Vâlcea – Bisericile de zid cu turlă clopotniță

Râmnicu-Vâlcea. Din secolul al XVII-lea, se păstrează Biserica „Sfântul Gheorghe” din Râmnicu-Vâlcea. Construită anterior anului 1636, este refăcută de mitropolitul Teodosie Cozianul, în secolul al XVII-lea; avariată, a fost restaurată de nepotul mitropolitului Teodosie, Mihail, stareţul Mănăstirii Cozia, ajutat de moşii Ion şi Radu. Pictura aparţine zugravului Voicu din Piteşti, iar tâmpla datează din anul 1860 ³¹.

Râmnicu Vâlcea. Secolul al XVIII-lea cunoaşte mai multe monumente, edificate în acest stil arhitectonic. Cel mai vechi este „Sfântul Anton de Padova” din Râmnicu Vâlcea. Biserica a fost construită cu sprijinul comitelui Königseg, în anul 1720, în perioada când deţinea demnitatea de comandant al trupelor austriece din Transilvania şi Oltenia; planul este în formă de navă cu un mic pridvor închis şi turla înaltă, pătrată. Pisania din 5 iulie 1720 arată că: „La temelia piosului edificiu şi a construcţiei bisericii Sfântului Anton de Padova a fost pusă şi cea dintâi piatră <aici>, pe pământul Ţării Româneşti, care este în stăpânirea austriacă, de către comitele Königseg, comandant în Transilvania ca şi în regiunea transalpină, şi pentru veşnică amintire a însăşi credinţei sale şi a lăcaşului sfânt” ³².

Cheia – Băile Olăneşti. În localitatea Cheia dependentă de oraşul Băile Olăneşti, se află biserica „Sfinţii Voievozi”, datând din anii 1770-1778. Printre ctitori, se numără mai multe feţe bisericeşti, ca preotul Preda şi Niacşa preoteasa, preotul Şerban, monahia Salomia, preoţii Matei, Radu şi Ioan, menţionaţi la Proscomidiar; cu pridvor închis, păstrează fresca realizată de o echipă de monahi zugravi, sub conducerea pictorului Ioan din localitatea Teiuş, finalizată în anul 1796 ³³.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfântul Dumitru” din Râmnicu-Vâlcea, a fost ridicată în secolul al XVII-lea pe o fundaţie anterioară, din secolul al XV-lea, apoi refăcută în anii 1783-1874. În etapele de construire, biserica a suferit o serie de prefaceri datorate unor personalităţi ca Pahomie monahul, fostul Preda Bujoreanul, împreună cu fiul său Constantin Bujoreanul. În anul 1804 renumitul ieromonah Dionisie Eclesiarhul reface şi zugrăveşte biserica³⁴.

Râmnicu-Vâlcea. Biserica „Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru” din Râmnicu-Vâlcea, este ctitoria postelnicului Ianache Beştelei şi a stareţei Sofroniia, din anul 1788; refăcută de boierii Căzăneşti în frunte cu vistierul Filip, între anii 1808-1810 când a fost extinsă şi i s-a adăugat pridvorul. În anul 1810 a fost pictată de zugravii craioveni Manole, Dinu, Anghel diaconul şi Costandin³⁵.

Băbeni. Din secolul al XIX-lea, există biserica „Sfântul Dumitru” din Băbeni, cu turn clopotniţă la intrare, fiind ctitoria marelui clucer Ioan Lahovari, terminată în anul 1849 ³⁶.

Note bibliografice

30. T. G. Bulat, Un schit de lângă Râmnicu-Vâlcea închinat Mitro-poliei Bucureşti: Cetăţuia, în „Mitropolia Olteniei” XXIII ( 1971), nr. 3-4, pag. 221.

31. Eparhia Râmnicului şi Argeşului…, pag. 968.

32. G. Georgescu, Cronica latină a Râmnicului din 1764. Conventu de la Râmnic dedicat Sfântului Anton de Padova – scurta descriere a oraşului Râmnic, în „Verbum” (1993), nr. 5, pag. 251.

33. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 29.

34. Eparhia Râmnicului şi Argeşului…, pag. 967.

35. Monumente istorice din judeţul Vâlcea…, pag. 14.

36. Ibidem, pag. 26.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 616-617). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”