. Cine va instăina să fie afurisit de 318 sfinţi părinţi. Scris am eu Ioan … protopop”
(foaia 28-36)
13. EVANGHELIE, RÂMNIC, 1784
13.a. ”Această sfântă evanghelie ce este la sfânta biserică din satul Erdureanu. S-au legat de robul lui Dumnezeu dascălu Dumitru Ungureanu, legător de cărţi cu toată cheltuiala dumnealui Cârstea dinpreuna cu soţia dumnealui, ca sş fie pomeniţi de cei ce vor sluji întru această sfântă carte. 1820 martie 15 ”.
(foaia 1-8)
14.CEASLOV, RÂMNIC, 1787
14.a. ”Joi decembrie 13 la 7 ceasuri din di a venit Muscalii in Bucureşti 1807”.
(foi albe la început)
14.b. ”La leat 1814 … duminică la 8 ceasulu din zi s-au cutremurat tare ”.
(foi albe la început)
14.c. ”Să ştie că întru aceasta lună două zeci şi şase de zile, Sfântul Marile Mucenic Iacovu… într-o duminecă spre luni la tre ceasuri dinu noapte s-au cutremurat pământul. 1793 noev. 26”.
(foaia 228 verso – 229)
14.d. ”Întru această lună: 18:zile: într-o duminică m-am însurat şi am însemnat la leat 1792. Neculae … ”.
(foaia 278 verso – 279)
15. MOLITVENIC,RÂMNIC, 1793
15.a. ”Din Macru Sibiului”.
(Foaia 4)
16. APOSTOLI, RÂMNIC, 1794
16.a. ”În 26 iuliu 1881 în dumineca după Rosale s-au spus Apostolul de mine Necolau Neicu, înveţător în Hoszszfalu”.
(foaia 39)
17. EVANGHELIE, RÂMNIC, 1794
17.a. ”Constandinu Ecaterina. Această szentă evanghelie sz-au cumperat de robi lui Dumnezeu, Panti Macr, szotza szeu Macr, cu fiu szeu George, fratele szeu George Macr, au cumpărat-o robi lui Dumnezeu acesta Ardelean szotzu szeu Ioana. Panti Macr cu szotzul szeu Mariia, cu fiul szeu George, fratele szeu George Macru cu Dumitiu Ardeleanu, cu soţia sa Ioana, cu Patru Ardelean, cu soţul seu Tanasie pentru veşnică pomenire a tot neamulu la sfânta beserecă a Cincişului şi cine o va fura, acela să fie aafurisitu de trii sute şi optsprăzece părinţi sfinţi, suptu anatema părinţiloru. Pătru Flore ”.
(foaia 1-13)
17.b. ”Aceasta S.Evanghelie este a beserici Cincisului si preoţi sunt aceştia: Petru Ungur şi Ioan Ungur. 1845 maj 9 zile”.
(foaia 16 verso – 17)
17.c. ”La an 1886 8/20 iuniu Leontin Ungur, paroch ”.
(foaia 22)
17.d. ”Semn de pomenire precum ca în anul 1859 februarie 22 de zile seara la 10 ceasuri pană la 11 ceasuri au tunat în cerii şi au fulgerat”.
(foaie albă la sfârşit)
17.e. ”Au scris Aron Popovici 1849”.
(foaie albă la sfârşit)
18. CEASLOV, RÂMNIC, 1815
18.a. ”Acest Ceaslov, ieste a lui … Morar cumpărat din Snanu. De la mama Marina … măritată”.
foaia 106-110)
18.b. ”Noaptea ca la 3 ceasuri şi jumătate şi au ţinut cutremurul ca 90 de minute … tul din temelielea sale foarte tare atâta cât s-au miscat şi vasălea de cuc … ”.
(foaia 223 verso)
19. LITURGHIE, RÂMNIC, 1817
19.a. ”Stephan Baerszan paroh”.
(foaia 192 verso)
Notă: Din cele 31 de tipărituri ”de Râmnic” aflate în patrimoniul Bibliotecii Brukenthal 19 volume conţin însemnări manuscrise.
La reproducerea însemnărilor manuscrise am respectat întru-totul ortografia originală.
