Vâlcea – Clima satelor Titești, Bratovești și Cucoiu

           Coridoarele de vale şi depresiunea aduc uneori devieri ale curenţilor de aer, inversiuni de temperatură ; fie că sunt ierni cu geruri puternice ori, dimpotrivă, cu încălziri, ca urmare a efectului ,,foehn’’.

           Satele fiind înconjurate de păduri şi dealuri, sunt apărate de furia vânturilor (în special cele de iarnă), care pe culmile munţilor bat cu putere.  

           Temperatura medie anuală a aerului este de 6° – 9°C. Media maximă anuală este de 14 °C (Temperatura maximă +32,5 °C, iar cea minimă de –26 °C).

           Vânturile predomină din direcţiile următoare, în ordinea frecvenţei: Calm:40%; N – V : 15% ; S – E : 13% ; N : 11% ; N – E : 0,8% ; S : 0,7% iar 0,6% bat din celelalte direcţii (intermediare).

           Precipitaţiile anuale sunt 400 – 800 l/m². Media lunară maximă a precipitaţiilor este de 340 l/m², iar media minimă a acestora este de 1,5 l/m². Stratul de zăpadă maxim în centrul satului a fost de 0,80 m.

           Datele au fost culese de la Staţia Meteorologică Titeşti, înfiinţată în anul 1954, al cărui istoric îl prezentăm din ,,Registrul cu istoricul Staţiei Meteorologice Titeşti’’.

           Registrul istoric al staţiei a fost refăcut în luna martie 1984, după vechiul registru care a fost înfiinţat la data de 01 iunie 1954, data când a luat fiinţă staţia.

           Registrul nou este întocmit în baza dispoziţiilor date de conducerea Apelor Olt Vâlcea, cu sediul în Rm.Vâlcea, str. Magheru nr. 27.

         Şeful staţiei meteo Titeşti – teh. principal Achim Dumitru.

           Operator meteo la staţie – teh.principal Popa Maria (Migda).

           Operator meteo la staţie – obs.principal Sandu Gheorghe.

           Operator meteo la staţie – obs.principal Popa Nelu.

           Operator meteo la staţie – stagiar Ureche Lucica.

     Date privind istoricul staţiei:

           Satul Titeşti deţine poziţia cea mai favorabilă în cadrul reţelei de aşezări din Ţara Loviştei. Multă vreme – centrul administrativ al regiunii (vechea plasă a Loviştei). Importanţa lui a început să scadă odată cu împărţirea administrativă, când comuna Titeşti a fost alipită de Comuna Perişani, la 18 iunie 1968.

           Cu toate că nu mai are influenţă administrativă, continuă să aibă cel mai important rol în cadrul comunei Perişani, având cel mai mare potenţial uman şi cel mai bine cotat.

           Vatra satului prezintă o mare stabilitate pe aproape toată suprafaţa ei. Datorită poziţiei sale, în perspectivă poate să aibă din nou un rol important în cadrul reţelei de aşezări din regiune.

           Bazinul Titeşti este despărţit de bazinul Perişani, prin dealul Cordoaiei, Vârful Spinu şi Scăuel. Ocupă partea centrală a depresiunii, având cea mai mare suprafaţă şi cea mai compactă reţea de aşezări.

           Relieful mai larg, ondulat, coboară lin de la E spre V (spre Valea Oltului).

           Acest lucru favorizează apariţia unor terenuri arabile şi livezi de pomi fructiferi.

           La 21 mai 1954, directorul Institutului Meteorologic Central se orientează ca staţia să fie amplasată în satul Titeşti, în partea de sud, pe terenul şcolii vechi, din punctul numit ,,Grui’’, teren reprezentativ pentru înfiinţarea staţiei.

           Staţia a fost creeată pentru protecţia navigaţiei aeriene în depresiunea Loviştea –Titeşti.

           Reţeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Barbului, în partea de S – V, la 300m de staţie.

           Pe platformă terenul este argilos. Staţia este amplasată în condiţiuni reprezentative puţin în pantă, din direcţia E spre V. Altitudine : 584 m.

           Gările C.F.R. cele mai apropiate : Cornetu – 8 km ; Câineni – 16 km. Oraşe apropiate : Brezoi – 20 km ; Călimăneşti – 33 km ; Rm. Vâlcea –52 km ; Sibiu – 56 km; Curtea de Argeş – 48 km. Coordonatele geografice : 45°26'– 24° 23'.

