Vâlcea – Mânăstirea Cornetu

Avariată de un incendiu în anul 1808, precum şi în timpul Primului Război Mondial (1916-1918), nu păstrează date despre vreo activitate culturală. Totuşi, pe un  Miscelaneu datând din secolele XVIII-XIX, găsim o însemnare făcută de Ioniţă, logofătul părintelui Theodosie, în anul 1816 „când am plecat eu la Cornet cu cercetătorii” ¹¹⁷, iar în 1842 – o completare a manuscrisului Psaltichia greco-română, de Varlaam monah „când mă aflam şezător la Schitul Cornetu” ¹¹⁸.

Sursa foto

Note bibliografice

117. B. A. R., Ms. nr. 1207, f. 101.

118. B. A. R., Ms. nr. 1951, f. 106v.

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2010 (pag. 598). Coordonator: Ion Soare; Autori: N. Daneş, Gh. Dumitraşcu, D. Dumitrescu, Fl. Epure, Em. Frâncu, I.St. Lazăr, Arhim. Veniamin Micle, Sorin Oane, Marian Pătraşcu, Petre Petria, Gh Ploaie, Al. Popescu-Mihăeşti, Silviu Purece, I. Soare, Răzvan Theodorescu. „Volum realizat în cadrul Forumului Cultural al Râmnicului şi apărut sub egida şi cu sprijinul  financiar al Consiliului Judeţean Vâlcea.”