Anexa 3
CIRCULAŢIA TIPĂRITURILOR ”DE RÂMNIC” PE TERITORUL TRANSILVANIEI
(LISTA LOCALITĂŢILOR MENŢIONATE ÎN ÎNSEMNĂRILE MANUSCRISE)
1. BEDECIU – Judeţul CLUJ (Apostol, Râmnic, 1747)
2. CACOVA – Judeţul SIBIU (Liturghie, Râmnic, 1767)
3. CINCIŞ – Judeţul HUNEDOARA ( Evanghelie, Râmnic, 1794)
4. CUTIŞ – judeţul CLUJ ( Lutirghie, Râmnic, 1706)
5. ERDURIANU – judeţul MUREŞ (Evanghelie, Râmnic,1784)
6. GURA RÂULUI – judeţul SIBIU (Molitvenic, Râmnic,1768)
7. HOSZSZFALU = SATU LUNG – judeţul BRAŞOV (Apostol, Râmnic, 1794)
8. MAIERUL SIBIULUI – judeţul SIBIU (Molitvenic, Râmnic, 1793)
9. MOECUIL SE SUS – judeţul BRAŞOV (Antologhian, Râmnic,1745)
10.OCNA (SIBIULUI) – jueţul SIBIU (Liturghie, Râmnic,1767)
11.PIANU SE SUS – judeţul ALBA (Psaltire, Râmnic, 1751)
12.SASA – judeţul CLUJ (Octoih, Râmnic, 1742)
13.SIBIEL – judeţul SIBIU (Liturghie, Râmnic,1767)
14.ŞUATU – judeţul CLUJ (Ceaslov, Râmnic, 1815)
15.TÂRNAVA MICĂ – judeţul ALBA (Penticostar, Râmnic, 1767)
16.TEREMIA MARE – judeţul TIMIŞ (Penticostar, Râmnic, 1767)
17.TURDA – judeţul CLUJ (Octoih, Râmnic, 1742)
18.VIDACUT – judeţul MUREŞ (Evanghelie, Râmnic, 1746)
(Molitvenic, Râmnic, 1782)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Albala, Radu, Antim Ivireanul, Bucureşti 1962
2. Bianu, Ion-Hodoş, Nerva şi Simonescu, Dan, Bibliografia românească veche (1508 – 1830), volum I-IV, Bucureşti, 1903 – 1944
3. Bunea, Victor – Braicu, Doina, Cartea veche românească, secolul XVI – XVII, Sibiu, 1978
4. Calinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, 1941
5. Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, Bucureşti, 1980
6. X X X – Istoria României, III, Bucureşti, 1964
7. Olteanu, Virgil, Din istoria şi arta cărţi. Lexicon.Bucureşti, 1992
8. Pascu, Constantin, Cartea românească veche în Biblioteca Muzeului Brukenthal, Sibiu, 1976
9. Simonescu, Dan – Buluţă, Gheorghe, Pagini din istoria cărţii româneşti, Bucureşti 1981
10.Tomescu, Mircea, Istoria carţii româneşti de la începuturi până la 1918, Bucureşti, 1968
Tipărituri “de Râmnic” în Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu
– Rezumat –
Secolul al XVIII – lea , “ Secolul Luminilor “ în Europa, pentru ţările române a reprezentat un secol de grave frământări pe toate planurile: politic, socila, economic, cultural. Aflate la confluenţa de interese a trei mari imperii: cel Habsburgic, cel Ţarist şi cel Otoman, ele au constituit adesea teatrul de luptă al acestor ciocniri de interese. Cultura însă a înregistrat progrese, cel mai însemnat fiind introducerea linbii române în biserică. Rolul hotărâtor în aceasta l-a avut tiparul. Chiar la începutul secolului, au fost înfiinţate trei mari tipografii episcopale: Buzău, Râmnic şi Rădăuţi. Cea mai lungă existenţă ( 1705-1825) şi cea mai prodigioasă activitate le-a avut cea întemeiată de către Antim Ivireanul la Râmnic.
Biblioteca Muzeului Brukenthal din Sibiu păstrează în colecţiile sale de carte veche 31 de tipărituri “de Râmnic”, dovezi ale circulaţiei cărţii româneşti dincolo şi dincoace de Carpaţi.
PRINTED WORKS, SO CALLED “FROM RÂMNIC” IN THE LIBRARY OF THE BRUKENTALL MUSEUM IN SIBIU
– ABSTRACT –
The 18th century, “The Century of Lights “ in Europe, was, for the Romanian countries, a century with a lot of struggles at all levels: political, social, economic as well as cultural. The Romanians countries were at the junction of three great empires: the Habsburgic one, the Russian one and the Ottoman one. That is why thei were not once the battlefields of this collision of interests. In spite of these the culture went on, progressing, the most important thing being the introduction of the 18th century were established three great Episcopal printing house in : Buzau, Râmnic and Rădăuţi. The longest existence (between 1705 – 1825) and the most prodigious acivity had the printing house established by Antim Ivireanul in Râmnic.
In the collections of old books in the library of the Brukenthal Museum in Sibiu are to be found 31 printed works, so called “from Râmnic ”. This proves the circulation of the Romanian books on the both sides of the Carpathians.
[1] Simonescu, Dan- Buluţă , Gheorghie, Pagini din istoria cărţii româneşti, Bucureşti, 1981, pag.62
[2] Tomescu, Mircea istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918, Bucureşti, 1968, pag.73-75
[3] Albala, Radu, Antim Ivireanul şi vremea lui, Bucureşti, 1962, pag.60-61
[4] ibidem, pag. 62-63
[5] Tomescu, Mircea, op.cit, pag.75
[6] Molitvenic, Râmnic, 1706, B.M.B. Sibiu, CVR II/174
[7] Simonescu, D-Buluţă, Gh, op.cit. pag.62
[8] ibidem pag.83
Written By
Istorie Locala