           Suprafaţa platformei meteo: 26 m / 26 m =676 m². Terenul este al Şcolii cu clasele I–VIII–Titeşti, fiind preluat conform procesului verbal încheiat între delegatul Institutului Meteorologic Central Bucureşti ( I.M.C.) şi Sfatul Popular Titeşti, la data de 27 mai 1954, prin ordonanţa Sfatului Popular cu nr.628 şi în conformitate cu decretul 326 din 1949, Art 7.        

           Platforma este înţelenită şi, în partea de nord, umbrită de pomi fructiferi (meri). Nu are zonă de protecţie. Modificări privind platforma nu s-au semnalat.

           Prin înţelegere între delegaţii I.M.C. şi Achim Dumitru, se obţine în incinta casei personale o cameră cu dimensiunile de 4 m / 4 m, la 40 m distanţă de platforma meteorologică. Camera este corespunzătoare pentru biroul staţiei.

           Pe data de 27 mai 1954, se prezintă pentru amplasarea aparaturii pe platforma staţiei, cât şi mobilierul biroului staţiei, inspectorul Pădureanu Constantin din I.M.C.

           La 1 iunie 1954, ia fiinţă serviciul staţiei, efectuându-se primele observaţii meteorologice în această localitate, cu personalul şi programul ce urmează :

           Roşu Gheorghe – şef staţie ; Achim Dumitru – observator principal.

La 22 mai 1987, s-a demolat de către Consiliul Popular Perişani, şcoala veche, care se afla în partea de N – E de platforma meteorologică, la o distanţă de 25 m.

           Aparatura existentă la 1 iunie 1954 : barometru cu mercur în m-b ; barograf tip Richard ; Nigrometru cu fir de păr tip Craioveanu ; măsură aspiratoare cu arc ; pluviometru tip I.M.C., cu două corpuri ; Giruetă Wild cu placă uşoară pe stâlp de lemn ; două apărătoare tip I.M.C.; termometru maxima, minima, uscat şi umed – marca R.D.G.; eprubetă sticlă gradată.

             La 15 iulie 1954, se instalează pentru staţie telefonul, în vederea transmiterii datelor meteorologice.

             La 16 august 1957 se instalează pluviometrul Tretakod (precipitaţii).

             La 20 decembrie 1957, densimetru – cântar ; 24 noiembrie 1960, se înlocuieşte stâlpul de lemn, cu stâlp de metal, cu placă uşoară Wild ; 1 mai 1963, dotare cu hidrograf (înregistrarea umezelii aerului) ; 1 august 1963, instalarea termometrelor la suprafaţa solului ; 24 august 1965, instalarea chicirumetrului (depunerile de gheaţă); 25 august 1965 – instalarea giruetei cu placă grea, pe stâlp de metal ; 26 august 1965, se înlocuiesc stâlpii de lemn, cu cei de metal, de la pluviometru şi Tretiakod ; 15 iulie 1966, se instalează amemometru (viteza vântului în m/s) ; 8 iulie 1967, instalarea antenei aeriene, cu 6 cabluri pentru înregistrarea descărcărilor electrice, tip I.R.M.E. ; 16 iulie 1971, instalarea heliografului universal (U.R.S.S.) – pentru soare ; 17 iulie 1971, instalarea pluviografului tip U.R.S.S.(precipitaţii) ; 10 noiembrie 1979, instalarea Staţiei Radio – telefon ; 1 mai 1983, în locul pluviometrului Tretiakod se instalează pluviometrul I.M. C. cu două corpuri ; 20 iunie 1983, se suspendă observaţiile efectuate la contorul pentru descărcări electrice şi se instalează paratrăznetul ; 26 iule 1978, s-a făcut instalaţia electrică pe platformă.

             Transmiterile de date se fac codificat.

             Coordonare tehnică gospodărească :

     1 iunie 1954 – 5 iunie 1956, I.M.C. – Bucureşti.

     5 iunie 1956 – 30 aprilie 1959 – Craiova.

     30 aprilie 1959 – 1 iulie 1967 – Sibiu.

     1 iulie 1967 – 5 martie 1976 – Craiova.

     5 martie 1976 – până-n prezent (1995) – Rm. Vâlcea.

Sursa: Vlădescu, Florea – Monografia comunei Titești, Rm. Vâlcea, Editura CONPHYS, 2003, p. 64-68.